Liberalii reformatori își curăță rîndurile

Foto: noi.md

Xenia Florea

Săptămîna aceasta încă un ministru – cel înaintat de Partidul Liberal Reformator - a fost demis. Remanierea a fost făcută repede: miercuri, 4 iunie, biroul politic al PLR a decis să-și retragă susținerea politică ministrului Mediului Gheorghe Șalaru și să-l recheme din funcția ocupată. Iar vineri, președintele a semnat decretul de numire în locul lui a Valentinei Țapiș, care a și depus jurămîntul.

Ministrul, care nu a devenit primar

Spre deosebire de Gheorghe Șalaru, care pe parcursul activității sale a fost ba profesor, ba vicepreședinte al comitetului executiv al raionului Cimișlia, ba subprefect al județului Lăpușna, ba inspector școlar, ba consilier al Fondului de Investiții Sociale, Valentia Țapiș este ecolog cu stagiu. Din 1992 pînă în 2003 ea a lucrat la Agenția Ecologică din Chișinău, apoi la Inspectoratul Ecologic de stat, iar în septembrie 2012 a fost numită în funcția de ministru adjunct al Mediului.

Totuși, noul ministru al Ecologiei nu a evitat să cocheteze cu politica. La alegerile locale din 2007, Valentine Țapiș a candidat ala funcția de primar general al Chișinăului din partea Partidului Legii și Dreptății al lui Nicolae Alexei. Însă, obținînd în primul tur doar 617 voturi valabile (0,29), a părăsit competiția electorală.

Pedeapsă demonstrativă

Potrivit versiunii oficiale, Gheorghe Șalaru a fost demis din funcție deoarece a ”admis un șir de eșecuri în timpul activității în funcția de ministru al Mediului”. Neoficial, sînt menționate două motive ale demiterii fostului ministru, chiar în ajunul sărbătorii profesionale – Ziua Mondială a Mediului, care este maracată pe 5 iulie.

Primul motiv: aceasta a fost o acțiune demonstrativă în ajunul vizitei la Chișinău a președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și apropiata semnre a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

În ultimul timp, în pofida dragostei ”necondiționaate” și ”atotcuprinzătoare” a Bruxelles-ului față de Chișinău, autoritățile moldovene sînt presate în privința luptei cu corupția. Adică, mai degrabă, în privița lipsei acesteia, în pofida priorităților declarare și a strategiilor adoptate în lupta cu acest fenomen.

Inițial, ambasadorul Germaniei în Moldova Mathias Meyer a declarat că autoritățile Moldovei doar atunci vor convinge Uniunea Europeană că luptă cu corupția, cînd funcționarii de rang înalt vor fi trași la răspundere. Apoi, șeful Delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola și adjunctul Ambasadorului SUA Kara McDonald, la una din ședințele de lucru privind reformarea sistemului judecătoresc au dacă a dat de înțeles că dacă Moldova vrea cu adevărat în Europa, atunci ”ea trebuie să emită sentințe, inclusiv și funcționarilor pentru acțiunile lor ilegale”.

Fostul ministru al Mediului Gheorghe Șalaru este protagonistul mai multor scandaluri de corupție. La finele anului trecut, în cadrul unui audit al Curții de Conturi a depistat mai multe cazuri de conflict de interese în cadrul finanțării proiectelor din Fondul Ecoloic și a unor tranzații dubioase.

Spre exemplu, în 2012, societatății pe acțiuni ”EcoCIm” din Cimișlia natală a lui Șalaru i-au fost alocate 1,5 mil. De lei pentru oranizarea procesului de pregătire națională , promovarea principiilor dezvoltării durabile și pentru participarea la conferința ONU pentru dezvoltare durabilă «RIO+20». După cum s-a dovedit, fondatorul acestei companii era fiul ministrului Mediului Andrei Șalaru, iar director era președintele oranizației tineretului liberal, Andrei Prisăcaru.

Tot atunci ministerul Mediului a alocat circa 258 mii de lei pentru colectarea bateriilor și acumulatoarelor, organizarea căreia i-a fost încredințată lui Alexandru uCiornîi – fratelui juristului Ministerului Mediului, Veaceslav Ciornîi. Frații sînt șiuâ nepoții lui Gheorghe Șalaru.

În 2013, acțiunile lui Șalaru au ajuns în vizorul Procuraturii Generale, care a inițiat o anchetă pe faptul eliberării pentru compania “Lafarge” a autorizațiilor pentru arderea deșeurilor toxice. Și asemenea exemple sînt suficiente în raportul Curții de Conturi. Așa că în ajunul vizitei la Chișinău a lui Jose Manuel Barroso și a semnării Acordului de Asociere cu UE, Gheorghe Șalaru a fost jertvit, pentru a demonstra că lupta cu corupție în Moldova, totuși, are loc.

Motivul nr.2 - electoral. Liberalii Reformatori au indicatori de start modești. În pofida tuturor străduințelor a reformatorilor, PLR totuși, nu a reușit să devină un adversar real pentru Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu. În schimb, practic, toți miniștrii, înaintați de Partidul Liberal Reformator sînt implicați în scheme dubioase.

Fostul ministru al Apărării, Vialie Marinuța a fost implicat în afaceri cu vînzarea armamentului, Gheorgh Șalaru – în abordarea de rudenie la distriburea mijloacelor din Fondul Ecologic. Iar ministrul Tineretului și Sportului, Octavian Bodișteanu , fostul lui șef Octavian Țîcu l-a acuzat de corupție, escrocherii și spălare de bani, ăn perioada cănd era ministru adjunct. Todată, precum afirmă Țîcu, fostul său adjunct se ocupa, în ultimii trei ani, cu spălarea banilor și primea procente bune de la federațiiile sportive.

De aceea, susține un politolog, dacă liberalii reformatori vor, măcar ipotetic, să obțină ceva în alegeri, atunci ei trebuie, în primul rînd, să se debaraseze de persoanele cu reputația pătată și să promoveze în funcțiile de răspundere persoane care ar redirecționa resursele financiare pentru necesitățile partidului, dar să nu aibă grijă demonstrativ doar de ei și de rudele lor. Totodată, nu este exclus că liberalii reformatori au inițiat curățarea rîndurilor sale, ”ca înainte de alegeri să se vîndă mai bine, iar pentru aceasta trebuie să se debaraseze de momentele problematice și de tot balastul”.

Cine e următorul?

Numele lui Gheorghe Șalaru figura în așa-zisa ”listă neagră”, făcută publică de presă aproape două luni în urmă, cu titlul ”Premierul nu este mulțumit de situația la unele ministere și pregătește remanieri de cadre la Guvern”.

Printre potențialii candiați pentru demitere atunci au fost nominalizați ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip, ministrulul Mediului, Gheorghe Șalaru și unii adjuncți ai secretarului general al Guvernului.

Deocamdată, din această listă a fost demis doar Gheorghe Șalaru. Însă, în ultimul timp, norii se îngroașă și de asupra capului ministrului de interne, Dorin Recean: la sfîrșitul lunii mai, un șir de publicații, apropiate democraților, au difuzat imaginea unei sesizari scanate, semnate de 21 de deputați ai PLDM, cu solicitarea de a desfășura un control financiar-economic la Ministerul de Interne, cu posibilitatea demisiei ulterioare a ministrului.

În culoare se vorbește că una din condiții pentru crearea ”Coaliției pentru guvernare pro-europeană” a fost demiterea nu doar a lui Vladimir Filat, dar și a lui Dorin Recean. Vladimir Plahotniuc nu i-a iertat ministrului de Interne că în februarie trecut, ” a răspîndit informații calomnioase că Plahotniuc este bănuit de Interpol și că de persoana lui este interesat Biroul din Italia a acestei organizații”.

Însă atunci, Vladimir Filat nu și-a trădat camaradul și, se pare că nici acum nu are de gînd să o facă. Asta, în pofida presiunilor, atît din exterior, cît și din interiorul partidului și a circa 30 de atacuri mediatce serioase împotriva lui Recean pe parcursul cîtorva ani.

Precum a declarat unul dintre deputați, ”în ajunul alegerilor, lui Filat nu-i convine să-l sacrifice pe Recean, deși mulți membri ai PLDM sunt foarte nemulumiți de el. Dacă Filat va face acest lucru, atunci aceasta va însemna că el a înghenuncheat definitiv în fața actualei conduceri a Partidului Democrat”.