Imprimaţi
 |
| Foto: businessmagazine.ro |
În 2014, conform planurilor iniţiale ale guvernului şi recomandărilor insistente ale Consiliului Europei, în RM trebuia să aibă loc, precum s-a exprimat fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, „o mică revoluţie în domeniul finanţelor publice locale”. De la 1 ianuarie 2014, autorităţile locale trebuie să primească o autonomie financiară mai mare, fapt ce ar diminua dependenţa lor de centru.
Însă ce autoritate întreagă la minte, într-un an electoral, va renunţat la bîta politică, ce-îi ajută să influenţeze animozităţile locale. Coaliţia de guvernare din Moldova nu suferă de altruism. De aceea, majoritatea parlamentară a refuzat categoric să scoată în anul 2014 laţul financiar de la gîtul regiunilor. Mai mult, în locul decentralizării promise de guvern, laţul financiar s-a strîns şi mai mult.
Despre planurile revoluţionare ...
Forţa motrice a „revoluţiei mici” în domenul finanţelor publice locale trebuia să devină o nouă variantă a legii cu aceeaşi denumire. Modificările elaborate, într-adevăr arătau revoluţionare, ţinînd cont de realitatea moldovenească. În primul rînd, a fost propusă anularea verticalei financiare din trei trepte: centru – raioane/municipii – oraşe/sate.
Dacă în prezent, transferurile din bugetul de stat mai întîi sînt efectuate către raioane (municipii), care ulterior, la discreţia lor, distribuie mijloacele obţinute către oraşe şi sate, atunci noua variantă a legii prevede transferul direct din bugetul de stat către primării.
Acesată metodă directă de interacţiune bugetară, în primul rînd, asigură previzibilitatea şi stabilitatea transferurilor către primării. În al doilea rînd, garantează independenţa financiară a acestora faţă de raioane, fapt deosebit de actual, în cazul în care majoritatea consiliului raional aparţine, să zicem, unui partid sau unui grup de partide, iar la conducerea primăriei se află un reprezentant al formaţiunii politice concurente.
Totodată, modificările la Legea cu privire la finanţele publice locale prevăd schimbarea sistemului de transferuri şi extinderea autonomiei fiscale ale organelor administraţiei publice locale de nivelul întîi (sate, oraşe, comune).
În prezent, impozitul pe venit, acumulat de la persoanele fizice rămîne în totalitate în bugetele locale de nivelul doi (raioane, municipii). Autorii proiectului de lege au propus ca 75% din impozitul pe venit să rămînă în bugetele comunelor şi satelor, iar în raioane sau în bugetul autonomiei găgăuze să fie direcţionate 25% din sumele acumulate la acest capitol.
La Chişinău şi Bălţi, potrivit formulei noi, trebuie să rămînă 45% din impozitul pe venit, iar restul mijloacelor să fie transferate în aşa-zisul Fond de susţinere a unităţilor administrativ-teritoriale.
De asemenea, a fost propusă şi redistribuirea altor impozite – de exemplu a impozitului pe venit al persoanelor juridice, TVA a mărfurilor şi serviciilor, fabricate şi prestate pe teritoriul Găgăuziei sau accizele la mărfurile, produse pe teritoriul Găgăuziei.
Conducerea autonomiei, precum şi primăriile din Chişinîu şi Bălţi, desigur, s-au revoltat. Primarul general de Chişinău, Dorin Chirtoacă, chiar a ameninţat cu contestarea la Curtea Constituţională (ce-i drept, ulterior, poziţia lui s-a schimbat radical).
Însă acest fapt nu i-a împiedicat pe deputaţi să examineze şi să aprobe modificările la Legea cu privire la finanţele publice locale, la una din ultimele şedinţe din sesiunea de primăvară-vară a anului 2013, imediat în două lecturi, pentru ca în septembrie, să revină, să introducă unele modificări cu caracter redacţional şi să le adopte în lectură finală.
… şi ratarea acestora
Însă în toamnă, în jurul modificărilor la Legea cu privire la finanţele publice locale au început să să petreacă lucruri stranii. Adoptarea documentului în lectură finală a fost amînată regulat. Reprezentanţii partidelor de guvernare au început să afirme în unisorn că primăriile oraşelor şi satelor nu sînt pregătite de noul mecanism de finanţare. Că implementarea imediată a modificărilor va genera haos în unităţile administrativ-teritoriale. Că nu ar fi bine mai întîi să fie lansate nişte proiecte-pilot în cîteva raioane selectate etc. etc.
„Această lege este una integrală. Sistemul este prevăzut la nivel naţional, cu calcularea şi efectuarea tuturor acestor fluxuri financiare doar prin intermediul organelor centrale. Proiectele-pilot în nişte comune şi raioane separate nu are sens. Absolut. Este doar un pretext pentru a justifica refuzul de a adopta această lege radicală şi importantă”, - a declarat atunci unul dintre autorii modificărilor la Legea cu privire la finanţele publice locale, coordonatorul programului Congresului autorităţilor locale din RM, Alexandru Osadcii.
Şi ministrul Finanţelor, Anatolie Arapu, la examinarea în guvern a proiectului bugetului pentru 2014 s-a scăpat întămplător cu vorba: în realitate, Ministerul Finanţelor şi organele autorităţilor locale au elaborat două variante de buget – cu implementarea noii versiuni a Legii cu privire la finanţele publice locale şi fără. Adică, toate calculele pentru decentralizarea financiară a regiunilor erau deja gata.
Însă majoritatea parlamentară a refuzat categoric să le permită autorităţilor publice locale să le dea frîu liber în anul electoral 2014. Poziţia categorică a autorităţilor nu a putut fi influenţată nici recomandările Consiliului Europei, parvenite la adresa Guvernului RM, care prevedeau adoptatea noii versiuni a Legii cu privire la finanţele publice locale cu condiţia că aceasta va fi implementată, începînd cu 1 ianuarie 2014. Nici acţiunile de protest ale primarilor şi preşedinţilor de raioane (una dintr acestea „în sprijinul democraţiei şi decentralizării” a avut loc chiar la Strasburg). Nici ameninţarea cu pierderea unei părţi a ajutorului de peste hotare: unul dintre donatorii, care au finanţat elaborarea modificărilor la Legea cu privire la finanţele publice locale a fost Guvenul Suediei, care intenţiona să prelungească finanţarea pentru implementarea acestui document. Însă din cauza tertipurilor şi a nedorinţei deschise a autorităţilor moldoveneşti de a oferi ajutor financiar teritoriilor, partea suedeză a renunţat la planurile ei.
Modificările cu ghinion la Legea cu privire la finanţele publice locale, totuşi au fost adoptate la sfîrşitul anului trecut de către parlament. Însă acesta a hotărît că noul sistem de finanţare a regiunilor va fi implementat într-un mod foarte original: noua variantă a Legii cu privire la finanţele publice locale va intra în vigoare plenar doar după alegerile parlamentare (din 1 ianuarie 2015), iar pentru anul 2014 vor fi selectate patru raioane, unde noul sistem de finanţare a teritoriilor va fi testată sub forma unor proiecte-pilot
„Împuşcătura de control”
Respingînd autonomia financiară a autorităţilor locale, la finele anului 2013, parlamentul le-a mai oferit o surpriză neplăcută. Iniţiatorii acesteia au fost liberal-democraţii. Mai exact, deputatul PLDM, Alexandru Cimbriciuc.
În ajunul Revelionului, la ultima şedinţă a sesiunii de toamnă-iarnă, organul legislativ, în mod unilateral, fără a se consulta cu autorităţile locale, a decis să anuleze un şir de impozite locale, iar faţă de cele rămase să aplice principiul plafănării. Adică, au fost stabilite cotele maxime ale impozitelor. Şi asta în timp ce în multe localităţi bugetele locale pentru 2014 au fost deja formate, iar în unele – aprobate.
De exemplu: documentul aprobat de parlament prevede taxa pentru publicitatea stradală în mărime de 300 de lei pentru un metru pătrat, în timp ce la Chişinău este valabilă taxa de 500 de lei, în baza căreia a fost calculat capitolul respectiv de venituri din bugetul capitale pentru anul 2014. Impozitul anual pentru propietarii de casinouri a fost stabilit în mărime de 10 mii de lei, în timp ce în autorităţile de la Chişinău contau pe 150 de mii de lei. „Din cauza protejării acestui business, bugetul Chişinăului va fi lipsit de circa 25 de milioane de lei”, - a estimat şefa direcţiei financiare a capitalei, Veronica Herţa.
Indignaţi, reprezentanţii organelor puterii locale spun că, prin decizia lor, deputaţii nu doar au prejudiciat bugetele locale, care şi aşa întîmpină dificultăţi financiare, dar şi au promovat interesele business-ului mare în teritorii. „Citiţi noua lege. Aceasta i-a nivelat pe toţi: magazinele cu suprafaţa de 50 m.p şi 5 mii m.p., băile, bazinele şi saunele, serviciile auto, benzinăriile, chioşcurile de ziare şi cantinele şcolare. Este oare corect?”, - a scris pe reţelele de socializare primarul de Soroca, Elena Bodnarenko.
Reprezentanţii Congresului puterilor locale au calculat că decizia parlamentului din ajunul Revelionului va costa bugetele municipale 200 de mil. de lei. Cel de la Chişinău, de exemplu, nu va primi 40 mil. de lei, Bălţi – 10 mil., Cahul – 6,5 mil. lei, Orhei – 4,3 mil. lei, Soroca – 1,3 mil. lei, Drochia – 700 de mii lei. Unele primării deja au expediat scrisori la guvern şi parlament cu cererea de compensare a pierderilor financiare. Iar liberalii lui Mihai Ghimpu au contestat decizia la Curtea Constituţională, invocînd încălcări grave ale principiului independenţei şi autonomiei autoadministrării locale.
Drept rezultat, PLDM, care a promovat activ amendamentele în cauză (primarul de la Soroca afirmă că deputatul Cimbriciuc urmărea propriul interes în această chestiune), a fost nevoit să cedeze. Or, o ceartă cu autorităţile locale în ajunul alegerilor, totuşi, este o sinucidere.
Recent, PLDM a anunţat că este dispus să discute situaţia creată şi dacă va fi necesar, să facă modificările necesare la legislaţia în vigoare. „Faptul că PLDM acum vine cu această declaraţie denotă, pe de o parte, o iresponsabilitate absolută. Aceasta înseamnă că ei au votat această lege, fără să o fi citit măcar, fără să analizeze consecinţele acesteia. Iar acum, simţind rezonanţa, încearcă să se joace cu organele administraţiei publice locale, declarînd că vor reexamina acest document”, aşa a comentat Elena Bodnarenko intenţiile liberal-democraţilor de a discuta cu primarii modificările scandaloase.