Imprimaţi
 |
| Foto: noi.md |
Deciziile Curţii Constituţionale ale Moldovei sunt mai importante decît cele emise la Strasbourg. Această teză a fost confirmată de CEDO, care a respins examinarea cererii lui Vlad Filat, are a depus o plîngere în instanţa internaţională. Liderul liberal-democraţilor a considerat că CC nu a avut dreptate, înlăturîndu-l din postul de premier şi alte funcţii înalte în stat din cauza suspiciunilor de implicare în acte de corupţie. În opinia experţilor, finalul nu putea fi altul: CC din Moldova nu intenţionează să cedeze rolul de „dirijor” principal în ţară colegilor europeni în mantii.
După ce în aprilie 2013, Curtea Constituţională a pus cruce pe cariera de premier a lui Vlad Filat, liderul PLDM a declarat că va contesta acest verdict la Strasbourg. Potrivit lui, decizia CC nu este fondată şi creează un precedent juridic, care ar putea avea consecinţe imprevizibile pentru ţară. Analiştii deja au indicat asupra unei conotaţii politice a deciziei şi asupra tendinţei de slăbire a poziţiilor unuia dintre cei mai puternici concurenţi electorali.
Însă dosarul „Filat şi Partidul Liberal Democrat împotriva Moldovei” nu avut norocul să ajungă pe ordinea de zi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului. După ce au făcut cunoştinţă cu conţinutul declaraţiei şi cu documentele ataşate, judecătorii de la Strasbourg au decis că litigiul nu poate fi examinat în această instanţă europeană. Reclamanţii au fost anunţaţi că verdictul este definitiv şi nu poate fi reexaminat de Marea Cameră a CEDO sau în orice alt organ.
După anunţarea poziţiei Înaltei Curţi, mulţi s-au grăbit să concluzioneze că la Strasbourg a fost confirmată interdicţia de ocupare de către Vlad Filat a funcţiilor înalte în stat. Ministrul adjunct al Justiţiei, fostul reprezentant al Moldovei la Comisia de la Veneţia, Nicolae Eşanu, a explicat pe o reţea de socializare că CEDO nu dispune de asemenea competenţe şi că „nu a examinat vreodată constituţionalitatea, legalitatea sau argumentarea actelor, adoptate la nivel naţional”.
Unul dintre utilizatorii reţelei sociale l-a întrebat pe Nicolae Eşanu de ce atunci, în acest caz nu l-a informat pe Vlad Filat despre un previzibil eşec al adresării la CEDO. „Cu mine nimeni nu s-a consultat în această problemă”, a răspuns ministrul adjunct.
„Fiecare avocat, într-o anumită măsură este dependent de poziţia clientului şi dacă acela insistă, el este obligat să pregătească dosarul în instanţă, chiar dacă şansele de reuşită sunt minime sau egale cu zero”, menţionează fostul judecător la CEDO, avocatul Stanislav Pavlovschi.
„Mulţi jurişti împărtăşesc opinia, că, practic, fiecare decizie a CEDO reprezintă nu doar un act juridic, dar şi unul politic, - comentează, solicitat de NOI.md, surse din cadrul Uniunii avocaţilor din RM. – În „dosarul Filat”, instanţa de la Strasbourg a preferat să nu intervină, chiar în prezenţa unor contradicţii juridice evidente, indicate de către reclamant. Dacă CEDO ar fi acceptat spre examinare solicitarea lui Vlad Filat, atunci, în funcţie de rezultatul procedurii, între CC şi Curtea European ar fi putut apărea un litigiu privind competenţa juridică primară.
Asemenea litigii au avut loc deseori în alte ţări europene şi problema, de regulă, era soluţionată în favoarea organului naţional al controlului constituţional. Iar în adresa CEDO au răsunat acuzaţii de impunere a unei „dirijări” externe a situaţiei juridice din ţară. Statutul CC, iniţial, nu presupunea contestarea deciziilor sale, fapt ce nu îi eliberează pe judecători de necesitatea de a ţine cont de poziţia CEDO.
Totoată, se subînţelege că în sistemul naţional de drept, supremaţia juridică o deţine Constituţia RM. Deoarece după ratificarea Convenţiei Europeană pentru Drepturile Omului Moldova a devenit parte a acestui sistem, se poate spune că ea se află sub egida Constituţiei. Sunt cunoscute doar cîteva cazuri, cînd Strasbourg-ul a pus la îndoială sau a supus unei critici dure deciziile Curţilor Constituţionale naţionale”.
Doar într-un singur caz, CEDO s-a pronunţat împotriva Curţii Constituţionale a RM – în dosarul „Amihalachioaie împotriva Moldovei”, examinat în 2004. Preşedintele organizaţiei profesionale a avocaţilor a fost amendat pentru critica dură a unei decizii a CC. Curtea de la Strasbourg a ajuns la concluzia că au fost încălcate drepturile la libertatea de opinie, garantată de Convenţia Europeană. Însă i-a refuzat reclamantului să-i ofere compensaţii pentru daune morale, considerînd recunoaşterea încălcării drept o compensaţie morală suficientă. Ulterior, decizia CC a fost anulată, iar sumele achitate drept amenzi i-au fost returnate reclamantului.