Imprimaţi
 |
| Foto: tv7.md |
În Republica Moldova a fost lansat recensămîntul general al populației. Acesta va dura două săptămîni (de pe 12 pînă pe 25 mai), pe parcursul cărora 12 mii de recenzori vor colecta informații nu doar despre cetățenii țării ce locuiesc permanent în Moldova, dar și despre fondul locativ și condițiile de trai ale populației.
Completarea chestionarelor de recensămînt este benevolă. Dacă nu vă plac anumite întrebări, puteți să nu răspundeți. Însă specialiștii recomandă insistent: în primul rînd să participăm la recensămînt. Deoarece dacă nu vă veți recenza, atunci oricum vă vor recenza, dar la discreția recenzorilor. În al doilea rînd, înainte de a începe procesarea datelor (peste 3-4 luni) ar trebui să vă verificați anchetele, deoarece ar putea apărea unele modificări nedorite pentru Dvs. Precum a scris pe rețelele de socializare fosta șefă a unei secții de recensămînt, ea personal a prins doi recenzori, care modificau cetățenia din moldovenească în română.
Numește-te român și cîștigă un sejur la mare
Opoziția moldovenească nu a bănuit în zadar că rezultatele recensămîntului general al populației din 2014 ar putea fi falsificate: în procesul de creare a statisticii ”corecte” a componenței naționale a populației Republicii Moldova s-a inclus activ statul vecin.
Săptămîna trecută, Parlamentul României a adoptat modificările la legea cu privire la cetățenie, potrivit cărora, cetățenii RM, care în timpul recensămîntului general la rubrica ”naționalitate/apartenența etnică” vor indica ”român”, dar nu „moldovean” vor beneficia de o procedură simplificată de obținere a cetățeniei române.
Pentru aceasta, precum scrie presa română, după finalizarea recensămîntului, va trebui să veniți la Biroul Național de Statistică a RM și să obțineți extrasul din chestionarul de recensămînt, unde este indicată apartenența etnică română a solicitantului concret pentru obținerea cetățeniei române.
În afara deputaților români, o activitate de agitație activă privind indicarea ”corectă” a apartenenței naționale în cadrul recensămîntului desfășoară și organizațiile obștești din România și mișcările unioniste din Moldova. Cu cîteva săptămîni înainte de demararea campaniei de recensămînt – 2014, Centrul român de cercetări și strategii cu reprezentanța la București a început să expedieze cetățenilor Moldovei, care au obținut cetățenia României. În aceste mesaje către moldovenii deținători ai cetățeniei române, precum și membrii familiilor lor, li se recomandă insistent să indice în cadrul recensămîntului că ei sînt români.
”Avem plăcerea de a vă informa, că luna aceasta, în Republica Moldova va fi organizat recensămîntul general al populației și locuințelor (…). Ținînd cont de jurămîntul pe care l-ați depus la obținerea cetățeniei române, în cadrul recensămîntului, atît Dvs, cît și membrii familiei Dvs., la rubrica ”naționalitate„ sunteți obligați să scrieți că sînteți români, precum și să indicați limba română drept limbă de comunicare”, se arată în scrisoarea semnată de către directorul general al centrului, Eugen Popescu.
O campanie de agitație cu elemente ale presiunii de corupție este desfășurată și de organizațiile unioniste din Moldova. Mișcarea oștească ”Tinerii Moldovei” a anunțat că localitățile, unde în cadrul recensămîntului, vor fi depistați cei mai mulți români, vor fi premiate cu sejururi și transport la mare.
Politologii consideră că un asemenea atac masiv asupra identității moldovenilor va conduce la faptul că, după recensămîntul din 12-25 mai, ponderea românilor în numărul total al populației țării va crește de cîteva ori. Dacă în rezultatul recensămîntului din 2004 ponderea cetățenilor ce se identifică cu românii a constituit 2,2%, atunci în prezent această cifră ar putea crește pînă la 15-20%.
”Sondajele opiniei publice arată că pentru unirea cu România pledează în jur de 12-15% din cetățenii Republicii Moldova. Dar cum poți să pledezi pentru unire și să nu te consideri român?
Al doilea moment: pentru partidele de dreapta la noi votează undeva 30% din populație. 25-30% din reprezentanții națiunii titulare numesc limba de stat limba română. Desigur, nu toți moldovenii, care votează pentru partidele de dreapta și care numesc limba română, se identifică ca români. Dar cred că ponderea românilor, după actualul recensămînt va oscila în zona de 15-20%. Adică, aproape o pătrime din populația Moldovei. Iar aceasta ar putea avea consecințe. Bazîndu-se pe aceste date, București-ul ar putea cu ușurință să declare RM al doilea stat românesc și în perspectivă să încheie un acord de asociere politică cu Moldova, sau un fel de confederație”, consideră politologul Bogdan Țîrdea.
Și pe tine te vor număra, și pe mine mă vor număra …
De ce este nevoie în general de recensăminte, dacă există oficiile stării civile, secțiile de pașapoarte sau Serviciul Fiscal – organe care duc evidența populației?
Specialiștii în statistică spun însă că multe date importante despre populația țării pot fi obținute doar în cadrul recensămîntului. De exemplu, despre numărul, structura și repartizarea populației după teritorii, nivelul studiilor, ocupației, numărului oamenilor căsătoriți, structura și componența familiilor. În baza acestor date ulterior se fac prognoze și se elaborează politicile sociale și demografice a statului.
În afara recensămîntului populației va avea loc și recensămîntul locuințelor și a condițiilor de trai ale cetățenilor. Surse din cadrul Biroului Național de Statistică au menționat că circa 600 de localități ale țării nu dispun de planuri cadastrale ale locuințelor. De aceea, una dintre sarcinile recensămîntului este de a actualiza datele cartografice ale organelor cadastrale.
Recenzorii vor avea patru chestionare : 2P – chestionarul datelor personale ale cetățenilor, 4S – chestionarul persoanelor ce se află temporar în Moldova pe o perioadă de pînă la 12 luni, 1CL – chestionarul clădirilor și locuințelor, 3SL – chestionarul spațiului locativ colectiv.
Se preconizează că unui recenzor îi vor reveni 130 de case sau apartamente în localitățile urbane și 110 în cele rurale. Desigur, acestora le va fi mai comod să efectueze sondajul în apartament sau în casă, dar nu pe palier. Însă dacă respondentul nu va dori să-i permită recenzorului să intre în locuința sa, atunci el va putea îndeplini ancheta la secțiile de recensămînt, ce vor fi deschise în incintele secțiilor de vot.
Specialiștii care au lucrat în acest domeniu spun că completarea chestionarelor recensămîntului este total benevolă. Dacă nu vă plac anumite întrebări, puteți să nu răspundeți. De exemplu, în anchetă puteți să indicați, naționalitatea, cetățenia, starea civilă, componența familiei, limba maternă, limba de comunicare și cunoașterea limbilor străine. Restul întrebărilor – la dorință. Deoarece conținutul chestionarului 2P (chestionarul datelor personale a cetățenilor) amintește foarte mult de anchetele sovietice ”nu a fost condamnat, nu a fost membru, nu am”.
Totodată, precum a recomandat pe rețelele de socializare fosta șefă a secției de recensămînt, în dreptul punctelor din anchetă e mai bine să nu puneți linii, ci să hașurați în totalitate pătrățelele pentru introducerea răspunsurilor. Pentru ca ”să nu vă mirați pe urmă de datele adăugate”.
Confidențialitatea: teoria și practica
Surse din cadrul Biroului Național de Statistică au declarat că informația colectată în cadrul recensămîntului va purta caracter confidențial. Această condiție se conține în lege: procesarea datelor din chestionarele de recensămînt trebuie efectuată în condițiile depersonalizării obligatorii a datelor.
Specialiștii în statistică afirmă că recensămîntul se efectuează la locul de trai al persoanei și domiciliul este necesar pentru a nu omite nici un adresat. Cît privește numele și prenumele, aceste date sunt utilizate la etapa inițială, pentru a nu confunda chestionarele. În procesul de procesare, numele și prenumele nu sunt identificate – Biroul Național de Statistică lucrează doar cu date depersonalizate.
Confidențialitatea informației obținute urmează a fi asigurată și de contractele de muncă, încheiate cu personalul temporar. Însă toate aceste lucruri sunt în teorie. În practică însă responsabilitatea recenzorilor pentru încălcarea normelor de confidențialitate nu este prevăzută. Adică, nimeni din personalul angajat nu poartă responsabilitatea pentru divulgarea informației pînă la procesarea ei. Singurul lucru ce riscă recenzorii este eliberarea din funcție.
De aceea, participanții la recensămînt nu au nicio garanție reală de asigurare a confidențialității informației relatate recenzorului. Așa că cetățenii intervievați trebuie să se gîndească bine: cît de oportună este sinceritatea lor.
Publicarea datelor parțiale ale recensămîntului – 2014 este planificată pentru decembrie curent.
De la recensămînt pînă la recensămînt
Ultima dată, populația Republicii Moldova a fost numărată cu 10 ani în urmă –în 2004. Conform standardelor internaționale, recensămîntul populației trebuie efectuat o dată la zece ani.
Potrivit datelor recensămîntului din 2004, în Moldova din dreapta Nistrului locuiau 3 mil. 383 de oameni, ceea ce constituie cu 274 mii (5,8%) mai puțin decît conform rezultatelor recensămîntului unional din 1989.
Dacă reieșim din datele a cinci recensăminte, efectuate în Moldova după cel de-al doilea război mondial, pe parcursul a treizeci ani (din 1959 pînă în 1989), numărul populației pe acest teritoriu s-a majorat: 2 mil 513 mii de oameni în 1959, 3 mil. 085 mii – în 1970, 3 mil. 373 mii – în 1979, 3 mil. 657 mii în 1989. Recensămîntul din 2004 a arătat că s-a pornit procesul invers, deși în numărul populației recenzate au fost incluși cetățenii care lipseau temporar și cei plecați peste hotare. Ponderea lor în numărul total al populației recenzate constituia la acel moment 8,1%.
Potrivit datelor recensămîntului din 2004, în RM predomina populația rurală: peste 2 mil. de cetățeni locuiau la sate. Totodată, în comparație cu recensămîntul din 1989, ponderea populației rurale a crescut de la 58% pînă la 61,4%. Cu 10 ani în urmă, majoritatea populației o constituiau femeile – circa 52% (1 mil. 755 mii). În 2004 femei erau cu 128 mai multe decît bărbați (1 mil. 627 mii).
Cea mai numeroasă naționalitate în 2004 erau moldovenii. Ponderea lor în numărul total al populației în perioada 1989-2004 s-a majorat de la 69,9% pînă la 75,8%. Ponderea ucrainenilor și rușilor, sub influența evenimentelor de la începutul anilor 90 și a cîtorva valuri de emigrație în această perioadă, s-a redus de la 11,3% pînă la 8,4% (ucrainenii) și de la 9,8% pînă la 5,9% (rușii). Găgăuzii constituiau, cu 10 ani în urmă, 4,4% din populația țării, românii – 2,2%, bulgarii – 1,9%. Alte naționalități – cel puțin 1%.