Imprimaţi
 |
| Foto: benzinga.com |
Situaţia în jurul băncilor din Moldova continuă să se înrăutăţească. Încă nu s-a răcit scandalul privind schimbarea conducerii kla Victoriabank, că deja clienţii îngrijoraţi de zvonuri încep să ia cu asalt bancomatele Moldinconbank-ului. Asigurările Băncii Naţionale că „totul e sub control”nu pot opri valul deponenţilor, care vor începe să-şi „salveze” economiile din toate băncile. Situaţia devine periculoasă, iar experţii vorbesc despre o luptă împotriva tuturor. „Are loc o luptă pentru reîmpărţirea sferelor de influenţă, a pieţelor şi bunurilor, care se duce prin metode deja obişnuite în ţara noastră: atragerea structurilor de stat şi „PR-ul negru””.
Cine e următorul?
De cîteva luni încoace, societatea civilă urmăreşte evenimentele de la Victoriabank. Conflictul între acţionarii lui a început la sfîrşitul anului trecut. Atunci, o parte dintre aceştia au lansat acuzaţii împotriva conducerii băncii. Drept răspuns, preşedintele băncii, Natalia Politov-Gangaş, a declarat că în spatele acestor acţionari ar sta omul de afaceri Veaceslav Platon şi că acesta ar dori să obţină controlul asupra băncii.
Cu două săptămîni în urmă, la adunarea extraordinară a acţionarilor, Natalia Politov-Gangaş a fost reconfirmată în funcţia de preşedinte al băncii. Însă la şedinţă au lipsit o treime din acţionari, cărora Banca Naţională le-a interzis să participe la votare. BNM bănuieşte că acţionarii minoritari, care deţin în total 30% din acţiuni, s-ar afla în cîrdăţie.
Acţionarii, cărora Banca Naţională le-a interzis să participe la vot, s-au plîns la comisia parlamentară, unde au şi fost invitaţi, împreună cu guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu. La această şedinţă a participat şi Veaceslav Platon, care a declarat că reprezintă doar un singur investitor, căruia i-a fost interzis dreptul la vot. El a spus că „acţionarilor minoritari li s-a interzis să voteze, la indicaţia conducerii băncii, pentru ca aceasta să nu piardă controlul asupra instituţiei”.
Recent a devenit cunoscut faptul că încă la o bancă se află în prag de scandal. În presă a apărut informaţia că la Moldindconbank ar putea descinde mascaţii. Angajaţii instituţiei financiare sînt nemulţumiţi de numeroasele controale şi spun că forţele de ordine ar putea chiar să recurgă la sechestrarea documentelor ce ţin de activitatea băncii.
Luni seara, a fost difuzat un comunicat al băncii, în care se spune că „în scopul evitării declanşării agitaţiei în rândurile clienţilor Băncii, persoanelor fizice şi juridice şi prevenirii încercărilor de a provoca speculaţii neîntemeiate din partea anumitor persoane în legătură cu acest fapt, BC "Moldindconbank" S.A. declară că întreaga sa activitate se desfăşoară în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
În document se arată că banca este dispusă să ofere în orice moment documentele privind activitatea sa. “Orice acţiuni silite din partea organelor de drept sunt absolut neîntemeiate şi pot avea drept scop doar defăimarea imaginii BC "Moldindconbank" S.A. şi a întregului sector bancar”, se arată în document.
Amintim că anul trecut, scandaluri de amploare au avut loc şi în jurul reîmpărţirii patrimoniului
la Moldova Agroindbank şi Banca de Economii etc. toate aceste acţiuni subminează încrederea populaţiei faţă de bănci şi creează agitaţie. În legătură cu acest fapt, bancherii vorbesc chiar şi despre o posibilă grevă generală. Scopul acesteia este de a atrage atenţia societăţii asupra faptului că asemenea acţiuni pot destabiliza activitatea băncilor.
„Odată cu sechestrarea serverelor, instituţiile financiare nu vor putea primi datele necesare şi, respectiv, de a deservi clienţii, nu vor putea efectua rtransferuri băneşti la solicitarea persoanelor juridice, să înscrie în cont mijloacele financiare. Va intra în impas procesul de deservire a persoanelor fizice, cu alte cuvinte, va avea loc colapsul sistemului bancar”.
Utilizarea forţei
Din punct de vedere macroeconomic, nu există premise pentru apariţia unei crize bancare în ţara noastră. În mare parte, bancherii foarte abil îşi diversifică afacerile şi gestionează riscurile. De aceea, experţii vorbesc despre faptul că actuala tensionare a situaţiei din sfera bancară este condiţionată exclusiv de motive subiective. În spatele „crizei” stau interese concrete ale unor persoane concrete. Şi nu există dubii că majoritate lor sînt din casta funcţionarilor, care s-au consolidat şi şi-au conştientizat puterea.
Unii observatori tind să acuze Banca Naţională de cele întămplate. Ei spun că banca centrală nu ar fi trebuit să se amestece în procesele ce au loc, dar „să le stărpească din rădăcină”. Însă este evident că funcţionarii de la BNM nu au fost pregătiţi de o asemenea rezistenţă organizată. Nu este pregătită nici legislaţia, dar nici sistemul judiciar. De aceea, astăzi, în Moldova începe o perioadă de atacuri fără precedent. Războiul bancar a început.
Jucătorii de pe piaţă exclud că acest val de isterie a fost iniţiat de băncile, care a r fi decis să se răfuiască cu concurenţii. „Deja toţi ştiu că adevăratul scop al creării haosului pe piaţă este reîmpărţirea proprietăţilor, or băncile implicate în scandal controlează active atractive şi în afara sectorului bancar.
Situaţia cu Victoriabank este ultimul semnal pentru elita politică şi de business din Moldova că în ţară are loc redistribuirea economică. Curăţirea politică, demarată de AIE, deja s-a încheiat. A venit timpul reîmpărţirii economice, care, de obicei, este etapa finală în stabilirea unei elite noi. A început o aşa-zisă împărţire a banilor în ajunul crizei”.
Noua etapă de concrescenţă a afacerilor, criminalităţii şi puterii
În cadrul unei emisiuni online, economistul Mihail Poisik a comentat situaţia creată astfel: „Principala problemă a sectorului bancar constă în faptul că Moldova (asupra acestui fapt indică deja FMI, BERS etc.) nu există transparenţă. Are loc acapararea periodică a băncilor. Nu este un atac raider curat, deşi nici de asemenea elemente nu ducem lipsă.
Acţiunile bancare sînt cumpărate de către companii necunoscute, nu se ştie de unde. Potrivit legislaţiei, companiile off shore pot procura cel mult 5% din acţiuni, de aceea ei cumpără, prin intermediul diferitor companii, cîte 4,7% - 4,9%, cinci pachete dintr-odată. Iar în spatele acestor companii stau concurenţii, care încearcă să obţină controlul asupra băncii.
Pentru deponenţi acest lucru nu este atît de periculos. Deşi, după cum au clătinat Banca de Economii, este evident că pot fi anumite consecinţe negative. Dacă ne uităm în datele Bursei de Valori din februarie 2008, atunci cînd a venit noua putere, cea mai mare tranzacţie cu acţiunile acestei bănci a fost vînzarea a 905 acţiuni la preţul de 195 de lei unitatea. După aceasta au început istoriile de acumulare a creditelor neperformante, închirierea ilegală a încăpărilor etc. Toate acestea au condus la faptul că la începutul anului trecut, preţul unei acţiuni a băncii a scăzut pînă la 13 lei. Însă chiar şi la acest preţ nu erau doritori de a cumpăra Banca de Economii, aşa că a fost efectuată o emisiune, iar acţiunile au fost vîndute cu cinci lei bucata.
Dacă statul şi-ar fi vîndut pachetul său cu 195 lei acţiunea, atunci ar fi obţinut din privatizarea BEM 2,5 mild. lei. Anul trecut, guvernul a adoptat programul de privatizare şi intenţiona să obţină din vînzările proprietăţii de stat peste 1 mild. lei. Această sumă ar fi putut obţinută doar din privatizrarea unei bănci. Adică, aceşti bani pur şi simplu ne-au fost furaţi.
În prezent, în ţara noastră, opinia publică şi legislaţia sînt manipulate deschis şi fără ruşine, iar judecătoriile contribuie activ. Acum la Victoriabank este aceeaşi situaţie, lupta pentru cotrolul asupra proprietăţii. Deocamdată, BNM a decis să blocheze acţiunile noilor proprietari pe un termen de trei luni. Însă aceştia, cel mai probabil, vor contesta decizia. Cu ce se vor termina toate acestea, nimeni nu ştie.
Deoarece Banca de Economii este în proprietate privată, acolo au fost închise toate ieşirile, deşi problemele cu creditele neperformante încă este actuală. Însă, cu toate acestea, la finele anului trecut, banca a înregistrat un mic profit şi merge spre recuperare. Dar vreau să menţionez încă o dată, că a fost o prăbuşire artificială a băncii, pentru a o privaitiza la preţuri derizorii”.
Participanţii pe piaţă mai notează că toate aceste acţiuni constituie nu altceva decît o reîmpărţire a proprietăţii. „Şi nu au nimic în comun cu decriminalizarea, despre care funcţionarii le tot vorbesc bancherlor. Toate aceste nu au loc întîmplător, acum, politicienii au nevoie de oamenii săi în toate sferele, pentru a-şi planifica activitatea în ajunul alegerilor. Tebuie să facem aşa, încît pe tabla de şah să rămînă doar figurile unei culori. Redisribuirea este faza finală de înărire a puterii, în pragul alegerilor. Mai mult, a început o nouă etapă de concrescenţă a business-ului, ctiminalităţii şi puterii”, a conchis interlocutorul nostru.