Primăria capitalei distruge parcul de la Rîşcani (DOC)

joi, 13 martie 2014, 10:08
Foto: wikipamia.org
Olga MARCENCO

Scandalul în jurul tăierii masive a copacilor din parcul de pe str. N.Dimo, sectorul Rîşcani al capitalei, ia amploare. Răfuindu-se cu copacii multiseculari de pe str. Puşkin, funcţionarii de la Chişinău au autorizat tăierea a sute de copaci, în special, brazi. Aici ei la fel au găsit „motive serioase” pentru a justifica această fărădelege.

În ultimele zile, oamenii care treceau pe lîngă str. N. Dimo au văzut cum deasupra parcului iese fum, iar o suprafaţă mare dintre cooperativa de garaje, clubul fitness, spălătoria auto şi tir se goleşte pe zi ce trece. Acum în locul coniferilor de peste 50 de ani au rămas doar cioturi. Ce se întămplă?

Surse din cadrul Asociaţiei de gospodărire a spaţiilor verzi declară că aceasta este o simplă „tăiere sanitară”, destul de legală, care a fost autorizată de către Inspectoratul Ecologic. Chipurile, aceşti copaci demult prezentatu pericol, unii dintre ei s-au uscat, iar alţii sînt bolnavi. La această concluzie experţii primăriei au ajuns încă în anii 90. Însă din lipsa de mijloace şi din cauza nemulţumirii societăţii, tăiera a tot fost amînată.

Şi iată acum s-au găsit mijloace pentru defrişare, însă pentru plantarea copacilor noi încă nu sînt bani. Însă cei de la spaţiile verzi afirmă că, cel tîrziu toamna, terenul va fi plantat cu noi copaci şi îi roagă pe locuitorii capitalei să manifeste înţelegere, deoarece, pentru prima dată, pe parcirsul mai multor ani, direcţia a început curăţarea parcurilor, pentru care au fost alocate 600 mii de lei. De exemplu, acum sînt efectuate lucrări şi în parcul Lunca Gîştii din Buiucani, şi lîngă Aeroport.

Însă o asemenea defrişare masivă a generat suspiciuni din partea societăţii civile. Terenul în cauză se află în imediată vecinătate cu locurile ce au fost anterior valorificate ilegal. Astfel, cu cîţiva ani în urmă, locuitorii din această zonă au încercat să se împotrivească construcţiei unui centru sportiv şi spălătoriei auto. Însă sistemul judiciar le-a ajutat businessmenilor să valorifice acest teren, iar societate civilă nu a putut schimba situaţia. Liderul organizaţiei obşteşti „Oraşul iubit” («Любимый город») Vitali Voznoi spune că, potrivit unor informaţii, în apropierea centrului sportiv vor să construiască un bazin.

Preşedintele Organizaţiei Teritoriale Chişinău a Mişcăprii Ecologiste, Vladimir Garaba, afirmă că această istorie cu defrişarea, într-adevăr, ridică semne de întrebare. „Majoritatea copacilor din acest parc sînt bătrîni, într-adevăr. Dar de ce au început tăierea lor anume în acest loc, nu departe de drum şi lăngă teritoriile valorificate deja?

Asemenea defrişări trebuie să fie transparente – populaţia nu a fost avertizată, nu a fost informată. Mai mult, la aceste lucrări nu au fost invitaţi reprezentanţii organizaţiilor obşteşti, deşi acest fapt este prevăzut de lege. Cu alte cuvinte, copacii au fost tăiaţi foarte repede, fără martori, fără a se consulta cu experţii sau cu societaea civilă.

Funcţionarii afrirmă că toţi copacii tăiaţi au fost contaminaţi cu ciupercă, sau erau uscaţi. Însă locatarii din preajmă spun că acolo au fost mai mulţi copaci sănătoşi decît bolnavi.

Noi i-am recomandat Asociaţiei de gospodărire a spaţiilor verzi că implice experţi şi să facă încheiere pentru fiecare buştean.

Parcul trebuie reînnoit, fără îndoială. Însă lucrările trebuie efectuate transparent. Iar după defirşare trebuie imediat să urmeze plantarea. Cine garantează că funcţionarii nu vor tergiversa intenţionat procesul de plantare a copacilor noi?

Totodaăt, dacă spaţiile verzi fac trimitere la un studiu, efectuate cu mulţi ani în urmă, acutnci acest document este deja învechit şi pentru această defirşare a fost necesar un nou studiu.

Pentru a exclude speculaţiile, primăria trebuie să facă inventarierea plantaţiilor verzi din oraş şi să creeze Cadastrul terenurilor verzi. Despre aceasta se vorbeşte de mulţi ani, însă primăria nu întreprinde nimic în această direcţie”.


Chişinăuienii promit să ţină „în vizor” terenul „gol”

Surse din cadrul spaţiilor verzi afirmă că în acest loc nu va fi niciun şantier. Însă chişinăuienii demult nu mai au încredere în funcţionarii noştri. La iniţiativa Coaliţiei organizaţiilor obşteşti „Ziua Pămîntului”, pe 22 martie, pe locul parcului tăiat va avea loc un subbotnik. ONG-iştii planifică să sădească, din propriile resurse (dacă sărmanul oraş tot nu dispune de mijloace), 300 de puieţi, pentru ca nimeni să nu rîvnească la acest teren. În special, potrivit lui Vladimir Garaba, ONG-iştii deja au convenit asupra 100 de puieţi de tei. Vor mai fi şi alţii.

Apropo, surse din cadrul Primăriei, care au solicitat anonimatul, au declarat că nici decizia privind tăierea copacilor din parc nu este legală. Adică ea există, dar permite doar efectuarea unei “curăţiri sanitare a copacilor” – adică înlăturarea uscăturilor din parc, pentru a îmbunătăţi ecologia, dar în niciun caz defrişarea masivă. Nu rău înţeleg funcţionarii primăriei “tăierea sanitară a copacilor”, nu-i aşa?

Totodată, autorizaţia pentru defrişare a fost eliberată Spaţiilor verzi pe cinci decembrie 2013. Oare de atunci şi pînă acum, funcţionarii nu au putut comunica cu socitatea civilă? În cele din urmă, poate şi impactul acestor acţiuni ar fi fost altul?

Aş mai dori să menţionez că durata medie de viaţă a unui brad este de 250-300 de ani, dar sînt şi brazi care trăiesc şi 500 de ani. Din parcul nostru au fost tăiaţi brazi de 50 de ani – copacii care purifică cel mai bine aerul. Şi chiar dacă, cu ajutorul orăşenilor, în parc vor apărea copaci noi, aceştia nu vor fi, din păcate, coniferi...

P.S. Se pare că, distrugînd unele plantaţii verzi, autorităţile locale întegistrează, în schimb, alte parcuri, ce-i drept mai mici ca suprafaţă. La ultima şedinţă a Consiliului Municipal a fost aprobată decizia privind crearea unui nou scuar în sectorul Rîşcani al capitalei, pe str. N.Dimo 13, 15, 17, cu suprafaţa de 0,4214 ha. Însă nu putem fi siguri că statutul de zonă verde va proteja copacii de tăieri ilicite.