Imprimaţi
 |
| Foto: rg.ru |
Despre programul de protecție a martorilor toți au auzit, mulți chiar au și văzut – în filmele americane de acțiune. Garanțiile de stat pentru martori și alți participanți la procesul penal există și în Moldova, însă acestea nu seamănă nici pe departe cu producția de la Hollywood. Cu cîteva zile în urmă, au intrat în vigoare modificările ce schimbă cadrul legal al acestei protecții. Adoptarea acestora a fost însoțită de scandal: în opinia opoziției, noile reguli ar fi fost promovate de persoanele interesate în eliberarea din detenție a unor criminali cu autoritate.
Pe de o parte, de acum încolo, la o protecție specială din partea statului au dreptul chiar și cei mai înrăiți criminali, condamnați la detenție pe viață. Pe de alta – martorii și victimele acum au dreptul la protecție doar în dosare penale privind crimele grave, deosebit de grave și extraordinar de grave.
Sistemul de protecție a martorilor și a altor participanți ai procesului penal a apărut în Moldova cu 6 ani în urmă, cînd a fost adoptată o lege de profil. La elaborarea acesteia s-au luat în considerație directivele Uniunii Europene în acest domeniu. Se preconiza că persoanele care contribuie la desfășurarea anchetei vor obține aceleași garanții ca în țările dezvoltate.
Sub protecția statului se află participanții la procesele penale, ce dețin informații sau probe privind săvîrșirea infracțiunilor periculoase și viața cărora, libertatea sau proprietățile s-ar putea afla în pericol. În această categorie intră victimele, acuzații sau suspecții, martorii, deținuții, care, aflați în detenție. Sunt gata să ofere mărturii. De protecție pot beneficia cetățenii care nu sunt participanți nemijlociți la procesul penal, dar sunt gata să ofere informații despre o viitoare infracțiune.
În cadrul MAI a fost creată o direcție specială, care a fost abilitată cu funcții exclusiv de protecție. Aici sunt adoptate toate deciziile-cheie, inclusiv, împreună cu martorii, este elaborat programul de protecție. Totodată, MAI deține propria bază de date a persoanelor aflate sub protecție, la crearea căreia este asigurat un nivel maxim de confidențialitate a datelor.
Martorii pot beneficia de protecție înaintea procesului, în timpul procesului și pe parcursul unei perioade după finalizare procesului. Unii dintre ei pot obține protecție pe viață. Anual, în aceste scopuri sunt alocate cîteva milioane de lei, iar sub programele de protecție ajung zeci de persoane. Precum menționează sursa noastră din cadrul MAI, de cele mai multe ori este oferită protecție personale, iar în unele cazuri – protecția apartamentului și averii și doar uneori – protecția în timpul deplasării.
Primele au testat acțiunea programului două victime ale traficului de ființe umane, care au decis să ajute organele procuraturii în desfășurarea anchetei penale. Însă majoritatea celor aflați sub protecție au oferit mărturii în cazuri legate de tortură și aplicarea forței fizice. În comparație cu țările europene, în Moldova asemenea demersuri parvin destul de rar – oamenii nu cred în garanțiile oferite de stat.
În noua redacție a legii este reglementată detaliat protecția persoanelor aflate în detenție. Acestea au dreptul la adoptarea măsurilor urgente din partea administrației penitenciarului. Printre acestea – amplasarea în locuri special amenajate, transportarea sub pază întărită, oferirea liniei telefonice directe cu unitatea de gardă, transferul în altă instituție penitenciară din Moldova sau de peste hotare.
Opoziția parlamentară a criticat dur modificările, menționînd că acestea au fost adoptate cu o grabă inexplicabilă. Autorii fac trimitere la experiența română, însă multe detalii nu corespund practicii din țara vecină. Este remarcabil faptul că documentul a ajuns în Parlament fără încheierea Procuraturii Generale. Deputații PCRM consideră că noile reguli vor permite persoanelor interesate să obțină facilitarea regimului de detenție și chiar eliberarea din închisoare a interlopilor, ce au legături strînse cu actualul beaumonde politic.
De noile reguli sunt nemulțumiți și experții organizațiilor neguvernamentale, care susțin că, în majoritatea cazurilor, victimele infracțiunilor nu au perspective. Potrivit unuia dintre interlocutorii noștri, anterior autoritățile nu puteau asigura o protecție eficientă nici martorilor, nici victimelor, iar noua redacție a acestei legi nu fac acest sistem mai eficient.
”Schimbarea locului de trat a persoanelor aflate sub protecție a avut loc doar de cîteva ori. Din cauza lacunelor din legislație, organele de drept nu au posibilitatea să-i plaseze în cîmpul muncii la locul nou. Nu este clar nici cum vor fi achitate pensiile și alocațiile persoanelor care și-au schimbat numele și prenumele.
Principala metodă de protecția este paza fizică, care nu este întotdeauna eficientă. Totodată, au fost cazuri cînd de aceasta beneficiau persoane care nu erau amenințate de nimeni. În această situație este vorba despre acte de corupție ale persoanelor responsabile pentru asemenea decizii.
Dintre sute și mii de martori și victime, fiecare al cincea persoană este amenințată. Aceștia nu pot fi asigurați fizic cu diferite măsuri de protecție. Însă, desigur, majoritatea absolută a celor care sunt amenințați de bandiți cu răfuiala fizică preferă să țină limba după dinți și să nu apeleze la organele de drept. A fost un caz real, cînd martorul a fost arestat și i s-a spus că doar în izolator i se poate oferi siguranță”.
Nimeni dintre specialiști nu ne-a putut răspunde la întrebarea dacă li s-a oferit protecție persoanelor care au apelat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Or, acești oameni la fel sunt deseori amenințați, dacă e să credem informațiilor oferite de CEDO și avocații specializați. Potrivit MAI, în Moldova nu se efectuează o asemenea statistică.
Chiar și surse din organele de drept nu pot spune cu siguranță cît de sigură este protecția de stat oferită martorilor. Precum ne-a comunicat un reprezentant al MAI: ”Vă asigur că nici un participant al programului dintre deținuți nu a avut de suferit. Drept că aceasta a fost așa doar cît ei s-au aflat la noi. Iar ce s-a întîmplat cu ei după ce au ieșit pe porțile instituțiilor noastre, eu nu știu”.