Imprimaţi
 |
| Foto: noi.md |
„Este foarte puţin probabil că noile consultări vor putea schimba ceva, dacă acestea vor decurge în stilul celor precedente”, a declarat într-un interviu pentru NOI.md, reprezentantul comerciale al Rusiei în Moldova, Vladislav Darvai, comentînd intenţia noului ministru al Economiei Andrian Candu de a pleca la Moscova, pentru a discuta cu omologul său rus perspectivele relaţiilor comerciale dintre FR şi RM.
Săptămîna aceasta, ministrul Economiei al Moldovei a expediat o scrisoare oficială la Mnisterul Dezvoltării Economice din FR. Partea moldovenească a propus desfăşurarea unor consultări repetate cu experţii ruşi, pentru a examina perspectivele cooperării comercial-economice dintre cele două ţări.
În special, este vorba despre intenţia părţii ruse de a întreprinde măsuri de protecţie a pieţei sale în legătură cu aderarea Moldovei la zona de liber schimb cu UE.
„Noi privim cu optimism în viitor şi încercăm să-i convingem pe colegii ruşi că trebuie lăsată politica la o parte pentru ca în relaţiile noastre să predomine raţiunea şi elementele de business”, a declarat Andrian Candu în acest sens.
Partea rusă nu a oferit, deocamdată, un răspuns, şi încă nu se ştie cînd vor fi reluate consultările privind comerţul reciproc. Reprezen tantul comercial al Rusiei îşi argumentează dubiile prin faptul că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană deja a fost semnat şi ratificat într-o perioadă record, fapt ce reflectă nivelul politizării acestui subiect de către partea moldovenească
„E păcat că colegii noştri moldoveni nu au auzit partea rusă, cînd aceasta i-a rugat să nu să se grăbească şi să examineze din timp toate problemele şi riscurile, - a menţionat Vladislav Darvai. – Noi vrem să aducem îngrijorarea noastră încă o dată la cunoştinţa colegilor moldoveni şi le propunem să ne concentrăm împreună asupra căutării mecanismelor de interacţiune, care ar permite să atenuăm această îngrijorare şi neînţelegere”.
Reprezentantul Rusiei aminteşte că consultările, desfăşurate anul acesta în ajunul semnării de către Moldova a Acordului de Asociere cu UE, nu s-a soldat cu vreun rezultat. În opinia lui, aceasta s-a întîmplat din cauza că consultările s-ai redus la un monolog al părţii ruse, care nu a găsit înţelegere la experţii moldoveni şi nu a auzit decît propuneri privind „acceptarea fără frică a alegerii Moldovei” care au auzit doar.
„Totodată, noi menţinem spiritul constructiv şi, desigur, suntem gata să căutăm împreună o ieşire din situaţia creată, care ar fi acceptată de toţi”, a menţionat Vlasdislav Darva, care într-un interviu pentru NOI.md a relatat detalii despre consultările anterioare dintre experţii ruşi şi moldoveni. În continuare prezentăm opinia părţii ruse.
A doua rundă a consultărilor bilaterale la nivel de experţi dintre Moldova şi Rusia privind viitoarea cooperare în contextul semnării Acordului de Asociere RM-UE a avut loc la Chişinău, în perioada 10-11 iunie 2014.
Principalele subiecte abordate au fost cele legate de barierele tehnice în comerţ, recunoaşterea certificatelor de conformitate, măsurile sanitare şi fitosanitare, administrarea vamală, regulile de provenienţă a mărfurilor şi problemele sectorului energetic ce ţin de implementarea Pachetului Energetic III.
În opinia părţii ruse, procesul de armonizare a legislaţiei RM în contextul angajamentelor prevăzute de Acordul cu UE, va necesita revizuirea actualelor reguli în relaţiile comercial-economice dintre Moldova şi Rusia.
De aceea, pentru a evita contradicţiile în legislaţiile celor două ţări, partea rusă a propus temperarea procesului de semnare a Acordului, păstrarea preferinţelor comerciale autonome cu UE avantajoase pentru Moldova şi, profitînd de această situaţia confortabilă, să se concentreze pe dezvoltarea producătorului naţional, analizînd detaliat, în paralel, consecinţele semnării Acordului.
Partea rusă a menţionat că principalele riscuri evidente pentru Moldova ar putea apărea în domeniul aplicării standardelor de calitate şi a cerinţelor privind normele sanitare şi fitosanitare, care diferă considerabil de cele aplicate în prezent în cadrul Uniunii Vamale şi a CSI, şi de cele din UE.
În acest context, experţii ruşi au propus evidenţierea principalelor grupe de mărfuri, comerţul cu care dintre cele două ţări este cel mai mare şi în urma acestei analize să fie elaborat mecanismul de contracarare a reexportului mărfurilor din ţările UE în Rusia şi ţările UV.
Totodată, partea moldovenească s-a obligat să verifice corespunderea standardelor pe principalele grupe de mărfuri pentru a depista neconcordanţele şi a identifica soluţii pentru asigurarea exportului liber al mărfurilor. Pînă în prezent, partea rusă nu a primit încă o asemenea analiză privind grupele de mărfuri.
Totodată, partea rusă a atras atenţia colegilor moldoveni asupra faptului că, în legătură cu diverse cerinţe şi standarde, exportul mărfurilor din Moldova în Rusia, precum şi devamarea încărcăturilor după implementarea Acordului, din motive obiective, va dura mai mult. Cerinţele faţă de produse vor fi aceleaşi ca şi faţă de produsele europene, adică mai dure.
De asemenea, părţile au examinat problema legată de regulile de provenienţă a mărfurilor şi eliberarea certificatelor preferenţiale de către organul vamal. Partea rusă şi-a expus temerea în legătură cu posibilitatea apariţiei unor „scheme gri” în realizarea importului mărfurilor din UE pe teritoriul Moldovei, cu exportul ulterior al acestor mărfuri pe piaţa rusă cu certificate preferenţiale de provenienţă a mărfurilor.
Experţii moldoveni au dat asigurări că sunt gata să asigure un control strict al procedurii de eliberare a certificatelor preferenţiale şi să nu admită încălcări de acest gen.
Însă au fost înregistrate deja două tentative de introducere în Rusia sub forma producţiei moldoveneşti a mărfurilor produse în Europa. În aprilie 2014, Rosselihoznadzor a sistat importul produselor din carne de porc din Moldova. În timpul verificării veterinare a 13 tone de produse din carne, Rosselihoznadzor a depistat că producător este o întreprindere germană, iar pe producţie au fost găsite ştampile ale întreprinderilor belgiene.
Totodată, pe 9 iulie 2014, Rosselihoznadzor a reţinut 500 de tone de slănină de port, livrată din Moldova în Belarus de la întreprinderea care nu a fost atestate pentru livrările în Uniunea Europeană. Acesta a fost reexport, deoarece pentru obţinerea a 500 tone de slănină trebuiau sacrificate 50 mii de porci. Din această cauză, Rosselohoznadzor, în conformitate cu acordul privind măsurile de precauţie, a interzis pentru o perioadă importul producţiei din carne din Moldova
Partea rusă menţionează că „ niciunul din aceste cazuri nu a fost comentat de Ministerul Agriculturii din Moldova. Se creează impresia că reexportul în ţară se consideră o normalitate, iar activitatea întreprinderilor exportatoare de producţie din carne şi pomi-legumicolă nu este controlată de minister”.
În pofida asigurărilor părţii moldovene de faptul că nu există reexport în Rusia, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în urma unei analize, a declarat că „2/3 din exportul în Rusia constituie reexport. Spre exemplu, circa 96% din exportul produselor farmaceutice şi 41% din exportul legumelor proaspete, ce constituie circa ¼ din exportul moldovenesc în Federaţia Rusă, constituie de fapt reexport”.
„Respectiv, ţinînd cont de informaţia primită, în situaţia creată, partea rusă este nevoită să-şi asigure un nivel maxim de securitate la frontieră. Totodată, după tonalitatea analizei, prezentate de Expert-Grup, noi am înţeles că de această situaţie nu este mulţumită în primul rînd partea moldovenească. Mai mult, acest fapt conduce la o atitudine negativă faţă de Rusia, în calitate de partener comercial”, a menţionat reprezentantul comercial al Rusiei.
În cadrul consultărilor din 10-11 iunie 2014, partea rusă a propus crearea unui grup de experţi pentru prevenirea unor situaţii de risc, pentru analiza tuturor variante de probleme şi doar după aceea să fie semnat Acordul cu UE.
Însă partea moldovenească, spre marele nostru regret, nu a auzit propunerile părţii ruse şi a considerat posibil, fără a abandona relaţiile de parteneriat cu Rusia în cadrul comerţului liber în CSI, să intre ăn regimul de liber schimb cu UE, în pofida faptului că între Rusia şi UE nu există un regim de comerţ liber. Respectiv, la aderarea în vigoare a Acordului de Asociere, se creează o nouă bază juridică pentru relaţiile Moldovei cu membrii UV, inclusiv cu Rusia.
Aceste schimbări în relaţiile comercial-economice impun partea rusă, acţionînd în interesele naţionale ale producătorilor şi în scopurile protejării pieţei autohtone de importul producţiei europene ieftine, să asigure un control dur asupra calităţii producţiei, introduse pe teritoriul vamal al RM, precum şi să tracă la regimul naţiunii celei mai favorizate în comerţ, din momenul intrării în vigoare a Acordului.
Noi sincer sperăm că mai există o posibilitate excelentă pînă la intrarea în vigoare a Acordului cu UE să desfăşurăm un dialog constructiv, care va ţine cont de interesele tuturor părţilor, în primul rînd interesele producătorilor moldoveneşti şi a consumatorilor ruşi. Abordarea economică pragmatică şi reciproc avantajoasă trebuie să predomine asupra politicii”, a conchis Vladislav Darvai.