Ţinta electorală a lui Victor Ponta

duminică, 23 februarie 2014, 7:00
Foto: noi.md
Xenia Florea

Zilele acestea, în Republica Moldova, timp de două zile, s-a aflat o delegaţie a guvernului român, condusă de premierul Victor Ponta. Oficial – pentru a participa la forumul moldo-român „Promovarea participării comune la Programele Europene în domeniul ştiinţei şi educaţiei”, organizat de Academia de Ştiinţe a RM şi Ministerul Educaţiei.

Neoficial, premierul român a soluţionat la Chişinău mai multe probleme – de la cele privind campania electorală, la cele ce ţin de politica externă. Potrivit agenţiei Reuters, premierii Georgiei şi Moldovei au fost chemaţi de urgenţă la Washington, în legătură cu impactul crizei din Ucraina. Iar Victor Ponta trebuia să-şi precizeze poziţiile cu colegul său moldovean.

Vizită, sub ameninţarea cu demisia

La finele acestui an, în Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, iar în România – prezidenţiale (pe 2 sau pe 9 noiembrie).

Victor Ponta deja a anunţat oficial că nu va candida la funcţia de preşedinte al ţării şi a rugat să fie exclus din lista potenţialilor pretendenţi. Cu o lună în urmă, Uniunea Social Liberală, aflată la putere în România, a anunţat că va înainta un candidat unic la funcţia de şef al statului – liderul naţional-liberalilor, preşedintele Senatului Crin Antonescu.

Potrivit lui Victor Ponta, social-democraţii vor susţine campania prezidenţială a lui Antonescu şi acesta va cîştiga numaidecît. Însă ex-senatorul şi sociologul Vasile Dancu, un apropiat al PSD a declarat presei că dacă Antonescu nu va obţine pînă la alegeri un rating suficient, atunci social-democraţii îşi vor putea revizui susţinerea lui în campania electorală. Antonescu nu poată să nu înţeleagă acest lucru şi, sau îşi şantajează activ aliaţii cu o posibilă destrămare a coaliţiei, sau încearcă să facă abstracţie de politica actualului guvern, pentru a-şi înainta candidatura ca un candidat al opoziţiei. La Chişinău, Victor Ponta a sosit, aflîndu-se, de facto, sub ameninţarea cu demisia.

Criza acută de încredere între principalele partide aflate la guvernare în România – social-democrat (PSD) şi naţional liberal (PNL) – a început încă anul trecut. În decembrie, în România a izbucnit un scandal, după ce au fost făcute publice înregistrările şedinţelor biroului PNL, în cadrul cărora Crin Antonescu s-a pronunţat dur împotriva politicii lui Victor Ponta, accentuînd că actualul premier face paşi „prosteşti”, atît în problema valorificării zăcămintelor, cît şi în încercarea de a efectua o amnistie în masă.

Acum situaţia în coaliţia de guvernare din nou s-a acutizat. Deja de cîteva săptămîni, Crin Antonescu cere de la Victor Ponta să-l confirme pe actualul primar de Sibiu, Klaus Iohannis în posturile de vicepremier şi de ministru de Interne. Însă Ponta este împotrivă, crezînd că Iohannis se rupe în guvern pentru a urmări acţiunile premierulu. Liberalii, la rîndul lor, spun că prin manevrele cu funcţiile de miniştri ai finanţelor şi economiei, care aparţineau anterior PNL, Victor Ponta încearcă să preia controlul asupra guvernului.

În final, liberalii i-au oferit premierului un termen pînă luni şi l-au ameninţat că, dacă nu le va îndeplini cerinţele, atunci PNL îşi va rechema miniştrii din guvern şi va cere demisia cabinetului.

Nici actuala vizită la Chişinău a lui Victor Ponta nu a contribuit la îmbunătăţirea relaţiilor dintre aliaţi: în timpul vizitei, Antonescu l-a sunat pe Ponta, iar acesta a ignorat apelul, fapt ce l-a indignat pe aliat. „Ieri, împreună cu premierul Moldovei şi ceilalţi miniştri am avut o şedinţă informală şi cînd am venit la hotel după 12, am aflat, într-adevăr, că m-a sunat Antonescu. Eu întotdeauna îi voi răspunde, chiar dacă nu vom mai fi parteneri. Însă eu sînt sigur că el ştia că eu eram în acel moment la negocieri cu premierul Moldovei”, a explicat ulterior Victor Ponta jurnaliştilor români.

În pofida ultimatumului aliaţilor de a demisiona, premierul României nu are de gînd să plece. Ponta spune că dacă Partidul Naţional Liberal va decide să părăsească guvernul, el va numi miniştri interimari din actualii membri ai Cabinetului de Miniştri.

Despre cecurile aduse în dar şi fluxul banilor pe conturi

Vizita actuală a lui Victor Ponta la Chişinău ar putea fi considerată drept începutul „coagulării” electoratului românesc din Moldova. Şi nu contează dacă coaliţia social-liberală se va menţine pînă la alegeri şi va înainta un singur candidat, sau social-democraţii vor trebui să-şi desemneze propriul candidat.

Republica Moldova este considerat un teren electoral tradiţional al lui Traian Băsescu. Pentru mulţi moldoveni care deţin paşapoarte româneşti, Băsescu cu proiectele lui patriotice întruchipează românismul în sine. Putem afirma cu certitudine că la alegerile prezidenţiale din 2009, cînd Traian Băsescu, cu o diferenţă minimă de 50,37% faţă de 49,63%, a devenit preşedinte pentru a doua oară, anume datorită faptului că alegătorii moldoveni i-au asigurat zecimile de voturi care nu îi ajungeau.

Băsescu nu va mai candida la funcţia de preşedinte, însă partidul său Democrat Liberal îşi va înainta propria candidatură, pe care actualul şef al statului român o va promova activ. Inclusiv printre alegătorii moldoveni.

În afară de Crin Antonescu, un potenţial candidat la postul de preşedinte este şi ex-premierul Mihai Răzvan Ungureanu, pe care Consiliul Naţional al partidului „Forţa Civică” l-a înaintat oficial pentru participarea la alegerile prezidenţiale din 2014.

Aşa că lupta electorală în România va fi una aprigă. De aceea, în timpul rămas, Victor Ponta trebuie să reuşească să atragă de partea sa segmentul moldovenesc al electoratului român şi să obţină susţinerea autorităţilor moldovene.
Din simplul motiv că de aprobarea /neaprobarea tacită a funcţionarilor înalţi de partid deseori depind preferinţele electorale ale susţinătorilor acestor partide.

Pentru ca planul său electoral să aibă succes, Victor Ponta nu a venit cu mîna goală la Chişinău. Ci un un cec de 1,2 mil. dolari SUA pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, ce se preconizează a fi dat în exploatare pînă la 15 aprilie şi pus în funcţiune pînă la finele anului. Adică, chiar în ajunul alegerilor în ambele state.

În afara cecului oferit, premierul a promis să le împărtăşească colegilor săi din Moldova din experienţa valorificării atragerii fondurilor europene. Şi a anunţat solemn că timp de zece zile, pe conturile RM vor fi transferate 20 mil. euro, pe care guvernul României a promis să-i aloce pentru dezvoltarea învăţământului în Moldova. Aceste mijloace vor fi utilzate pentru construcţia şi reparaţia a 300 de şcoli şi grădiniţe.

În cadrul actualei vizite, de asemenea, au fost semnate două acorduri –privind ajutorul reciproc pentru intervenţiile transfrontaliere în caz de urgenţe medicale (SMURD) şi programul de cooperare şi asistenţă între Ministerele Educaţiei din Republica Moldova şi România.

Primul document prevede că în cazurile de accidente rutiere sau catastrofe, serviciul medical special de urgenţă de la Iaşi şi Galaţi va oferi Moldovei servicii de aviaţie sanitară. În acest scop, din fonduri europene, va fi procurat un elicopter. Iar Moldova va primi şase autospeciale pentru descarcerarea persoanelor de sub derîmături sau din transportul avariat. Costul total al proiectului este de 7 mil. euro.

În cadrul celui de-al doilea acord interguvernamental, 50 de studenţi şi magistraţi din Moldova şi 25 din România vor beneficia de burse de scurtă durată pe 1-2 semestre în universităţile de stat din cele două ţări.

Reîncarcarea celor 100 mil. de euro

Cu aceasta însă sprijinul financiar din partea României se pare că nu se va limita. În ajunul vizitei lui Victor Ponta la Chişinău iarăşi au ieşit la iveală cele 100 de mil. de euro de ajutor nerambursabil, promise pe negîndite de Traian Băsescu cu patru ani în urmă.

Potrivit acordului interguvernamental, aceşti bani trebuiau să vină în RM pînă în 2014, în patru tranşe a cîte 25 de mil. fiecare şi să fie utilizaţi pentru realizarea unor proiecte în infrastructură şi educaţie. Însă pînă în prezent, România a alocat doar 8,5 mil. euro pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din 2010 şi 9 mil. euro pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni.

Anul acesta expiră termenul cînd partea moldovenească poate utiliza mijloacele promise de Bucureşti. De aceea, în ajunul vizitei lui Victor Ponta, guvernul RM a desfăşurat o activitate furtunoasă. În cadrul şedinţei de miercuri, a fost adoptată decizia privind iniţierea negocierilor pe marginea programului de cooperare pentru anul 2014 între guvernele Moldovei şi României. Ministerelor şi departamentelor li s-a ordonat să pregătească în cel mai scurt timp listele cu proiecte concrete, ce ar putea fi finanţate de România. Listele urmează a fi expediate spre examinare la Bucureşti.

Însă este puţin probabil că în Republica Moldova va ploua din senin cu cele 80 de mil. euro rămase. Cel mai probabil, în calitate de sprijin electoral pentru „Coaliţia pentru guvernare pro-europeană”, partea română va anunţa finanţarea unor proiecte sociale şi de infrastructură. Pentru care va fi lansată o largă campanie de informare.

Însă Bucureşti-ul, probail, nu se va grăbi să aloce mijloacele, ci le va mai dosi pînă la alegeri. Iar dacă acestea vor ajunge în Moldova va depinde de rezultatele campaniei electorale. Dacă în urma alegerilor parlamentare vor cîştiga partidele din „tabăra UE”, atunci, toate proiectele anunţate vor fi lansate. Iar dacă vor învinge cele „eurasiatice” – atunci acestea vor fi date uitării.

Bucureşti-ul, deisgur, este interesat ca puterea în RM să rămînă aceeaşi. În cadrul conferinţei de presă de bilanţ, Victor Ponta a declarat că „România doreşte şi este OBLIGATĂ să susţină parcursul european al Moldovei”. Şi va face acest lucru „mai repede şi mai mult” ca toate celelalte ţări din UE, pentru ca Republica Moldova să poată cît mai curînd să implementeze „regulile, standardele europene, precum şi mentalitatea europeană”.

Ce-i drept, „mentorul” de peste Prut singur are probleme cu mentalitatea: la Bruxelles, România este criticată dur şi nu este lăsată în spaţiul Schengen din cauza incapacităţii de a reforma sistemul judiciar, de a lupta cu corupţia şi crima organizată. Însă pe Victor Ponta aceste lucruri nu-l deranjează deloc. În cadrul conferinţei de presă el a insistat pe faptul că anul curent va fi unul decisiv pentru Republica Moldova – ea va trebui „să-şi confirme parcursul european”.