Primăvarea electorală şi primii „ghiocei”

Foto: trm.md

Xenia Florea

Pînă la alegerile parlamentare ordinare mai rămîn cel puţin 10 luni: potrivit legislaţiei în vigoare acestea trebuie să aibă loc între 28 noiembrie 2014 şi 28 februarie 2015. Însă campania electorală e deja în toi. Practic, toţi actorii politici principali s-au determinat şi si-au anunţat strategiiile lor electorale.

PLDM: accentul pe resursa administrativă

Liberal-democarţii se poziţionează activ ca fiind cei mai tari pe integrarea europeană. Pentru aceasta ei au toţi aşii: premierul guvernului „pro-european” – primul vice-preşedinte al PLDM Iurie Leancă. Iar principalul negociator cu UE a fost şi rămîne a fi protejata PLDM, ministrul Afacerilor Externe, Natalia Gherman, care a parafat din partea Moldovei Acordul de asociere cu UE, la summit-ul de la Vilnius.

De aceea, cînd peste cîteva săptămîni, Parlamentul European va adopta decizia privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, iar pînă la sfîrşitul lunii august va fi semnat acordul de asociere cu UE, liberal-democraţii în cadrul campaniei electorale vor putea declara sus şi tare: „Asta noi am făcut-o!”.

Însă, ghinion – potrivit rezultatelor unui recent sondaj sociologic, ideea integrării europene pierde din atractivitate în ochii alegătorilor moldoveneşti. Pe parcursul a patru ani, număruil susţinătorilor integrării europene s-a redus de la 55% pînă la 44%. În acet caz, sociologii nu pot fi acuzaţi de părtinire şi executare a unei comenzi politice, deoarece sondajul a fost comandat de către Comisia analitică slovacă (SAC) cu centrul ei CEPI (Central European Policy Institute).

Pentu PLDM, care şi-a construit strategia electorală pe mesajul pro-european, acesta este un semnal de alarmă. „Acum cel mai mare risc pentu noi este să pierdem alegerile în faţa celor care pledează pentru integrare euroasiatică”, a recunoscut în public, în cadrul deschiderii sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului, premierul Iurie Leancă. Pentru PLDM o asemenea turnură ar putea deveni un faliment politic.

Anul tecut au circulat diferite zvonuri despre faptul că PLDM este în pragul unei sciziuni, că după demisia lui Vladimir Filat din funcţia de premier, în partid s-au format mai multe grupări, iar o parte din conducerea partidului ar fi controlată de Vladimir Plahotniuc. Nu fără multă muncă şi (precum afirma analistul politici Alexei Tulbure) nu fără ajutorul lui Plahotniuc, Filat a reuşit să-şi menţină poziţia partidului şi să-şi întărească puterea, care începuse să se clatine. De aecea, liberal-democraţii vor face tot posibilul ca să-şi menţină poziţiile de lider.

Rostirea mantrelor de genul „Noi vom semna acordul de asociere şi vom cîştiga alegerile!” (din acelaşi mesaj „de salut” al lui Iurie Leancă în Parlament) sau vizitele informativ-electorale prin ţară cu explicaţiile ce înseamnă integrarea europeană şi de ce ea este bună, sînt, desigur, democratice, în stil european, şi, într-un fel, mobilizatoare. Dar nu sînt eficiente.

De aceea, în afara îngrijorării propagandistice, liberal-democraţii au recurs la o metodă veche, dar bună – au implicat resursa administrativă. Pe 5 februarie, în cadrul unui briefing, liderul PLDM, Vladimir Filat, criticînd organizatorii şi participanţii referendumului din Găgăuzia, a declarat că autorităţile locale de nivelul întîi şi doi trebuie să se adune şi să adopte declaraţii politice în susţinerea statalităţii Republicii Moldova, a parcursului european al ţării şi să condamne separatismul.

Zis şi făcut. Săptămîna aceasta, la Chişinău, la întrevederea cu premierul au fost chemaţi preşedinţii din practic toate raioanele ţării. Primarul Taracliei, Serghei Filipov scria ulterior pe reţelele de socializare că Iurie Leancă i-a adunat pe toţi conducătorii raioanelor pentru „a-i obliga „benevol” să semneze declaraţia comună de susţinere a integrării europene şi a reformelor promovate de guvern”. Şi ei au semnat. Au refuzat categoric doar cinci preşedinţi de raioane: din Taraclia, Donduşeni, Ocniţa, Edineţ şi Dubăsari.

PDM: curăţarea rîndurilor

Ratingul pre-electoral al democraţilor oscilează la limită. Cu cîteva luni în urmă, potrivit unor sondaje sociologice închise, partidul nu atingea nici 6% (sondajul „deschis” din noiembrie credita PDM cu 8,6%). Acum, precum afirmă unii politologi, ratingul PDM a coborît şi mai jos, deşi potrivit datelor site-uilui partide.md, PDM are cu 50 de mii de membri mai mulţi decît comuniştii (30 de mii) şi PLDM (41 de mii).

Partidul Democrat nu a fost ajutat nici de refuzul demonstrativ la mandatul de deputat al liderului ei real Vladimir Plahotniuc şi plecarea lui „în popor”: oponenţii politici şi fără Plahotniuc aveau pe cine să atragă de partea lor. Însă unul din călcîiurile lui Ahile a devenit, de exmplu, deputatul Valeriu Guma. Cu cîţiva ani în urmă, instanţele judiciare din România l-au condamnat pe doi ani, apoi pe patru ani de puşcărie pentru participarea la un scandal de corupţie. În aprilie trecut, Curtea Supremă de Justiţie din România a lăsat în vigoare decizia Curţii de Apel Bucureşti privind patru ani de închisoare pentru corupere activă şi pasivă. Iar peste o lună, Valeriu Guma a fost anunţat în urmărire internaţională de Interpol.

Acum, în ajunul alegerilor, această istorie este folosită activ de oponenţi politici. Săptămîna trecută, deputatul comunist Grigore Petrenco a depus o sesizare la Curtea Constituţională, solicitînd verificarea dacă Valeriu Guma are dreptul să-şi exercite mandatul de deputat, fiind condamnat de alt stat şi căutat de Interpol.

Toată aceată gălăgie, desigur, nu este în favoarea PDM. De aceea, conducerea partidului l-a rugat insistent pe Valeriu Guma să depună mandatul de deputat şi părăsească partidul. Fapt despre care el a şi anunţat, joi, înaintea primei şedinţe a sesiunii de primăvară-vară. Precum a scris ulterior pe o reţea de socializare deputatul comunist Zurab Todua, „cel care conduse PDM (or toţi ştiu în Moldova cine este acest „erou”) l-a aruncat pe V. Guma din Partidul Democrat, ca pe un balast (sac cu nisip) din balonul cu aer, care cade în jos. Putem născoci deferite fantezii despre partea formală a chesiunii. Însă faptul constă în următoarele: V. Guma a fost impus să renunţe la mandat. Primitiv şi grosolan. Se apropie alegerile, situaţia PDM este de aşa natură că aici nu este vorba despre centimetri”.

În aceeeaşi zi, Consiliul Politic naţional al Partidului Democrat a exclus din partid şi pe patru deputaţi din Adunarea Populară a Găgăuziei, inclusiv pe preşedintele legislativului găgăuz Dmitri Konstantinov, „ pentru încălcarea disciplinei de partid şi participarea la referendumul ilegal”.

În general, la referendumul „ilegal” au participat nu doar aceşti patru, dar şi primarul de Comrat, liderul democraţilor găgăuzi Nikolai Dudoglo, care nici nu a ascunt daptul că a votat pentru Uniunea Vamală. Mai mult, pentru organizaţia referendumului, Adunarea Populară a autonomiei a costat unanim. Inclusiv cei 16 deputaţi din partea PDM. Dar sub operaţiune de curăţare au căzut doar patru.

Este vorba că anume aceşti patru, în pofida explicaţilor „centrului”, a particiat la şedinţe specială a legislativului găgăuz din 31 ianuarie, asigurîndu-i aceastuia cvorumul necesar pentru adoptarea deciziei repetate privind stabilirea datei de 2 februarie penu referendumul cu privire la cursul politic externe al ţării şi statutul special al Găgăuziei. Restul deputaţilor din partea PDM, precum şi liberal-democraţii, sub diferite pretexte, au lipsit de la şedinţă. Votul repetat a fost necesar după ce Judecătoria de la Comrat a anulat decizia din anul trecut a Adunării Populare privind desfăşurarea referendumului.

În afara debarasării active de balast şi „trădători”, în ajunul alegerilor, Partidul Democrat promovează activ şi ideea de modificare a sistemului electoral din proporţional în mixt. Însă aceasta nu stărneşte mare entusiasm în rîndurile aliaţilor. Vladimir Filat deja a dat de înţeles că partidul său nu va susţine iniţiativa de modificare a sistemului electoral.

Eşichierul de stînga: lupta pentru ideea euroasiatică

Partidul Comuniştilor va merge în alegeri sub lozinca „Pentru Uniunea Vamală!”. Schimbarea paradigmei politicii externe a PCRM (în 2002, aflat la putere, partidul a anunţat cursul spre integrarea europeană) era evidentă. Însă despre renunţarea oficială la ritorica pro-europeană în favoarea cursului euroasiatic a fost anunţat săptămîna trecută, în cadrul mesei rotunde „Moldova în Parteneriatul Estic după Vilnius”, de către ideologul principal al Partidului Mark Tkaciuc. Comuniştii explică schimbarea orientării vectorului politic extern prin faptul că Uniunea Europeană deja nu mai este cea din 2002. Aşa că „acum Partidul Comuniştilor, fără nicio îndoială, va vorbi în exclusivitate despre avantajele integrării euroasiatice şi aderarea la Uniunea Vamală”.

Partidul Socialiştilor, condus de Igor Dodon, încearcă activ să concureze cu PCRM în lupta pentru ideea euroasiatică, utilizînd lozinca „referendumul pentru Uniunea Vamală trebuie desfăşurat în fiecare raion”. Însă prea diferite sînt categoriile de greutate ale celor două formaţiuni politice. Şi puţin îşi vor aduce aminte că, prima dată, despre necesitatea renunţării la „discuţiile euro-butaforice fără sens”, reintegrarea Moldovei în spaţiul estic, aderarea la Uniunea Vamală şi crearea ulterioară a unei uniuni politice a statelor membre ale CSI, a anunţat Partidul Umanist al lui Valeriu Pasat, în cadrul alegerilor parlamentare din 2010.

Reglări de conturi în familia liberalilor

Eşichierul de dreapta astăzi reprezintă o competiţie principială dintre Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu şi Partidul Liberal Reformator al lui Ion Hadărcă. Ambele partide indică acelaşi număr de membri – 20 de mii. Aşa că divorţul definitiv în familia liberalilor încă nu a fost înregistrat.

Partidul Liberal deja s-a inclus activ în campania electorală, iar statutul ei actual de opozant joacă doar în favoarea PL. Drept tactică electorală, liberalii au ales sesizările regulate la Curtea Constituţională, une pledează în rolul de apărători ai celor asupriţi şi ofensaţi de Guvern şi majoritatea parlamentară. La sfîrşitul anului trecut, PL, de exemplu a solicitat CC să verifice constituţionalitatea hotărîrii guvernului privind privatizarea spitalului clinic de boli infecţionase „T. Ciorbă” şi a spitalului clinic de ortopedie şi traumatologie.

La începutul anului curent, liberalii au conestat la Curtea Constituţională prevederile politicii bugetar-fiscale pentru anul 2014, ce ţin de introducerea restricţiilor la taxele locale. Iar apoi – decizia parlamentului privind reducerea accizelor pentru automobilele de lux de la 3,5 pînă la 2 euro pentru un centiumetru cub, „în legătură cu un şir de încălcări de procedură”.

Partidul liberal reformator, ca partid aflat la guvernare, are mai puţine posibilităţi pentru manevre electorale. Dar nici personalităţi mari nu are. Ion Hadîrcă ca lide nu prea face faţă. Deşi, o perioadă de timp au circulat zvonuri că PLR în timpul apropiat va fi condus de fostul premier Ion Sturza. Chipurile, acest tandem politic este susţinut de Bruxelles ca alternativă a PDM şi PLDM, care şi-au pierdut credibilitatea, însă deocamdată, remanieri în conducerea Partidului Liberal Reformator nu au avut loc.

„Planctonul”, „forţa a treia” şi „ghioceii”

Alegerile parlamentare constituie o perioadă favorabilă pentru îmulţirea aşa-zişilor „planctoni politici” (formaţiunilor politice pitice). Şi pentru apariţia noilor actori politici primăvara – a „ghioceilor”- „Planctonul”, de regulă, este creat de partidele mari cu un anumit scop. De exemplu, să atragă voturile alegătorilor şi astfel să slăbească poziţiile oponentului politic principal. Cel mai des în istoria politică a RM asemenea acţiuni au fost întreprinse faţă de PCRM.

Deseori, în ajunul alegerilor, apar şi noi jucători politici, care îşi anunţă foarte încrezut intenţia de a face schimbări cardinale în politica moldovenească şi se poziţionează în calitate de contra-eşită sau „forţa a treia”. Din această categorie ar putea fac parte, într-o măsură oarecare, formaţiunea lui Mihail Garbuz „Patrioţii Moldovei” şi „Forţa poporului” a lui Nicolae Chirtoacă, care încă nu şi-au pătat imaginea la putere.

Dacă „Patrioţii” pledează pentru aderarea RM la Uniunea Vamală şi Spaţiul Euroasiatic, atunci „Forţa Poporului”, care s-a declarat drept o alternativă comunişrilor şi celor trei partide aflate la guvernare, are drept scopuri strategice continuarea reformelor şi a procesului de integrare europeană a ţării.

„Ghiocelul” campaniei electorale din 2014 ar putea deveni partidul încîă inexistent al controversatului om de afaceri Renato Usatîi, care a promis să „rupă vela politicienilor molodoveni”. El promite să-şi prezinte formaţiunea sa politică prin luna aprilie. Iar pînă atunci, intenţionează să meargă prin ţară, „pentru a depista oamenii care sînt capabili să devină membri ai noii formaţiuni”. Viitorul partid ar putea fi numit Noul Partid sau Partidul Victoriei.