Imprimaţi
 |
| Foto: protv.md |
Curtea Constituţională le-a permis slujitorilor Femidei să examineze dosarele, legate de securitatea naţională şi adoptarea măsurilor excepţionale. Şedinţa în această chestiune a fost desfăşurată cu uşile închise. În timpul apropiat, Parlamentul ar trebui să reacţioneze la acest verdict şi să extindă competenţele contenciosului administrativ.
Pe parcursul ultimilor ani, în domeniul secutirăţii naţionale din Moldova s-a produs un şir de schimbări legate de implementarea standardelor şi practicilor euroatlantice. Această reformă este calificată de către autorităţi drept una dintre sarcinile-cheie pentru asigurarea stabilităţii în ţară.
Noile reguli, în special, au vizat Consiliul Suprem de Securitate, de pe lîngă şeful statului, Forţele Armate, carabinierii. Totodată, a fost elaborată o Strategie specială de informare a populaţiei în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
Totodată, toate încercările de a revizui statutul de neutralitate al ţării noastre nu s-au încununat cu succes. Republica continuă să nu facă parte din blocurile militare şi nu permite dislocarea pe teritoriul său a subdiviziunilor militare, a armamentului altor state şi organizaţii militare.
Anterior, actele administrative, de ţin de securitatea naţională a ţării nu puteau fi examinate în contenciosul administrativ. Această regulă era stabilită din start în legislaţia de profil.
În opinia unuia dintre avocaţii parlamentari, care este şi autorul unui apel, această situaţie vine în contradicţie cu Constituţia şi actele internaţionale. În primul rînd, este vorba despre accesul liber la justiţie şi încălcarea dreptului de a apela în instanţă pentru justiţie.
Toate instituţiile supreme de stat, abordate de CC înainte de a emite decizia, s-au pronunţat împotriva extinderii competenţelor puterii judecătoreşti.
„Adoptarea actelor administrative, ce ţin de securitatea naţională a RM este determinată de situaţii excepţionale, - menţionează viceministrul Justiţiei Nicolae Eşanu. – Contestarea lor ar putea pune în pericol atît securitatea naţională, cît şi ordinea publică. În asemenea cazuri, imunitatea de jurisdicţie a acestor acte este justificată de interesele întregii societăţi”.
„Legiuitorul a stabilit anumite condiţii şi restricţii privind dreptul persoanei vătămate de a face apel în contensiosul administrativ, inclusiv, în privinţa actelor administrative, ce ţin de securitatea naţională a statului. Acestea sînt compatibile atît cu Constituţia, cît şi cu prevederile actelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”, consideră consultatul principal al direcţiei generale juridice a secretariatului Parlamentului, Sergiu Chirică.
De aceeaşi părăre este şi preşedintele Nicolae Timofti, care are o experienţă de 30 de ani în calitate de judecător. În opinia lui, actele administriative din acest domeniu nu pot fi obiectul unor litigii. În avizul său, şeful statului a accentuat atenţia asupra lipsei unor încălcări a Constituţiei sau a Convenţiei Europene.
Însă în decizia sa, CC a ignirat opinia puterii legislatvie şi executive. Principalul motiv – apărarea intereselor societăţii şi pedepsirea abuzutilor din partea autorităţilor. Prevederile restrictive din Legea contenciosului administrativ au fost declarate neconstituţionale.
„În anumite circumstanţe, această hotărîre a CC ar putea avea consecinţe imprevizibile, - comentează unul dintre experţii noştri. – De exemplu, prin intermediul unor judecători loiali, persoanele interesate ar putea promova nişte decizii, ce afectează, într-in fel sau altul, statutul de neutralitate al ţării noastre. Sau, dimpotrivă, să blocheze acţiunea actelor administrative în acest domeniu.
Nu trebuie să uităm că mulţi funcţionari moldoveni de rang înalt deţin cetăţenia României – potrivit unor date neoficiale, 70-80% din reprezentanţii actualei elite politice. Printre aceştia se află şi judecătorii Curţii Constituţionale şi reprezentanţi ai sistemului judecătoresc. Majoritatea acestor funcţionari sînt unionişti – susţinători activi ai unirii Moldovei cu România- ei vor promova întotdeauna interesele altei ţări, chiar şi în domeniul securităţii naţionale.
Extinderea competenţelor contenciosului administrativ constituie, mai degrabă, o cale directă către abuzuri, decît contracararea lor. Asemenea chestiuni ca construcţiile de stat, securitatea naţională, acţiunile în situaţiile excepţionale necesită o reglementare separată.
În majoritatea ţărilor, acest domeniu este reglementat în mod special, ce limitează posibilitatea contestării în instanţă. Pentru protejarea celo mai importante interese naţionale, structurile de stat obţin posibilitatea de a întreprinde acţiunile necesare şi de a utiliza mijloacele existente. Totodată, nimeni nu vorbeşte despre nerespectarea supremaţiei legii şi a drepturilor omului, despre sfidarea instituţiilor şi principiilor democratice din ţară.
Extinderea competenţelor contenciosului administrativ pare absurdă pe fonul pericolelor existente asupra securităţii naţionale a Moldovei. Asemenea ca sărăcia, economia înapoiată şi dependenţa energetică, probabilitatea înaltă a imixtiunii din afară, factorul criminogen şi corupţia, nivelul jos al securităţii informaţionale, sistemul financiar-bancar instabil. Sînt cunoscute mai multe cazuri de adoptare a unor decizii neadecvate de către instanţele judecătoreşti în interesele unor sau altor actori politici, cercuri de afaceri, grupuri ciminale şi raider.
Mai este un sector, care nu ar trebui transmis în puterea deplină a justiţiei - sectorul financiar, în care cîteva persoane deţin peste jumătate din sistemul bancar al Moldovei. Prezenţa pîrghiilor asupra judecătorilor le va permite acestoa să-şi extindă şi mai mult influenţa şi să efectueze noi manipulări. Sub pericol s-ar putea pomeni şi securitatea alimentară şi cea energetică. Este mare şi riscul încălcării securităţii sociale – spre exemplu, provocarea unor conflicte intertgine şi interconfesionale”.