Între UE şi CSI

Foto: noi.md

Xenia Florea

Pe 27 iunie, la Bruxelles, va fi semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Cînd acesta va intra în vigoare, Moldova va avea relaţii de liber schimb pe trei direcţii dintr-odată – cu ţările CSI, cu ţările CEFTA şi cu Uniunea Europeană.

Cu ţările CRFTA (acestea sînt, în special, fostele republici iugoslave, care pînă în prezent un au intrat în UE) avem un volum mic de comerţ – aproximativ 2% din volumul total. De aceea, această zonă de liber schimb, practic, nu influenţează asupra dezvoltării relaţiilor comerciale, nici asupra dezvoltării economice a RM. 

Fluxul principal al exportului moldovenesc este direcţionat spre Uniunea Europeană şi ţările CSI. În primul trimestru acest indicator a constituit 44,1% şi 31,6%, respectiv. În relaţiile de comerţ liber cu cinci ţări din CSI (Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan şi Armenia) Moldova se află din 2013, iar dacă ţinem cont de partea economică a acordului de creare a CSI, atunci chiar din 1992. Zona de liber schimb cu UE va fi aplicată din toamnă, în regim provizoriu.

Chişinăul încearcă să stea în două bărci şi insistă asupra compatibiilităţii totale între ZLS din Est şi Vest. Experţii independenţi spun că la elaborarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, negociatorii din partea Moldovei nu au ţinut cont de conţinutul Acordului de Liber Schimb cu CSI, care la orice suspiciune la creştere bruscă a importului, de reexport nesancţionat, de ameninţare a securităţii alimentare, cauzarea în urma importului a daunelor materiale unor ramuri ale economiei statelor UV, îi permite Uniunii Vamale să aplice măsuri de protecţie, de compensare şi antidemping.

În consecinţă, consideră analistul economic, Elena Gorelova, activitatea exportatorilor moldveni în direcţia estică s-ar putea complica odată cu crearea Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Iar, în opinia preşedintelui Uniunii Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, există toate premisele pentru a ne pregăti de un scenariu negativ.

Chişinău – Moscova: probleme de comunicare

La mijlocul lunii aprilie, un grup de experţi de la ministerele şi departamentele din Republica Moldova au efectuat o vizită la Moscova. Aceştia au încercat să-şi convingă colegii ruşi de faptul că Acordul RM-UE este compatibil cu Acordul de Liber Schimb cu CSI. Şi că regimurile comerciale în aceste documente nu contravin. Şi deci, odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, Moldova şi-ar putea păstra relaţiile de comerţ liber pe ambele direcţii strategice.

Partea rusă însă nu a împărtăşit optimismul colegilor din Moldova şi a înaintat Chişinăului un şir de pretenţii:

1) Conform Acordului de Liber Schimb în CSI, Chişinăul era obligat să desfăşoare consultări cu partenerii din Comunitate – şi înaintea parafării Acordului de Asociere cu UE, şi înainte de semnarea lui. Dar să nu îi pună în faţa faptului împlinit. Acest fapt îi oferă Rusiei libertate în acţiuni pentru „introducerea măsurilor de neutralizare a pericolelor ce apar”, cum spunea consilierul preşedintelui FR, Serghei Glaziev, referitor la Ucraina.

2) Moscova consideră că dacă Moldova semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, ea va pierde statutul de partener independent şi fără acordul Comisiei Europene nu va putea adopta nicio decizie în domeniul reglementării relaţiilor comercial-economice.

Conform articolelor 43 şi 437 din Acordul cu UE, pentru gestionarea procesului de asociere, vor fi create Consiliul de Asociere şi Comitetul de Asociere, din care vor face parte reprezentanţii ţărilor Uniunii Europene şi ai guvernului RM. Ceste două organe colegiale, vor substitui, de facto, puterea executivă şi cea legislativă a RM.
Potrivit art. 438, deciziile adoptate de Comitet sînt obligatorii pentru părţi. Acestea vor fi adoptate „prin consens”. Însă ţinînd cont de proporţionalitatea reprezăntării 28:1 (28 de ţări din UE şi Moldova), partea moldovenească va fi în minoritate.

Chişinăul insistă asupra faptului că Acordul de Asociere îi permite Moldovei să adopte decizii independente privind comerţul liber cu ale ţări la nivel bilateral. Moscova consideră că, din cauza obligaţiilor RM de a-şi coordona politica comercială cu Bruxelles-ul, nu este corect să se vorbească despre independenţă. Şi această obligativitate reduce la zero oportunitatea participării Moldova în consultări similare în cadrul CSI.

3) Partea rusă are temeri serioase că după ce în Moldova vor începe să funcţioneze ZLS cu Uniunea Europeană şi Turcia, unele grupuri de mărfuri vor începe să fie livrate pe teritoriul Uniunii Vamale fără taxe vamale, în forma reexportului masiv a mărfurilor europene şi turceşti ca producţie moldovenească.

4) Standardele, normele şi „instituţiile” de reglementare tehnică, controlul fitosanitar etc. Aici, deşi normele Uniunii Vamale şi Uniunii Europene sînt bazate pe principii unice, ele, totuşi, diferă (de exemplu, cele privind sistemul de declarare, de confirmare a conformităţii).

Încă un an în urmă, directorul departamentului dezvoltare şi integrare a comisiei economice Eurasiatice, Victor Spasskii, aflat la Chişinău, a avertizat: „Imediat ce va începe să funcţioneze Uniunea Eurasiatică, faţă de ţările non membre ale UV vor fi aplicate cerinţe serioase de calitate a importului şi de respectare a standardelor aplicate în spaţiul EurAsEc. Bineînţeles, întregul export din ţările ce nu fac parte din UV şi nu participă la proiectul eurasiatic, şi care sînt deschise pentru importul străin, va fi monitorizat foarte serios. Iar dacă va fi necesar, vom fi nevoiţi să introducem bariere”.

5) Semnînd Acordul de Asociere, Moldova se obligă să accepte în calitate de etalon standardele şi regulamentele tehnice ale UE. Astfel, Moscova şi-a exprimat temerea că mărfurile ruse şi belaruse nu vor mai avea acees pe piaţa moldovenească din cauza neconformităţii.

În septembrie trecut, în cadrul negocierilor FR-Ucraina la nivelul prim-miniştirlor, a fost făcută publică poziţia unică a Rusiei şi a comisiei economice Eurasiatice, care constă în următoarele: pe măsură ce Ucraina, conform agendei prevăzute de Acordul de Asociere, îşi va anula taxele de import pentru Uniunea Europeană, Uniunea Vamală va introduce taxe de import la mărfurile din Ucraina, la nivelul tarifului vamal unic al UV.

Adică, îndată ce Ucraina va anula taxele la textile, de exemplu, în acelaşi moment, UV va introduce taxa de import din Ucraina pentru această poziţie tarifară în mărimea aplicată ţărilor terţe. Iar importul acestor mărfuri va fi transferat din regimul de liber schimb în regim preferenţial. E puţin probabil ca Moscova să aibă o atitudine mai blîndă faţă de Chişinău.

Experţii: anumite pierderi sînt inevitabile

Baza exportului moldovenesc în Rusia (peste 60% din volumul total) o constituie produsele alimentare şi materia primă agricolă.

Potrivit datelor statistice din Rusia, anul trecut, Moldova a devenit lider la livrarea merelor în FR, devansîndu-şi principalul concurent – Polonia. În perioada iulie-ianuarie 2013-2014, producătorii moldoveni au livrat pe piaţa rusă 147 mii de tone de mere, ceea ce constituie cu 7% mai mult faţă de sezonul anterior şi este un nivel record pentru această perioadă din ultimii cinci ani.

Şi la livrările de struguri a fost stabilit un record. Din iulie pînă în decembrie, 2013, Rusia a importat din Moldova 26 mii de tone de struguri, ceea ce este de 1,6 ori mai mult faţă de perioada similară a anului 2012. în ratingul ţărilor furnizoare de struguri în Rusia, RM a ocupat locul doi, după Turcia. În lista celor mai mari furnizoti de vinuri, Moldova ocupă locul şase, cu 1,71 mil. decalitri de vin, sau 6,32% din volumul total al importului rusesc. De asemenea, în Rusia au fost exportate cantităţi semnificative de carne, conserve, produse de cofetărie şi produse lactate din Moldova.

Anume aceste poziţii tarifare, în opinia experţilor, ar putea fi afectate, în cazul în care Rusia, din anumite motive, va decide să introducă taxe de restricţie. Argumente juridice există. Conform art. 9 al Acodrului de Liber Schimb cu CSI, „nimic în acest Acord nu împiedică Partea (Uniunea Vamală) să aplice faţă de importul mărfurilor, ce provine din altă ţară, măsuri antidemping, compensatorii sau măsuri speciale de protecţie”.

Potrivit preşedtintelui Uniunii Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, putem discuta mult şi bine cît este de corect din punct de vedere al relaţiilor noastre de parteneriat cu Rusia. Însă în într-o zi nu chiar bună, spune el, noi am putea să ne pomenim în situaţia, cînd, din motive false sau nu, producţia noastră nu mai merge în Est, iar în Occident (în pofida deschiderii pieţei) noi încă nu vom fi competitivi.

Chişinăul admite că după ce Acordul de Asociere cu UE va începe să funcţioneze, livrările aceloraşi mere pe piaţa rusă vor fi imposibile. Şi solicită activ majorarea cotelor în Uniunea Europeană. Aceste subiect a fost discutat, printre altele, în cadrul negocierilor de la Bruxelles, dintre ministrul Economiei, Valeriu Lazăr cu Comisarul European pentru Comerţ, Karel de Gucht. Şi dintre minsitrul Agriculturii, Vasile Bumacov şi Comisarul European pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Însă chiar dacă UE va manifesta generozitate şi va dubla sau va tripla cota oferită, aceata nu va soluţiona problema. Cota, oferită Moldovei, constituie, deocamdată, 20 tone de mere pe an. RM produce 400 mii. 100-200 mii sînt destinate consumului intern. 140 de mii de tone sînt exportate în regim preferenţial în Federaţia Rusă.

Adică, Uniunea Europeană, oricum nu va compensa pierderea pieţei ruse. Însă chiar dacă cota va fi majorată, nu există nicio garanţie că ea va fi valorificată. Consumatorul european nu poate cumpăra merele moldoveneşti, pe care Europa nu le cunoaşte, în schimb acestea sînt cunoscute şi apreciate în Rusia.

„În această privinţeă ne va fi foarte greu să concurăm cu Polonia. Fermierii polonezi sînt destul de competitivi, bine organizaţi ăn grupuri şi au o infrastructură modernă. Producătorii noştri sînt răzleţi şi le va fi greu să facă faţă ambalajului şi sortării”, a recunoscut zilele acestea, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Ce riscăm noi? „Dacă noi, vom nimeri dintr-odată în disonanţa necorespunderii cerinţelor şi noilor proceduri, iar în UV vor fi introduse taxe la merele moldoveneşti, atunci preţul la ele va creşte imediat. În consecinţă, nişa noastră pe piaţa rusă şi cea belarusă, pe care reuşisem să ne întoarcem, vor fi ocupate imediat de alţi furnizori: Serbia, Polonia, China. Noi nu vom putea concura cu aceste ţări. Iar volumul produs nu-l vom putea realiza pe piaţa din UE din cauza cotei de 20 mii de tone. În final, ne-am putea pomeni în situaţia cînd nu vom avea piaţă de desfacere pentru producţia noastră. Acesta, desigur este un scenariu apocaliptic, dar care poate fi destul de posibil”, consideră analistul economic Elena Gorelova.

O situaţie similară este şi în cazul strugurilor şi prunelor, pentru care Uniunea Europeană a oferit o cotă anuală de 5 mii tone, faţă de exportul fără taxe în Rusia a 21 miii şi 14 mii tone, respectiv.

Şi în privinţa cărnii ar putea apărea probleme. Cît priveşte celelalte tipuri de producţie agricolă, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect” Alexanru Slusari nu vede mari probleme, deoarece cerealele şi floarea-soarelui RM le exportă, în special, în ţările terţe: Turcia şi statele arabe.

„Dacă Rusia, din motive subiective (motive juridice obiective eu nu văd), va închide piaţa pentru producţia agricolă moldovenească, atunci noi vom fi nevoiţi să introducem „planul B”, care trebuie elaborat deja acum. Şi trebuie să căutăm foarte rapid bani pentru subvenţionarea frigiderelor, caselor de ambalare, liniilor de sortare. Astăzi, noi nu putem să ne reorientăm brusc spre alte pieţe –noi încă nu corespundem anumitor standarde comerciale ale Uniunii Europene”.

În opinia lui Alexandru Slusari, nu este exclus faptul că, o perioadă de timp, va trebui să nereorientăm serios spre piaţa internă. Dar şi aici apare un lanţ întreg de probleme: „Aici, desigur, există problema relaţiilor cu supermarketele, problema livrărilor permanente, aceeaşi infrastructură. Totodată, noi va trebui să limităm importul prin toate metodele netarifare posibile. Prin cele tarifare, din păcate, nu va mai fi posibil – atît de nereuşit a aderat Moldova la OMC. Cu alte cuvinte, lucrînd serios asupra propriei calităţi, noi vom trebui să înaintăm aceleaşi cerinţe şi faţă de import, inclusiv faţă de cel din Ucraina. Însă e puţin probabil că vom reuşi să facem faţă creşterii masive a importului din UE”.

În general, a declarat Alexandru Slusari, făcînd bilanţul, „la momentul actual, există toate premisele pentru a ne pregăti de scenariul negativ. Anumite pierderi vor fi inevitabile”.