Imprimaţi
 |
| Foto: zn.ua |
Preşedintele nerecunoscutei RMN, Evgheni Şevciuk, a ieşit la rampă cu adresara anuală către popor. El a anunţat despre sistarea negocierilor cu Chişinăul şi i-a propus Moldovei din dreapta Nistrului să „divorţeze” civilizat de Transnitria, pentru ca „fiecare să meargă în drumul său”. Aşa cum au făcut Cehia şi Slovacia.
Chişinăul i-a dat motiv, Tiraspolul l-a folosit
Un asemenea deznodămînt era de aşteptat de la Şevciuk. În ajunul mesajului liderului nerecunoscutei republici, publicaţia rusă „Nezavisimaia Gazeta”, cu referire la sursele ei în Transnistria, a presupus că Evgheni Şevciuk ar putea anunţa despre ruperea totală a relaţiilor cu Chişinăul, inclusiv sistarea negocierilor în format „5+2”.
Motivul („încălcarea obligaţiilor contractuale”) i l-au oferit Tiraspolului deputaţii de la Chişinău. Încă pe 19 februarie, în cadrul reuniunii grupurilor (de lucru) de experţi pentru probleme economice, în prezenţa mediatorilor la negocierile în formatul „5+2”, partea moldovenească s-a obligat, în termen de o lună, să iniţieze procedura de anulare a „accizelor la importul mărfurilor, importate pentru agenţii economici din Transnistria”.
Era vorba despre modificarea politicii bugetar-fiscale pentru anul 2014, care a introdus pentru întreprinderile transnistrene, începînd cu anul acesta, taxe pentru procedurile vamale şi pentru poluarea mediului, la operaţiunile de import-export.
În şedinţa din 19 martie, Guvernul RM şi-a îndeplinit cinstit obligaţiile. Pe 28 martie, modificările respective la politica fiscală au fost adoptate de parlament în prima lectură. Pe 1 aprilie, în cadrul întrevederii de lucru la Chişinău a reprezentanţilor politici, vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a confirmat intenţia părţii moldoveneşti de a-şi respecta obligaţia. Însă peste trei zile, (vineri, 4 aprilie), parlamentului RM nu i-a ajuns un vot ca să alinieze politica bugetar-fiscală la deciziile Curţii Constituţionale (privind accizele la automobilele de lux etc.) şi la înţelegerile convenite în cadrul negocierilor cu Tiraspolul.
Sîmbătă, 5 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe a nerecunoscutei RMN l-a informat oficial pe reprezentantul special al Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE Radojko Bogojevic şi pe reprezentanţii mediatorilor despre refuzul de a participa la următoarea rundă de negocieri în format „5+2”, preconizate la Viena pe 10 şi 11 aprilie şi a solicitat stabilirea unei noi date a reuniunii. Drept motiv a fost invocată „neexecutarea de către partea moldovenească a obligaţiilor asumate anterior privind anularea accizelor, percepute la produsele, importate de agenţii economici din Transnistria”.
Luni, 7 aprilie, după întrevederea desfăşurată în Oficiul OSCE la Bender, ministrul Afacerilor Externe a nerecunoscutei republici, Nina Ştanski, a confirmat că reuniunea de la Viena din 10-11 aprilie nu va avea loc: aceasta se amînă pentru o perioadă nedeterminată. Iar peste cîteva ore, Evgheni Şevciuk, în adresarea sa către poporul transnistrean, a anunţat că Tiraspolul sistează negocierile cu Chişinăul.
„Termenele stabilite au expirat, iar accizele nu au mai fot anulate. De acea noi am decis să-i oferim Moldovei posibilitatea să soluţioneze această problemă. Aceasta nu înseamnă însă că noi părăsim procesul de negocieri, aşa cum s-au grăbit să anunţe unele publicaţii”, a menţionat Şevciuk.
Surse de la Tiraspol afirmă că imediat ce va fi soluţionată problema privind anularea „accizelor discriminatorii pentru întreprinderile transnistrene”, o nouă dată a şedinţei va fi stabilită de către participanţii la negocierile în formatul „5+2”.
Voi în UE, noi în UV
Transnistria consideră că „situaţia cu un vot” în parlamentul RM nu este întîmplătoare. Şi că Chişinăul a mers conştient la confruntare. Sau îndeplinind sarcina asistentului Secretarului de Stat al SUA pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice, Victoria Nuland, care s-a aflat cu săptămînă în urmă, într-o vizită de o zi în Moldova. Sau din propria iniţiativă, încercînd să exercite presiuni, împreună cu Kievul, asupra rebelei RMN.
Blocada Transnistriei a fost tema principală a mesajului anual al lui Evgheni Şevciuk către popor. „Noi observăm crearea unui mecanism colectiv de restricţii faţă de Republica Moldovenească Nistreană din partea Republicii Moldova, a Ucrainei, în perspectivă apropiată şi, posibil, într-o oarecare măsură, a Uniunii Europene”, a declarat preşedintele transnistrean.
Măsurile întreprinse de Chişinău şi Kiev au fost calificate de Evgheni Şevciuk drept sancţiuni, „similare cu sistemul de luare a ostaticilor”. Dacă acestea nu ar exista, „peste 2,53 ani, bugetul nostru ar deveni independent”. Iar peste 5-7ani, noi am începe să achităm pe deplin consumul de gaze”. Însă realitatea este de aşa natură încît „în spatele conceptului de aplicare a sancţiunlor faţă de RMN sub forma unor elemente de blocare şi diverse restricţii, stă ideea cauzării poporului ţării – obiectului sancţiunilor – cât mai multor suferinţe, pentru ca poporul să acţioneze asupra conducerii lui”.
Deşi „unii parteneri internaţonali, manipulînd cu cifre separate, încearcă să ducă în eroare experţii şi societatea, insuflînd ideeea că nu există nicio blocadă”, invocînd cîteva definiţii teoretice ale noţiunilor de „blocadă” şi „sancţiuni”, Evgheni Şevciuk a menţionat acţiunile Chişinăului şi Kievului ce corespund acestor definiţii.
În primul rînd, „anularea unilaterală şi revizuirea bazei regimurilor anterioare ale activităţii economice externe ale întreprinderilor transnistrene, a logisticii, restricţiilor pentru efectuarea transportului de pasageri şi de mărfuri”.
În al doilea rînd, închiderea conturilor corepondente ale băncilor RMN în Moldova şi Ucraina „fără discuţii”. „Blocarea sistemului bancar nu este altceva decît o încercare de a distruge economia. Şi în al treilea rînd, este refuzul unilateral de către Moldova şi Ucraina de a îndeplini şi a garanta acordurile privind ştampilele vamale şi acordurile privind independenţa desfăşurării activităţii economice externe de către RMN.
Potrivit preşedintelui nerecunoscutei RMN, dacă abordăm problema din punct de vedere al dreptului internaţional, „autorităţile Republicii Moldova (metropola) aplică măsuri restrictive faţă de cetăţenii săi şi a unei părţi a teritoriului său, Ucraina – faţă de teritoriul Republicii Moldoveneşti Nistrene, unde locuiesc cetăţeni ai Ucrainei, ştiind că în urma blocadei şi sancţiunilor vor avea de suferit, în primul rînd, oamenii simpli”.
Evgheni Şevciuk vede o singură ieşire din situaţie. În legătură cu faptul că „tentativele de locuire fortată într-un singur apartament nu au perspectivă”, liderul nerecunoscutei republici le propune politicienilor moldoveni „să facă un pas înţelept, curajos şi responsabil şi să purceadă la examinarea problemelor de legalizare a situaţiei reale”. Adică, „să ne separăm civilizat”, aşa cum au făcut-o odinioară Cehia şi Slovacia.
În consecinţă, fiecare ţară ar putea merge pe calea ei. „Visul nostrul este o Transnistrie prosperă, independentă, împreună cu Rusia”. Iar conducerea RM „poate lua decizia de a merge pe calea ei – în Uniunea Europeană, NATO sau România”. „A venit timpul deciziilor în privinţa Transnistriei”, consideră Evgheni Şevciuk.
Totodată, Tiraspolul insistă asupra semnării unui acord economic separat între RMN şi Uniunea Europeană. Deoarece „dacă noi vom adera la ei, economia republicii va muri”. „Uniunea Europeană trebuie să înţeleagă că economia RMN şi cea a Moldovei reprezintă economiile diferitor ţări şi sînt abolut diferite. Dacă Uniunea Europeană ne va auzi – bine, dacă nu – noi vom merge pe calea noastră”, a declarat Evgheni Şevciuk.
Asul Kremlinului
Adresarea anuală a lui Evgheni Şevciuk către poporul transnistrean le-a dat de lucru numeroşilor politologi, experţi şi altor „analişti”, care acum ghicesc ce a fost asta – un joc de apărare, sau un procedeu de atac, convenit cu Moscova?
În sud-estul Ucrainei situaţia s-a acutizat. La Doneţk şi Harkov au fost proclamate republici populare suverane şi a fost stabilit referendumul privind aderarea la Rusia. Manifestanţii pro-ruşi au ocupat clădirile administrative din Doneţk, Lugansk şi Harkov. La Odesa, protestatarii ridică baricade în jurul orăşelului de corturi. În sudul şi estul Ucrainei au venit subdiviziuni ale miliţiei din alte regiuni pentru liniştirea regiunilor rebele. Ţara, de fapt, s-a pomenit în pragul unui război civil. Manifestanţii pro-ruşi au chemat Rusia să introducă în regiune forţe pacificatoare.
Luni, 7 aprilie, a avut loc convorbirea telefonică dintre Secretarul de Stat al SUA John Kerry şi ministrul Afacerilor Externe al FR Serghei Lavrov. Kerry i-a propus părţii ruse să desfăşoare, în următoarele 10 zile, negocieri directe dintre Ucraina, SUA şi UE şi să încerce să asigure „detensionarea situaţiei”.
Federaţia Rusă deja şi-a stabilit poziţia la negocieri: 1) „Reforma contituţională profundă şi transparentă, cu participarea plenară a tuturor forţelor politice şi a regiunilor”; 2) Structura federativă a Ucrainei şi stabilirea statutului de neutralitate faţă de blocuri.
În opinia experţilor, actuala impulsionare a aspiraţiilor pro-ruseşti ale Tiraspolului este în favoarea Moscovei: aceasta poate servi drept o monedă suplimentară de chimb în cadrul negocierilor cu Occidentul. Cu atît mai mult cu cît asupra statutului neutru şi federalizării partea rusă insistă nu doar pentru Ucraina, dar şi pentru Moldova.