Traian Băsescu: moțiunea de cenzură nr. 3

Foto: ghimpele.ro

Xenia Florea

Miercuri, Parlamentul României se va reuni în ședință pentru a adopta o declarație politică, ce-l cheamă pe Traian Băsescu să-și dea demisia. Premierul Victor Ponta încă luni a anunțat că Partidul lui Social Democrat va vota ”pentru”. Despre aceasta a anunțat și partidul Național-Liberal al lui Crin Antonescu și Uniunea Națională pentru progresul României. Uniunea Democratică a maghiarilor deocamdată se gîndește. Iar fostul partid al lui Traian Băsescu – Democrat Liberal s-a declarat categoric împotrivă.

Deasupra lui Băsescu norii se îngroașă

Potrivit președintele Camerei Superioare a Parlamentului român, Călin Popescu-Tăriceanu, demisia este singura soluție pentru Băsescu de a scăpa de scandalul de corupție în care este implicat fratele lui. Și, precum insistă oponenții lui politici, în care este implicat într-o măsură oarecare și însuși Traian Băsescu.

Potrivit înregistrării video, făcute publice pe 18 iunie, fratele președintelui, întreprinzătorul Mircea Băsescu a promis în schimbul unei sume de bani (600 mii euro, dintre care au fost primiți doar 250 mii euro) să faciliteze eliberarea criminalului în lege Sandu Anghel. Mircea Băsescu ar fi trebuit să exercite influență, prin intermediul șefului statului, asupra președintelui Curții Supreme de Justiție din România. Rudele infractorului, precum și însuși Sandu Anghel, au confirmat tranzacția, precum și participarea la ea a lui Traian Băsescu.

Recent, fratele președintelui român a fost arestat. Tribunalul București, la solicitarea Centrului Național Anticorupție din România a emis pe numele lui un mandat de arest pe un termen de 30 de zile. Iar oponenții politici ai lui Băsescu s-au folosit de această istorie pentru a-l scoate, în sfîrșit, din funcția de șef al statului. ”Cred că președintele României, dar nu numai al României, dar și oricare alt președinte al unei țări europene, într-o asemenea situație, pentru a nu pune la îndoială justiția, ar trebui singur să demisioneze”, a declarat premierul Victor Ponta.

Aceasta nu e singura problemă a șefului statului român și a familiei lui. Recent, a fost pornită urmărirea penală pe numele cumnatului lui Băsescu Radu Pricop. Soțul Ioanei Băsescu este bănuit de falsificarea semnăturilor pe documente.

Totodată, Curtea Supremă de Justiție a expediat un demers Curții Constituționale privind acțiunea imunității în cazul urmăririi penale a lui Traian Băsescu. Demersul a fost expediat în cadrul dosarului inițiat la solicitarea senatorului Gabriela Firea, care l-a acuzat pe șeful statului de șantaj și amenințare. Firea era membrul comisiei de control a legalității procurării de către familia președintelui a unui teren din contul creditului de un milion de euro, obținut de la banca de stat CEC Bank. Tranzacția a fost efectuată prin utilizarea resursei administrative de către Băsescu.

Într-o intervenție la unul dintre posturile televizate, Băsescu a declarat, utilizînd expresii grosolane, că Gabriela Firea ”mai bine ar sta la masă și s-ar preocupa de ceea ce se întîmplă pe moșia soțului ei, unde acesta este primar (edilul orașului Voluntari, Florentin Pandele) deoarece s-ar putea întîmpla ca odată ea să nu-l găsească acasă, dacă … ea nu va fi atentă. Înțeleg că în locurile acelea și așa se întîmplă lucruri rele”.

Curtea Supremă de Justiție a României a deschis inițial un dosar împotriva șefului statului, dar imediat l-a sistat, în legătură cu imunitatea lui Băsescu. Iar acum magistrații Curții Constituționale sunt rugați să examineze constituționalitatea art. 312 al Codului de procedură penală, potrivit căruia ”sistarea urmăririi penale are lor în situația, cînd există un impediment legal temporar pentru efectuarea procedurilor penale față de o persoană”.

Totodată, Băsescu mai are și alte dosare ”vechi”, pe care adversarii săi politici nu vor ezita să le scoată la iveală.
De exemplu, la sfărșitul anului trecut, directorul Centrului Național Anticorupție Laura Covesi a declarat că, imediat după expirarea mandatului lui Traian Băsescu, el va fi audiat în cazul vînzării flotei comerciale. Traian Băsescu, care a reprezentat pe timpul lui Ceaușescu flota comercială a României la Antwerpen, iar după revoluția din 1989 a ocupat postul de ministru al transportului, este acuzat că a vîndut navele românești la prețuri infime. În special, se afirmă că el, practic, a distrus flota comercială a țării, dispunînd vînzarea a 237 de nave, la prețuri derizorii, prejudiciind astfel statul cu $300 mil.” Însuși președintele a respins în repetate rînduri aceste acuzații, însă nici una dintre părți nu a prezentat dovezi concludente.

Moțiunile de cenzură nr.1 și 2

Votul de miercuri nu este prima încercare a parlamentarilor români de a-l demite pe Băsescu. Prima datează cu anul 2007. Atunci pentru acordarea votului de neîncredere președintelui au votat 322 de deputați, împotrivă – 103, iar zece s-au abținut. Traian Băsescu a declarat initial că va demisiona dacă va fi luată decizia privind desfășurarea unui referendum referitor la demisia lui. Decizia a fost adoptată, însă Băsescu nu a mai plecat.

Atunci adversarii politici l-au acuzat pe Traian Băsescu de ”înclinații autoritare”, de abuz de putere, interceptarea convorbirilor telefonice ale membrilor guvernului, corupție, generarea conflictelor dintre grupările politice și prejudicierea imaginii României prin declarațiile pe marginea politicii externe, care nu reieșeau din programul coaliției și nu erau coordonate cu parlamentul și guvernul.

A doua tentativă de a-l demite pe Traian Băsescu a avut loc în 2012. Actualul ministru Victor Ponta a fost inițiatorul celei de-a doua moțiuni de cenzură împotriva președintelui. Adversarii lui politici l-au acuzat de depășirea atribuțiilor, atunci cînd el și-a luat asupra lui funcția de premier și a introdus în 2010 măsuri economice dure și a restricționat independența organelor judiciare.

Pe 29 iulie 2012, a avut loc al doilea referendum privind votul de neîncredere acordat președintelui. Și deși pentru demisia lui au votat 87,52% din cei prezenți la plebiscitul național, Traian Băsescu a rămas în fotoliul său: referendumul din 2012 a fost recunoscut nevalid din cauza prezenței reduse a alegătorilor.

Potivit datelor oficiale, prezența la referendumul din 2012 a constituit circa 45,92% din alegători, iar pentru ca plebiscitul să fie validat, erau necesare peste 50%. Atunci, în 2012, se vorbea că Băsescu a fost salvat de demisie de diaspora basarabeană și de unguri (în județele cu populație preponderent de unguri a fost cea mai mică prezență la urne).

Și iată, cu jumătate de an înaintea expirării celui de-al doilea mandat, pe Traian Băsescu vor să-l demită a treia oară.

Dacă președinții sînt demiși, înseamnă că cineva are nevoie de asta …

Premierul României Victor Ponta nu a ascuns niciodată că intenționează sp-și regleze conturile cu Traian Băsescu. Însă el planifica să facă acest lucru după expirarea mandatului său prezidențial. Însă stelele au fost de partea lui.

În opinia analistului politic Igor Boțan, în afară de reglarea conturilor personale, adversarii politici ai lui Băsescu profită și promovează intenționat scandalul de corupție în jurul fratelui său, avînd încă un scop – cel electoral.

Cel de-al doilea mandat prezidențial al lui Traian Băsescu expiră pe 21 decembrie 2014. Cu 45 de zile înaintea acestei date, în țară vor fi organizate alegeri prezidențiale, ”ca noul președinte al României să poată intra imediat în exercițiul funcțiunii”.

În perioada 2010-2011, ratingul încrederii față de președintele României a scăzut până la valori record (fapt demonstrat și de rezultatele referendumului din 2012). Cîțiva ani la rînd, Traian Băsescu nu putea depăși pragul încrederii de 10% din partea locuitorilor țării – un indicator catastrofal după ratingul de 40% și a doua victorie la alegerile prezidențiale din 2009. ”Însă în ultimul timp, - spune Igor Boțan, - Traian Băsescu a reușit să îndrepte situația, demonstrînd că este un luptător”.

Sondajele sociologice, desfășurate la sfîrșitul lunii decembrie 2013, au demonstrat o creștere a ratingului președintelui României, pe fonul anunțării campaniei lui unioniste. Potrivit rezultatelor sondajelor din decembrie, Băsescu l-a devansat în ratingul încrederii pe candidatul coaliției de guvernare la postul de președinte (la acel moment liderii coaliției încă nu se certaseră), liderul național-liberalilor, Crin Antonescu. Ratingul încrederii era condus de președintele Băncii Naționale Mugur Isărescu (48%), urmat de premierul Victor Ponta (42%), Traian Băsescu (25%), iar Antonescu era doar al patrulea (23%).

În opinia lui Igor Boțan, în actuala situație cu scandalul de corupție, adversarii politici ai lui Traian Băsescu, în primul rînd, vor să-i slăbească pozițiile în calitate de candidat al partidului său la alegerile prezidențiale și, respectiv, să sporească șansele pentru candidații lor. În al doilea rînd, forțîndu-l pe Băsescu să demisioneze, să-l lipsească de pîrghii de influență în perioada electorală.

Iar dacă nu vor reuși să-l demită, atunci măcar să-i strice ratingul. Premierul Victor Ponta deja i-a amintit lui Băsescu că campania lui electorală a fost construită pe lupta cu corupția și a promis să creeze un sistem judiciar independent. Aceasta înseamnă că în actualele condiții scandaloase pentru Băsescu, a declarat Ponta, ”demisia președintelui este singura șansă de a elimina orice presiune asupra sistemului judiciar”.