Imprimaţi
 |
| Foto : noi.md |
Săptămîna aceasta, ministrul Apărării al SUA Charles Timothy Hagel a declarat că făcînd concluziile vizavi de evenimentele din Ucraina, Pentagonul intenţionează să-ş sporească prezenţa militară în toată lumea, mai ales în Europa de Est, şi să impulsioneze cooperarea cu aliaţii.
„Astăzi, militarii americani sînt prezenţi în aproape 100 de ţări, ceea ce înseamnă circa 400 de mii de oameni în întreaga lume. Proiectul bugetului nostru şi strategia de apărare ne atenţionează că, deşi noi reducem forţele armate, noi nu trebui să ne întoarcem pur şi simplu în garnizoane. Noi trebuie să continuăm să sporim capacirăţile aliaţilor, să creăm noi alianţe şi să le întărim pe cele vehi, să investim în acordurile privind asigurarea securităţii”, a menţionat Hagel.
Potrivit declaraţiilor înalţilor funcţionari de peste ocean, una dintre aceste „alianţe noi” cu SUA ar putea fi creată în Republica Moldova.
Pe 20 aprilie, senatorul american Bob Corker, după vizita de două zile la Chişinău, a înregistrat o iniţiativă legislativă privind acordarea RM, Ucrainei şi Georgiei statutului de aliaţi de bază ai SUA în afara NATO.
„A oferi Ucrainei, Moldovei şi Georgiei statutul de cei mai importanţi aliaţi neafiliaţi la NATO, pentru a asigura facilitarea accesul la tehnica militară şi extinderea aplicaţiilor şi traingurilor militare ale SUA şi NATO cu statele-cheie, ce nu intră în NATO”, se arată în proiectul senatorului Corker.
Statele cu acest statut obţin prioritate la livrarea surplusurilor militare (de la raţii alimentare pînă la nave maritime), la primirea rezervelor de armament american, care este depozitat în afara bazelor militare ale SUA, la obţinerea creditelor americane pentru procurarea sau arendarea tehnicii militare etc.
De unde vin surplusurile?
Discuţiile despre „surplusurile” pentru Moldova au început încă în anul 2012. Atunci, Parlamentul discuta foarte zgomotos proiectul de lege „Cu privire la acţiunile împotriva navelor aeriene, ce survolează ilegal spaţiul aerian al Republicii Moldova”, şi ministrul Apărării Vitalie Marinuţa cerea de la deputaţi $240 mil. pentru procurarea pînă în 2015 a opt avioane de interceptare şi opt elicoptere.
Deputaţii au tot încercat să afle de la ministru de unde are de gînd să cumpere tehnica militară. Însă ministrul Apărării tăcea eroic.
Totuşi, nu a fost atît de greu să aduni „doi cu doi”. Pe 16 ianuarie 2012, ministrul Apărării de atunci al SUA, Leon Panetta, a făcut următoarea declaraţie oficială: Statele Unite îşi vor reduce prezenţa militară în Europa. Potrivit lui, de acolo vor fi evacuate două brigăzi ale Forţelor Terestre – brigăzile de infanterie nr. 170 şi 172, dislocate în Germania. Mai mult, acestea nu vor fi nu doar evacuate, ci şi desfiinţate.
Întrebare: ce să facă cu tehnica militară rămasă? Să o transporte în SUA nu are sens. Să o caseze – e prea scump, dar nici nu are rost, pentru că ea încă poate aduce venit, fiind vîndutăo ţărilor terţe fără pretenţii, de tipul Republicii Moldova.
Precum declara atunci Şeful Statului Major al Armatei (al Forţelor Terestre) al SUA Raymond Odierno, prima brigadă de infanterie va fi evacuată din Germania în 2013. În total, potrivit unei depeşe secrete a Departamentului de Stat al SUA din 21 ianuarie 2010 (publicată pe site-ul WikiLeaks), pînă în 2015, din Germania trebuiau să fie evacuaţi 10471 de soldaţi americani. Iar Vitalie Marinuţa vorbea în Parlament anume de anul 2015, ca despre o posibilă dată de procurare a opt avioane de luptă şi a opt elicoptere.
Cineva va întreba dacă est vorba despre desfiinţarea a fouă brigade de infanterie americane, ce legătură are acest fapt cu tehnica aviatică ? Potrivit Conceptului Pentagonului privind operaţiunile aer-sol, unul dintre factorii decisivi, ce stabilesc eficienţa operaţiunilor militare este ritmul sau viteza de deplasare a trupelor în procesul luptei sau operaţiunii ofensive. Reieşind din acest fapt, accentul pe retehnologizarea infanteriei americane a fost pus pe elicopterele militare şi de transport. Ele sînt rapide (permitea redislocarea trupelor în orice punct) şi economice: consumul de combustibil al elicopterului AN-64A „Apaci” este de 2,5-3 ori mai mic decît a tancului M1 „Abrams”.
Două brigade de infanterie ale SUA în 2015 sînt desfiinţate, iar elicopterele rămîn. Ce să facă cu ele? De ce nu în Moldova? Cît priveşte avioanele, precum a declarat atunci Şeful Statului Major al Forţelor Armate, colonelul Vladimir Donţu, Ministerul Apărării intenţiona să le cumpere din România.
Statul vecin planifica să scape treptat de avioanele învechite fizic şi moral şi să treacă la F-16 Fighting Falcon, ce se află în dotarea ţărilor NATO. IaravioanelevechiMIG-21 – să levîndă Moldovei. Potrivit colonelului Donţu, la preţul de 18 mil. dolari per unitate, preţul estimativ al unul avion decontat fiund de 150 mii de dolari.
Însă din cauza scandalui declanşat, Ministerul Apărării nu a mai primit cele 240 mil. de dolari, rămînînd fără elicopterele americane şi avioanele de interceptare din România.
Uzilizarea
În legătură cu evenimentele politice externe ce au loc în prezent şi intenţiile Pentagonului de a-şi spori prezenţa militară în Europa de Est şi de a-şi moderniza armata şi armatele aliaţelor, tema utilizării armamentului folosit a devenit, din nou, problema nr.1. Deşi ea se rezolvă destul de simplu: prin vînzarea/donarea aşa-numitelor „surplusuri”.
În luna iunie trecut, guvernul român a aprobat un proiect de lege, potrivit căruia, România va procura de la Portugalia 12 avioane de vînătoare multifuncţionale de generaţia a patra F-16 Fighting Falcon, produse de compania General Dynamics din SUA. Această tranzacţie va costa România 628 mil. de euro.
Potrivit ministrului romîn al Apărării, avioanele vor fi modernizare şi transmise României la începutul anului 2015. Navele aeriene, pe care Portugalia le vinde României, au fost primite în dotare în 1998 şi, la rîndul lor, constituiau „surplusurile” Forţelor Militare Aeriene ale SUA. Adică, România va primi avioane utilizare de două ori.
Un alt exemplu de utilizare de „surplusueilor”: în noiembrie 2013, Polonia a semnar cu Germania un contract de cumpărare a 119 tancuri uzate Leopard 2, ce se aflau în dotarea Forţelor Armate Terestre ale Germaniei. Contractul, de asemenea, includea circa 200 de unităţi de utilaj complementar, automobile, mitraliere şi staţii radio pentru înzestrarea tancurilor şi tehnicii, precum şi echipament pentru traversarea apei şi simulatoare cu laser. Toate acestea trebuie livrate în perioada 2014-2015. Costul contractului este de 181,3 mil. euro.
Problema „surplusului” de armanent este soluţionată nu doar prin revînzare, dar şi prin donaţii. În luna februarie 2014, autorităţile SUA au aprobat transmiterea Greciei 300 de blindate M113A3. |Atena va primi toate maşinile gratuit, cu condiţia achitării costului transportului. Însă rămîne întrebarea dacă Grecia va putea achita această sumă. Acum un an, Guvernul SUA a transmis Atenei 470 de blindate M113 în trei versiuni. Costul transportului acestei tehici în Grecia era estimat la 5 mil. Euro. Atena încă nu şi-a dat acordul pentru livrarea acestei tehnici.
O schemă similară de utilizare a surplusurilor sub forma ajutorului militar poate fi aplicată şi faţă de Moldova. Nu este exclus faptul (dacă reieşim din activitatea politică externeă a ofiţelor militari) că deja există unele acorduri în acest sens.
La sfîrşitul lunii martie curent, la Chişinău s-a aflat în vizită asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Victoria Nuland. Ea nu a venit singură la Chişinău, ci însoţită de doi înalţi funcţionari ai ministerului: adjunctul Asistenrului Secretarului Apărării al SUA, Eveline Farkas şi şeful structurii pentru planificare strategică din cadrul Comandamentului European al SUA, Randy Kee. Ce au făcut cei doi funcţionari militari în Moldova neutră?
Practic, peste două săptămîni după vizita lui Nuland, Moldova este vizitată de senatorul american Bob Corker, care, la întoarcerea sa la Washington, înregistrează imediat o iniţiativă legislativă privind oferirea Moldovei statutului de aliiat principal al SUA din ţările ne-membre ale NATO, promiţînd să asigure Chişinău cu surplusul de armament al armatei americane.
Săptămîna aceasta, ministrul Apărării al RM, Valeriu Troenco, pleacă urgent într-o vizită în România, „pentru a evalua stadiul îndeplinirii obiectivelor cuprinse în acordul de cooperare bilaterală dintre cele două instituţii.Totodată, despre această vizită s-a aflat din
sursele române: Chişinăul nu a anunţat desprea aceasta niciun cuvînt.
Statele Unite, care au convenit cu Bucureşti-ul încă în anul 2011 asupra construcţiei unui scut antirachetă la Deveselu (lucrările de cosntrucţie au început la finele anului trecut), şi-au luat angajamentul să contribuie la modernizarea armatei române. Astfel, (ţinînd cont de relaţiile strînse interguvernamentale şi personale dintre funcţionarii celor două ţări), „surplusurile” militare ar putea veni în Moldova anume de peste Prut. Totodată, potrivit specialiştilor militari, tehnica militară din România este cea mai veche din NATO, după cea din Albania.