Dorin Chirtoacă intenţionează să-şi îndeplinească visele

Foto: noi.md

Olga MOCANU

Primarul general al capitalei Dorin Chirtoacă şi-a prezentat marţi, cel de-al şaptelea raport anual privind activitatea Primăriei. Din cauza ploii însă edilul nu a ţinut discursul în scuarul Europei din centru capitalei, ci în incinta teatrului „M. Eminescu”. Primarul capitalei a declarat că timp de aproape două mandate el a realizat multe proiecte pentru dezvoltarea oraşului. „Capitala a devenit mai curată, mai verde şi cu mult mai frumoasă”. Însă mai rămîn încă multe proiecte nefinalizate. De aceea, primarul general intenţionează să-şi înainteze candidatura la cel de-al treilea mandat, pentru a-şi realiza visele – să transforme centrul oraşului în zonă pietonală, să construiască o parcare sub PMAN.

Rezultate, Agenda şi Perspective

Raportul privind activitatea autorităţilor locale a fost compus din trei părţi: rezultatele activităţii în anii 2013-2014, perspectivele şi Agenda pentru oraşul Chişinău (adică strategia de dezvoltare a capitalei pentru următorii 10 ani).

Printre cele mai importante realizări primarul general a menţionat, în primul rînd, de altfel ca şi anul trecut, instalarea monumentului victimelor deportărilor regimului comunist. Pentru înălţarea şi amenajarea scuarului de lîngă gară au fost cheltuite 25 de milioane d elei. Totodată, primarul general şi-a atribuit şi meritele pentru instalarea bustului lui Karl Schmidt. Însă acest proiect a fost realizat datorită iniţiativei consilierilor municipali din partea PLDM. Mai mult, primarul general a fost acuzat în repetate rînduri de faptul că nu utilizează oportunităţile de colaborare cu ambasadele străine, care au oferi ajutor material pentru restaurarea casei, în care a trăit vestitul edil..

Totodată, primarul general a menţionat drept reuşită majorarea bugetului municipal de două ori faţă de anul 2007, renovarea parcului urban de troleibuze – din anul 2011 au fost asamblate 50 de troleibuze noi (dintre care 20 anul acesta), alte 102 unităţi au fost cumpărate.

Infrastructura

Dorin Chirtoacă a acordat o atenţie deosebită proiectelor de infrastructură – reparaţia străzilor din capitală din contul creditelor străine şi a mijloacelor donatorilor. Potrivit lui, pentru prima dată în 20 de ani capitala a demarat reparaţii capitale. În special, este modernizată strada A. Russo (costul proiectului este de 90 mil.lei), se finalizează amenajarea străzii pietonale Diordiţa, în parteneriat cu compania Efes Vitanta Moldova Brewery (proiectul costă 12 mil. Lei). Iar în a doua jumătate a anului, administraţia locală va demara reparaţia a trei străzi central: Ştefan cel Mare şi Sfînt, Negruzii şi Vasile Alecsandri (în total, pentru reparaţia a şase străzi, donatorii străini au alocat un credit în valoare de 22 mil. Euro).

Totodată, primarul general nu a spus nimic despre cauzele nerespectării termenelor şi despre scandalurile interminabile legate de aceste proiecte. Astfel, strada pietonală Diordiţa trebuia să fie dată în exploatare încă în august trecut, însă lucrările de reparaţie continuă acolo şi astăzi. Reparaţia pe strada A. Russo, de asemenea, durează mai mult de un an, iar costul lucrărilor s-a dublat. Cu toate acestea, proiectele au fost menţionate de către primar printre realizările sale.

Nu a fost spus nici despre faptul că aceste proiecte, practic, îi împing pe chişinăuieni în groapa datoriilor. Primarul general afirmă că capitala nu trebuie să se teamă de credite. Deoarece toate acestea au componente de grant, care acoperă dobânda, la care sunt oferite creditele. ”Adică, de fapt, noi utilizăm aceşti bani gratuit. Astăzi municipalitatea are un nivel foarte scăzut de îndatorire – 3,5% din bugetul anual, ceea ce ne permite să încheiem noi contracte de finanţare pentru dezvoltarea şi modernizarea capitalei”.

Unul dintre ultimele contracte este creditul pentru modernizarea sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare. Donatorii străini au alocat pentru SA „Apă-Canal” 63 mil. euro, sub garanţia administraţiei municipale.

Între timp, consilierii afirmă că pînă în prezent, în pofida tuturor încercărilor, ei nu pot obţine de la primărie informaţie clară despre toate creditele, pentru a înţelege şi a determina riscurile pentru viitorul buget municipal.

„Gratuit poate fi doar caşcavalul din capcană, - comentează declaraţia lui Dorin Chirtoacă unul dintre consilieri. – Numai în anul curent, pentru achitările pentru credite vor fi utilizate circa 53 mil. lei din bugetul municipal de 2,7 mild. lei. S-ar părea că suma nu e mare. Însă la majoritatea creditelor primărie se află încă în perioada vacanţei fiscale. Iar ce va fi mai departe, nimeni nu ştie”.

Edilul a menţionat şi modernizarea parcului Valea Morilor. „Anul acesta noi am alocat mijloace bugetare pentru reparaţia cascadei”. Din nou, primarul general se laudă că această reparaţie nici nu intra în planurile lui. Amintim, că asupra restabilirii cascadei în parc au insistat consilierii comunişti, la adoptarea bugetului. Iniţial, acest capitol nu exista în investiţiile capitale ale funcţionarilor locali.

Printre realizări se numără şi curăţirea rîului Bîc (porţiunea de la str. Petru Rareş pînă la str. A. Puşkin; proiectul costă trei milioane de lei) pentru evitarea inundării str. Albişoara. Însă rezultatele acestor lucrări nu se văd. Ploile recente au transformat din nou această stradă într-un rîu şi au inundat transportul auto.

Suburbiile

Autorităţile locale acordă o atenţie deosebită şi suburbiilor Chişinăului. Potrivit primarului general, din 2007, investiţiile în suburbii au crescu de peste 10 ori. în 2013, au fost trasate reţele de canalizare şi apeducte în comunele: Durleşti, Truşeni, Budeşti, Ciorescu, Cricova, Grătieşti, Coloniţa. Reparaţia şi construcţia grădiniţelor din Sîngera, Cricova şi Bacioi. Au fost reparate casele de cultură din Vadul lui Vodă, Ghidighici, precum şi şcoala din Stăuceni. A fost extins sediul primăriei Cricova şi construite trei terenuri pentru mini-fotbal în Cruzeşti, Stăuceni şi Bubuieci.

Suburbiile vor fi finanţate în continuare pentru a spori nivelul de trai al localnicilor. Primarul general de asemenea, consideră că cîteva dintre aceste localităţi trebuie incluse în municipiu. Probabil este vorba despre Coloniţa. „S-a săturat să fie băiat de la ţară”, glumesc consilierii.

Cîţiva ani la rînd, primarul general marchează introducerea programului european de sortare a deşeurilor menajere. Noi paşi făcuţi anul acesta – instalarea a 2000 de containere pentru colectarea separată a deşeurilor. Însă nimic nu se spune despre faptul că Primăria aruncă neautorizat gunoiul pe rampa de lîngă satul Bubuieci şi nu poate ajunge la un acord privind depozitarea lui pe poligonul din Ţînţăreni.

Mai departe s-a vorbit despre grădiniţele şi terenurile de fitness noi, despre compensaţiile alocate pentru căldură şi transport, construcţia noilor reţele de apeducte şi canalizare, despre procurarea utilajului pentru curăţarea lacurilor şi a patru autospeciale pentru curăţarea zăpezii, despre reparaţia şcolilor din capitală şi a instituţiilor medicale etc.

Dorin Chirtoacă intenţionează să modifice principiile de viaţă ale chişinăuienilor

Dorin Chirtoacă şi-a prezentat şi priorităţile pentru viitor. „Asigurarea fiecărui locuitor al Chişinăului cu spaţiu locativ – cel puţin 12 metri pătraţi pentru o persoană. Raportul dintre zonele verzi şi partea rezidenţială a oraşului trebuie să fie de 60 la 40, sau 50 la 50.

Noi trebuie să schimbăm complet tendinţele de dezvoltare a vieţii orăşenilor, care contravin cu realitatea de astăzi – curţi largi fără automobile, clădiri frumoase şi restaurate etc”.

Interesant, cum anume intenţionează Dorin Chirtoacă să facă acest lucru, dacă în prezent toate curţile sunt ocupate de construcţii, iar faţadele s-au transformat în hulubării.

Zonele verzi

Apropo de zonele verzi: edilul crede sincer că Chişinăul este un oraş verde. „Timp de un an au fost plantaţi 23 000 de copaci şi arbuşti (iar din 2007, în total au fost plantaţi 29300 copaci şi arbuşti)”. Ecologiştii spun că aceste cifre nu ar suna atît de frumos, dacă primăria ar număra şi copacii tăiaţi… Iar despre Registrul plantaţiilor verzi el nici nu şi-a amintit.

În schimb a fost menţionată activitatea de delimitare a graniţelor terenurilor aflate în proprietate municipală în unele raioane, fapt ce le-a permis autorităţilor locale să stabilească mai exact hotarele, inclusiv ale zonelor verzi.

Acestea sînt cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani, consideră primarul general. Însă nu trebuie să fii specialist ca să vezi cît de haotic şi de urît sunt amenajate parcurile şi scuarurile din capitală. Cum timp de şapte ani, graniţele acestor parcuri s-au redus şi au fost împrejmuite de construcţii.

Centrul istoric

În viitor, primarul general intenţionează să soluţioneze problema accesului populaţiei la apă şi canalizare. Se va ocupa de izolarea termică a clădirilor publice şi a blocurilor locative în cadrul programelor partenerilor europeni.

Ce-i drept, el nu a spus cum vor fi promovate aceste proiecte la Consiliul Municipal, deoarece aceste chestiuni sunt scoase de pe ordinea de zi, atrăgînd atenţia autorităţilor locale la faptul că proiectele nu sunt finalizate şi lezează drepturile cetăţenilor. La fel cum sunt respinse permanent proiectele privind strategia în transport, privind parcările, tichetul electronic în transportul public, construcţia parcării sub Piaţa Marii Adunări Naţionale, la care tot mai speră edilul capitalei ..

Şapte ani la rînd, ni se promite reanimarea centrului istoric al capitalei şi finalizarea documentaţiei în construcţii, pentru ca oraşul să fie construit exclusiv conform planurilor urbanistice. Ni se promite şi mult-pătimitul Registru al monumentelor şi un nou regulament în construcţii.

Apropo, Dorin Chirtoacă a anunţat ă intenţionează să restaureze clădirea Primăriei. Totodată, edilul vrea să se debaraseze de atributele sovietice şi să îi confere sediului imaginea de odinioară. Ce-i drept, el nu a spus nimic despre costul proiectului.

Toţi vorbesc şi despre mutarea Gării Auto la periferia oraşului. Totodată, primarul general se gîndeşte să transforme strada Albişoara într-un fel de coridor de tranzit fără semafoare şi intersecţii. Iar calea ferată să fie inclusă în sistemul transportului public şi să amenajeze un fel de „metrou uşor”. Ni se promite că rîul Bîc va fi reabilitat şi va deveni un obiect de atracţie al oraşului.

Primarul general se mai gîndeşte şi la participarea la construcţia noului coridor de transport de tranzit Bucureşti-Chişinău-Kiev. „În 2015 acest traseu trebuie să iasă la frontiera Moldoei, iar apoi pînă în 2020 să treacă prin Chişinău şi să ajungă pînă la Prut”.

Planuri de viitor

Dacă ne referim la scopurile pe termen scurt ale autorităţilor locale, atunci pe parcursul anului viitor primarul general a promis să elaboreze un ghid investiţional al Chişinăului, să optimizeze taxele locale, să construiască iluminatul stradal pe traseul ce duce spre aeroport şi pe str. Dumeniuc, să continue asamblarea troleibuzelor, precum şi programul de fluidizare a traficului cu amenajarea sensurilor giratorii în intersecţii şi elaborarea proiectelor de modernizare a parcurilor din capitală.

Primarul general speră că multe din planurile anunţate vor fi realizate pe timpul viitorului său mandat. Însă consilierii spun că, anul viitor, la alegerile locale, lupta pentru fotoliul primarului general va fi foarte dură. Partidele din AIE nu mai vor să-l susţină pe actualul edil şi vor începe să caute concurenţi puternici din partidele lor. De aceea, al treilea mandat de primar al lui Dorin Chirtoacă este sub semnul întrebării.

Consilierii municipali au menţionat de asemenea, că raportul edilului capitalei este începutul campaniei electorale, care nu are nimic comun cu scopurile reale. „Primarul general s-a străduit, - a conchis consilierul PLDM Ghennadi Ivaşcenco. – Însă timp de şapte ani puteau fi făcute mult mai multe lucruri, mai ieftin, dar şi mai calitativ”.

Autorităţile promit o dezvoltare economică a capitalei

Dezvoltarea economică a capitalei este o problemă separată. La capitolul realizări ale autorităţilor locale au fost incluse: deschiderea în perioada de referinţă a 160 de întreprinderi noi de alimentaţie publică, 2105 unităţi de comerţ, 750 unităţi de serviciu, au fost create 8 000 locuri de muncă (iar în ultimii trei ani – 14000 locuri noi de muncă). Dorin Chirtoacă a promis că în viitor va avea o atitudine mai serioasă faţă de dezvoltarea economică a capitalei.

Însă mulţi experţi locali au o atitudine sceptică faţă de aceste declaraţii. „În 2010, Consiliul Municipal a adoptat Strategia renaşterii economice a Chişinăului, - spune Ghennadi Ivaşcenco. – Este un document complex, elaborat cu susţinerea experţilor străini. Însă nu au fost nici măcar încercări de a-l implementa.

Anul trecut, noi am insistat asupra alocării mijloacelor din bugetul municipal pentru realizarea unor proiecte din această strategie. În special, era vorba despre crearea zonei industriale la Chişinău (unde investitorilor li se vor oferi suprafeţe cu infrastructura necesară), precum şi de crearea Agenţiei municipale pentru dezvoltare economică. Însă pînă în prezent nu s-a făcut nimic.

Totodată, despre ce dezvoltare economică putem vorbi, dacă în Primărie nu există un viceprimar pentru probleme economice?”

Trei minute pentru neajunsuri

De data aceasta, edilul nu s-a axat prea mult pe eşecuri şi a menţionat despre problemele existente doar în treacăt: drumurile, lipsa parcărilor, comerţul haotic, construcţiile ilegale, animale fără adăpost, distrugerea monumentelor de arhitectură şi corupţia printre funcţionari.

Unul dintre recentele cazuri: săptămîna trecută, CNA a efectuat percheziţii la direcţia funciară, au fost iniţiate cîteva dosare penale. Unul dintre funcţionar s-a ales cu 20 de zile de arest la domiciliu. Dorin Chirtoacă a declarat că va cere demisia directorului direcţiei Nicolae Crăciun.

Întrebat despre construcţia mansardelor, primarul general a răspuns că la Chişinău procesul este sistat pînă la adoptarea unui regulament mai dur. În acest document vor fi înăsprite normele privind eficienţă energetică, amenajarea teritoriilor adiacente şi regulile anti-incendiare.

„Da, în proiect au fost admise erori, şi nu una, dar pot fi găsite soluţii pentru situaţia creată. Însăşi ideea construcţiei mansardelor a fost una bună. Nimeni nu neagă acest lucru. Primele mansarde construite au fost calitative, iar ulterior au început abuzurile. Nu trebuie să renunţăm la această idee, deoarece utilizarea corectă a spaţiului de pe acoperiş ar putea spori suprafaţa locativă cu 10-15%, fără necesitatea de a exploata noi terenuri”.