Imprimaţi
 |
| Foto: studiimoldova.info |
În ultimii ani, Moldova şi România au semnat un şir de acordul internaţoinale la nivel interministerial, legitimitatea cărora este pusă la îndoială de către experţii locali şi internaţionali. În special, aceasta se referă la o serie de tratate, ce atentează la statutul de neutralitate a Moldovei şi care permit aflarea pe teritoriul ţării noastre a unor formaţiuni militare străine.
În opinia specialiştilor în domeniu jurisprudenţei, această practică nu doar încalcă legile naţionale, dar şi contravine prevederilor Constituţiei Moldovei. Propunem vizitatorilor portalului Noi.md un comentariu, ce argumentează inconsistenţa juridică a unor acorduri interministeriale internaţionale, semnate contrar legii.
- Unul dintre cele mai elocvente exemple, ce denotă numeroase încălcări la semnarea acestor acorduri, este Planul de acţiuni, semnat între Departamentul Trupelor de Carabinieri din cadrul MAI şi Inspectoratul General de Jandarmerie a României. Materialele ce pot fi accesate pe internet, precum şi baza legislativă naţională îmi permit să trag concluzia că acest document contravine Constituţiei Moldovei. Comandantul trupelor de carabinieri nu ara împuternicit să semneze Planul de Acţiuni din numele ţării noastre în 2010, cu atît mai mult să-l prelungească în 2013.
Aş vrea să atrag atenţia asupra unor aspecte importante: corespunderea documentului sau a unei părţi cu Constituţia, precum şi abilitarea conducătorului carabinierilor moldoveni să semneze acest act. Din articolele 2 şi 3 ale Legii cu privire la tratatele internaţionale ale RM, reiese foarte clar că Planul de acţiuni, semnat în numele carabinierilor, este un acord internaţional. Documentele semnate în numele ministerelor şi direcţiilor RM se consideră acorduri interministeriale internaţionale. Aceeaşi concluzie poate fi trasă şi după familiarizarea cu noţiunea de „tratat internaţional”, inclusă în art.2 al legii menţionate.
Acum să consultăm Constituţia, care în art.11 proclamă neutralitatea permanentă a ţării noastre.
“Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, se arată în alineatul doi al acestui articol. În pofida prevederilor Legii Supreme, Planul de acţiuni conţine norme ce permit aflarea pe teritoriul Moldovei a formaţiunilor militare şi paramilitare.
Pentru ca procedura juridică să fie respectată, semnarea acestui document internaţoinal cu asemenea formulări trebuie precedată de o revizuire a Constituţiei Moldovei. Această regulă este prevăzută în alineatul doi al art.8 al Legii Supreme. „Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia”.
Pe de altă parte, pentru semnarea acordului internaţonal sînt necesare competenţe respective, Potrivit articolului 10 din Legea cu privire la tratatele internaţionale a RM, dreptul de a semna tratatul fără prezentarea deplinelor puteri o au preşedintele, premierul şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Orice altă persoană trebuie să obţină eliberarea deplinelor puteri de la unul dintre funcţionarii menţionaţi mai sus.
Mai mult, în conformitate cu art.11 al legii menţionate, deciziile privind tratatele cu caracter militar, ce vizează capacitatea de apărare a Republicii Moldova, sînt adoptate exclusiv de către Parlament.
Totodată, Legea cu privire la trupele de carabinieri (forţele interne) ale MAI nu îi oferă competenţe comandantului acestor trupe sau şefului MAI să semneze din numele acestor instituţii tratate internaţionale. Deoarece Departamentul trupelor de carabinieri este o subordonat Ministerului de Interne, ministrul de Interne poate să-şi pună semnătura pe anumite tratate internaţionale, ce ţin de această subdiviziune, doar cu respectarea anumitor formalităţi.
Problema constă în faptul că ministrul de Interne poartă negocieri şi semnează tratate internaţionale din numele Moldovei, avînd competenţele oferite de legislaţie. Adică, să-i ofere deplinele puteri pot doar preşedintele, premierul sau ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Această regulă este clar stabilită în Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea MAI, a structurii şi efectivului-limită a aparatului lui central, aprobată prin hotărîrea guvernului din 2009.
Cu alte cuvinte, toate normele juridice vorbesc despre ilegalitatea acţiunilor, legare de semnarea şi implementarea acestui document. Din păcate, cazul cu Planul de acţiuni, semnat între Departamentul trupelor de carabinieri al MAI şi Inspectoratul General de Jandarmerie al României, nu este singular.
Printre alte tratate internaţionale interministeriale, încheiate cu încălcarea procedurii, pot menţoina, de exemplu, Acordul de cooperare în domeniul arhivei între Serviciul Arhivă de Stat al RM şi MAI al României, sau Ordinul privind aprobarea la nivel naţional a documentului normativ al României în domeniul metrologiei în calitate de reglementare de metrologie legală.
În aprilie 2012, a fost încheiat Acordul între Guvernele Moldovei şi României cu privire la cooperarea în domeniul militar. Acesta stabileşte direcţiile cooperării militare, ce includ politica de apărare şi planificarea, controlul asupra armelor etc. Este vorba despre utilizarea comună a telecomunicaţiilor, schimbul reciproc de personal militar şi civil, aplicaţiile militare comune şi alte acţiuni, ce prevăd aflarea pe teritoriul Moldovei a formaţiunilor militare străine. Deşi tratatul are un context militar, el a fost semnat fără implicarea Parlamentului Moldovei.
Unul dintre ascopuirile Protocolului de colaborare în domeniul topogeodeziei militare între ministerele Apărării ale Moldovei şi României este sporirea nivelului de profesionalism al personalului militar specializat. Acesta prevede crearea unor comisii militare comune, schimbul de informaţie geografică şi alte forme de cooperare.
Un alt exemplu elocvent este Protocolul de cooperare în domeniul forţelor aeriene, semnat în martie 2010, între Ministerul Apărării Naţionale al României şi Ministerul Apărării din RM. În acesta, de asemenea, se vorbeşte despre aplicaţii militare comune, utilizarea reciprocă a obiectivelor militare, despre schimbul de informaţii de radiolocaţie.
Adică, există domenii şi forme de cooperare ce se referă la capacitatea de apărare, iar în unele cazuri şi la statutul de neutralitate al ţării. În aceste cazuri, semnarea şi implementarea documentului sînt posibile doar cu respectarea unei proceduri speciale, în conformitate cu legislaţia naţională şi Constituţia RM.