Imprimaţi
 |
| Foto: noi.md |
Vineri, la Chişinău, într-o vizită oficială s-a aflat premierul Poloniei, Donald Tusk. În cadrul întrevederilor cu funcţionarii moldoveni de rang înalt, el a vorbit mult despre succesele impresionante realizate de Republica Moldova pe calea integrării europene. Iar în cadrul conferinţei de presă chiar a promis că dacă Chişinăul va acţiona şi pe viitor la fel de consecvent, atunci “am putea vorbi despre calitatea de membru cu drepturi depline al UE”.
Pendulul geopolitic sau preţul scuză mijloacele
În ultimele zile, RM a devenit locul unui pelerinaj politic activ pentru partenerii occidentali. Nu reuşeşte poliţia şi serviciul de protocol să-şi revină după vizita unui oficial străin, că pe aeroportul din Chişinău aterizează avionul cu un alt înalt funcţionar de stat de peste hotare. După Donald Tusk, la Chişinău va veni asistentul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al secretarului de Stat al SUA, Victora Niland (vizita acesteia va avea loc duminică, 30 martie). Iar luni, în Moldova vor sosi miniştrii de Externe ai Canadei şi României.
Această atenţie sporită se explică destul de uşor. După summit-ul de la Vilnius, politicienii şi experţii europeni au fost nevoiţi să recunoască că proiectul Parteneriatul Estic – succesorul Politicii Europene de Vecinătate – a suferit eşec. Deoarece parafararea Acordurilor de Asociere cu Moldova şi Georgia, desigur este un plus, însă în construcţia unul cordon sanitar în jurul Rusiei veriga-cheie era Ucraina. Iar ea a cedat în ultimul moment.
Lovitura de stat din februarie de la Kiev a clătinat balanţa geopolitică. Bruxelles-ul a înţeles că nu e încă totul pierdut. Şi pentru a nu oferi Rusiei posibilitatea de a împiedica iarăşi autorităţile din Ucraina, Moldova şi Georgia să se apropie de UE (aşa cum a fost în ajunul summit-ului de la Vilnius), Uniunea Europeană a decis să accelereze semnarea Acordurilor de Asociere cu aceste state.
Faptul că Bruxelles-ul este gata să semneze Acordurile de Asociere cu orcie preţ, demonstrează că UE renunţă la majoritatea condiţiilor impuse iniţial. În priinţa Ucrainei, funcţionarii europeni au căzut de acord să semneze doar partea politică a acordului, lăsînd blocul economic pe mai tîrziu – fapt refuzat anterior lui Ianukovici. În ceea ce priveşte Georgia, europenii au făcut abstracţie de faptul că ea nu este chiar pregătită. Iar în privinţa Moldovei, au preferat să „uite” că în perioada dintre parafarea şi semnarea Acordului de Asociere, Chişinăul trebuia să reformeze „trei-patru domenii importante”. Paşii concreţi de reformă trebuiau menţionaţi în aşa-zisa Agendă a Asocierii, după adoptarea căreia era preconizată crearea structurilor de control asupra îndeplinirii acesteia.
Ucraina a semnat deja partea politică a Acordului de Asociere, ce prevede, printre altele, trecerea la o guvernare mixtă. Acum la rînd sînt Georgia şi Moldova, termenele de semnare pentru care, de frica activizării FR, sînt modificate mereu.
Dacă iniţial semnarea documentelor era planificată în septembrie curent, apoi Bruxelles-ul a menţionat luna august, atunci o săptămînă în urmă, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a declarat că Uniunea Europeană a decis unanim să transfere procedura de semnare pentru luna iunie. Însă deja marţi, în timpul vizitei la Chişinău, co-preşedintele Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM, eurodeputatul Monica Macovei a declarat că procedura de semnare ar putea avea loc chiar în aprilie: autorităţile UE, potrivit ei, sînt gata să accelereze procedura.
Strategia poloneză pentru Ucraina şi Moldova
Pentru Polonia, finalizarea proiectului Parteneriatul Estic – adică semnarea Acordurilor de Asociere, eliberarea fostelor republici sovietice de sub influenţa Moscovei şi apropierea lor de Uniunea Europeană – este o chestiune de onoare. Parteneriatul Estic este o iniţiativă a Poloniei. Această idee a fost lansată de către ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radoslav Sikorski, cu participarea Suediei, la Consiliul UE pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe, în mai 2008.
Parteneriatul Estic a fost creat pentru a apropia de Uniunea Europeană şase state post-sovietice (Azebaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina), fără a le promite calitatea de membru al UE. Şi să creeze în jurul Rusiei un cordon sanitar al statelor independente. Din momentul lansării proiectului, în acest scop au fost utilizate circa 2 mild. euro.
Însă, din cauza specificului politic al Belarusului şi Azerbaidjanului, aceste ţări au fost plasate imediat în aşa-numitul grup fără perspectivă. Apoi, din calcul a căzut Armenia – în septembrie trecut, Erevanul şi-a anunţat intenţia de a adera la Uniunea Europeană. Au rămas Ucriana, Georgia şi Moldova, care s-au dovedit a fi un material mai maleabil în mîinle funcţionarilor europeni.
Şi iată, chiar în ajunul summit-ului de la Vilnius, Ucraina refuză să semneze Acordrul de Asociere, convenind cu Rusia un ajutor financiar şi o reducere subtanţială a preţului la gaze. Pentru Polonia, ca iniţiatoare a Parteneriatului Estic şi ţară ce tinde să devină lider în regiune – aceasta a fost un fel de ofensă.
Nu în zadar funcţionarii polonezi de rang înalt au participat activ la Euromaidan. Iar pe urmă, la fel de activ, au promovat accelerarea procesului de anulare a regimului de vize dintre Uniunea Europeană şi Ucraina şi suplimentarea Acordului de Asociere cu un punct privind o posibilă aderare a Ucrainei la UE în perspectivă.
În cadrul examinării la finele lunii februarie de către Parlamentul European a Rezoluţiei privind Ucraina, în document a fost adăugat amendamentul deputatului din partea grupului parlamentar al Partidului Popular European, Jacek Sariusz-Wolski, ce oferea ţării perspectiva de aderare la UE. Potrivit amendamentului Sariusz-Wolski, semnarea Acordului de Asociere nu este scopul final al parteneriatului cu Kievul şi, în confirmitate cu Statutul UE, toate ţările, inclusiv Ucraina, „au posibilitatea, pe termen lung, de a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană”.
Aflat într-o vizită oficială la Chişinău, premierul Poloniei Donald Tusk a oferit (verbal) aceeaşi perspectivă şi Moldovei. „Pentru noi nu există dubii că Moldova şi-a meritat locul în Europa, ei trebuie să i se ofere o perspectivă europeană”, a declarat premierul polonez, în cadrul conferinţei de presă, menţionînd că dacă Republica Moldova va fi la fel de consecventă în acţiunile sale, atunci „am putea vorbi şi despre calitatea de membru cu drepturi depline al UE”.
Sprijin moral, plus 100 mil. de euro
În afara susţinerii politice a aspiraţiilor europene a Chişinăului, Polonia a decis să ofere şi un sprijin economic. În ajunul vizitei lui Donald Tusk, guvernul RM a aprobat o hotărîre privind iniţierea negocierilor cu Polonia privind semnarea unui acord de creditare pentru dezvoltarea sectorului agrar al Moldovei. Potrivit documentului, creditul tehnic va fi oferit pe un termen de 25 de ani, cu o dobîndă de 0,2% anual, cu o vacanţă de 10 Ni. Însă suma exactă nu a fost indicată în hotărîre: la şedinţă a fost menţionat că mărimea creditului va fi stabilită în cadrul negocierilor din timpul vizitei lui Donald Tusk.
Vineri, la Forumul de afaceri moldo-polonez, premierul RM Iurie Leancă a anunţat că Polonia va acorda Moldovei un credit de 100 mil. de euro pentru modernizarea capacităţilor de producţie a sectorului zootehnic, pentru procurarea tehnicii agricole, a utilajului, a liniilor moderne de sortare şi ambalare şi pentru construcţia depozitelor moderne pentru păstrarea şi procesarea legumelor.
Totodată, Polonia s-a obligat să creeze un centru de dezvoltare a localităţilor rurale din Moldova: în acest sens, anul acesta vor fi alocate 2 mil. euro, în 2015 – 8 mil., iar în perioada 2016-2020 – cel puţin 12 mil. euro. Şi să ofere 132 mii de euro pentru modernizarea studiourilor televiziunii publice.
Împreună cu Donald Tusk, la Chişinău au venit peste 70 de întreprinzători polonezi, care au participat la Forumul de afaceri moldo-polonez şi au declarat că sînt gata să investească în agricultura moldovenească, în industria prelucrătoare şi în energetică.
Pentru a impulsiona schimburile comerciale şi cooperarea economică, părţile au convenit să creeze Consiliul moldo-polonez pentru afaceri. Totodată, în cadrul forumului au fost semnate un şir de acorduri bilaterale: privind cooperarea în domeniul turismului dintre guvernele Moldovei şi Poloniei, Memorandumul de Înţelegere dintre CCI a Moldovei şi UN Global Compact, despre cooperarea dintre Agenţia pentru Eficienţă Energetică a Moldovei şi Agenţia de Eficienţă şi Conservare Energetică a Poloniei.De asemenea, părţile au convenit şi asupra cooperării în domeniul utilizării resurselor energetice regenerabile.