Evaluarea ecologică: cît de potrivit este modelul european pentru Moldova

luni, 28 iulie 2014, 23:00
Foto: memsic.com
Victor Surugiu

Fiecare obiect industrial acţionează asupra mediului ambiant, iar din cauza calităţii aerului, apei, a produselor alimentare – asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor. Pînă nu demult, autorităţile moldovene nu doreau, cu încăpăţînare, să recunoască acest lucru. Mai mult, statul a eliberat mereu autorizaţii pentru desfăşurarea producţiilor nocive, în multe cazuri, fără a evalua impactul acestora.

Conform cerinţelor UE, în timpul apropiat, în Moldova vor începe să funcţioneze noile reguli de evaluare ecologică - de la producătorii de lapte şi bere, a creşterii intensive a puilor de găină sau a porcilor pînă la lucrările din industria energetică şi extractivă, prelucrarea mineralelor şi dezvoltarea zonelor industriale.

Totodată, reprezentanţii societăţii civile şi ecologiştii nu au iluzii în această privinţă, vorbind despre probabilitatea unei presiuni financiare şi de corupţie, precum şi despre riscul de a transloca în Moldova producţiile murdare din alte ţări europene.


Potrivit unui sondaj periodic, efectuat de Comisia Europeană, 77% dintre europeni consideră că situaţia mediului este foarte importantă pentru calitatea vieţii lor, iar 76% - că problemele ecologice au impact asupra vieţii lor cotidiene. În Moldova, sondajele de acest gen denotă tendinţe similare: majoritatea respondenţilor consideră că situaţia ecologică au impact direct asupra vieţii lor.

Noua Lege privind evaluarea impactului asupra mediului va intra în vigoare la începutul anului 2015. Se prevede că aceasta va deveni un instrument al prevenirii poluării mediului în Moldova. Investitorul, proiectul căruia va conţine un potenţial pericol pentru ecologie, va avea nevoie de o autorizaţie de mediu. În aceasta vor fi indicate măsurile privind protecţia mediului, ce vor fi luate în cadrul realizării proiectului.

Întreprinzătorii şi structurile de stat au la dispoziţie 6 luni de tranziţie, pentru a se pregăti de noile reguli.

Noua procedură include un şir de etape: evaluarea preventivă, evaluarea impactului asupra mediului la nivel naţional şi alte nivele, eliberarea autorizaţiei sau a refuzului. Detaliile urmează a fi reglementate de către Ministerul Mediului într-o instrucţiune specială. O procedură similară (evaluarea consecinţelor activităţilor la etapa planificării sau proiectării) se aplică în toate ţările dezvoltate, precum şi în instituţiile financiare internaţionale.

Potrivit unor experţi, mecanismul de evaluare a impactului asupra mediului a proiectelor periculoase pentru ecologie, utilizat în prezent, nu poate fi numit eficient. Cerinţele dure sunt aplicate, de regulă, doar faţă de obiectele cu risc ecologic sporit. În tendinţa de a reduce numărul procedurilor de autorizaţie în domeniul construcţiilor, autorităţile plasează evaluarea ecologică pe ultimul plan. Totodată, din cauza actelor de corupţie din partea funcţionarilor, perfectarea documentelor de autorizaţie rezidă, deseori, doar în componenta financiară.

În acelaşi timp, sunt verificate multe proiecte ce au un impact ecologic nesemnificativ. Obiectele cercetării deseori devin proiectele mici, care, de regulă, nici într-o ţară din lume nu au nevoie de o expertiză ecologică. Nu este de mirare că actualul model de evaluare al impactului asupra mediului nu inspiră încredere din partea investitorilor şi a populaţiei.

“Astăzi, concetăţenii nostri sînt înconjuraţi de industrii nocive şi alte obiecte periculoase din punct de vedere ecologic, - spune unul dintre experţii nostri, care a participat la elaborarea noii legi. – În multe cazuri, prejudiciul estimat asupra mediului nu determină stoparea implementării unui sau altui proiect.

Balanţa înclină spre efectul economic al activităţii industriale. Totodată, autorităţile nu sînt deranjate de faptul că în calitate de fondatori ai iniţiatorilor proiectului sînt companii off shore. Înseamnă că Moldova se alege cu riscuri ecologice, iar profitul pleacă peste hotare.

Modificările sînt dictate în mare parte de faptul că ineficienţa acestui sistem împiedică procesele de integrare europeană a Moldovei, în primul rînd, ce ţin de Comunitatea Energetică Europeană. La baza noii legi stau directivele UE, ce ţin de evaluarea impactului unor proiecte publice şi private asupra mediului şi de analiza ecologică strategică. În conformitate cu aceste directive a fost convenit şi Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În faţa Moldovei au fost puse termene concrete pentru implementarea noii proceduri.

Noul model european al evaluării impactului asupra mediului este bun prin faptul că este testată în ţările UE şi nu necesită elaborare de la zero. Ea nu îşi pune drept sarcină sistarea construcţiei obiectelor periculoase pentru ecologie, ci are drept scop prevenirea şi minimalizarea impactului negativ asupra mediului şi asupra sănătăţii oamenilor.

Modelul european este clară pentru instituţiile financiare internaţionale şi potenţialii investitori. Or, toate structurile internaţionale aplică evaluarea ecologică faţă de proiectele finanţate de ele. Spre exemplu, aşa instituţii ca Banca Mondială sau Organizaţia de Cooperare economică şi Dezvoltare. Prezenţa unor reguli naţionale clare vor simplifica simţitor acest proces şi accesul la resursele creditare.

Pe de o parte, procedura clară şi transparentă a evaluării ecologice ar putea impulsiona investiţiile şi noile proiecte. Însă, totodată, nu trebuie să subestimăm potenţialele riscuri. Vor putea oare autorităţile moldovene să asigure imparţialitatea evaluării ecologice şi nu va amplifica aceasta presiunea financiară şi administrativă asupra investitorilor? Totodată,. Dacă noul mecanism va începe să funcţioneze la maxim, atunci practic, nu vor exista piedici pentru transferul producţiilor murdare în Moldova din ţările europene, unde asemenea tehnologii nu sînt admise.

De asemenea, există probabilitatea că în Moldova evaluarea ecologică va fi percepută drept o schemă de corupţie şi o pîrghie suplimentară de influenţă asupra investitorilor. Consecinţile din Moldova sînt departe de realitatea europeană, iar cînd va fi vorba despre proiecte naţionale de amploare, atunci organele de mediu nu vor avea suficientă putere politică pentru a sista implementarea lor. Cu atît mai mult dacă în promovarea loc sînt interesaţi actori importanţi, ce deţin o puternică susţinere politică”.