Imprimaţi
 |
| Foto: moldnews.md |
Potrivit lui „în realitate, la cîtă îngrijorare internă a apărut în urma așa ziselor declarații unioniste, reacțiile au fost, practic, inexistente. Bruxellesul nu a spus nimic, nici Moscova, iar Washingtonul, prin vizita extrem de importantă a Victoriei Nuland, nu a reacționat explicit la asta, deși chestiunea a fost pe agendă”.
„Doar după ce a fost întrebat - și nu din proprie inițiativă! -, reprezentantul Washingtonului a reiterat, cum era firesc, sprijinul Americii și al României pentru integritatea și independența R. Moldova, a salutat efortul de înainte mergător al Bucureștiului, dar și – atenție! - suveranitatea R.Moldova și "dreptul cetățenilor săi de a-și alege singuri viitorul”, - a precizat analistul politic.
Dungaciu a explicat că aceasta înseamnă că„ dacă basarabenii doresc reunificarea, cine îi poate împiedica? Iar dacă nu o doresc, cine îi poate forța? Pînă la urmă, reunificarea e precum tangoul, se dansează în doi. Bucureștiul ce poate face? Să declare că, dacă se va ajunge la asta, e gata să fie partener... Dar e prematur acum să speculăm. Deocamdată, să spunem doar că nu au fost reacții adverse pe canalele oficiale, și asta e semnificativ.”
Dan Dungaciu a adăugat că „ singura reacție oficială a venit, indirect, dinspre Germania - al cărui ministru de Externe este fosta eminență cenușie a cancelarului Schroeder -, de la ambasadorul din R.Moldova, care a sugerat că discuția despre reunificare este "o furtună într-un pahar cu apă", plus cîteva semnale experte tot dinspre Berlin. Nici Germania nu a reacționat însă frontal, deși aș sublinia, totuși, o posibilă diferență de abordare germană și americană a relației România - R. Moldova”.