Imprimaţi
 |
| Foto: noi.md |
Politicienii şi experţii continuă să discute în interesele cui a acţionat guvernul, asumîndu-şi săptămîna trecută răspunderea politice pentru 11 proiecte de lege. Cabinetul de Miniştri îşi explică acţiunile prin importanţa proiectelor, pe care deputaţii nu au reuşit să le adopte înainte de a pleca în vacanţă. Opoziţia parlamentară susţine că acesta este „un truc electoral al coaliţiei de guvernare şi o metodă de uzurpare a puterii”. O versiune neaşteptată a fost înaintată de către deputatul Veaceslav Ioniţă, care a declarat că măsurile guvernului sunt „o clounadă”, care va aduce la delapidarea a miliarde de lei din bugetul de stat. Portalul NOI.md a aflat despre ce este vorba controversatele proiecte de lege.
Constituţia (art.106/1) îi permite Guvernului să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului pentru programul său, o declaraţie cu caracter politic sau pentru un proiect de lege. În cazul în care nu sunt de acord, deputaţii au la dispoziţie 72 de orie, pentru a înainta vot de neîncredere guvernului şi de a-l demite. Pentru aceasta este nevoie de semnăturile a 26 de deputaţi şi votul majorităţii parlamentare. Termenul a expirat demult, dar nici opoziţia, nici alte grupuri parlamentare nu au contestat pachetul din 11 proiecte de lege. În final, acestea au fost semnate de către preşedintele Parlamentului, promulgate de preşedinte şi publicate în ediţia specială a „Monitorului Oficial”.
Blocul de amendamente se referă la fondurile de asigurări obligatorii în medicină, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetului de stat şi altor finanţe publice. Legile prevăd majorarea salariilor cu 20-40% a aproximativ 170 mii de bugetari, inclusiv din învăţămînt, precum şi compensaţii de 20 mil. lei pentru producătorii agricoli, care au avut de suferit în urma embargoului rusesc. Discuţii au părut însă în jurul altor modificări legislative.
Astfel, o sumedenie de întrebări generează modificările la Legea cu privire la contenciosul administrativ şi Legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
Esenţa lor este în atribuirea contenciosului dreptului de a bloca executarea deciziei Serviciului de prevenire şi combatere a spălării banilor, care a sistat o activitate sau acţiune dubioasă. Pentru aceasta, decizia trebui contestată de reclamant cu îndeplinirea unui şir de condiţii, inclusiv cu indicarea „motivelor întemeiate şi acceptabile”. Declaraţia privind sistarea deciziei Serviciului este examinată timp de cel mult 5 zile de la data depunerii. Astfel, persoanele interesate vor obţine o metodă de a scoate de sub controlul organelor „anti-spălare”, practic, orice sumă de bani, indiferent de provenienţa acestora.
Destul de dubios arată modificările la Codul fiscal şi legislaţia privind gajul. Alin. 6 art. 102 din Codul fiscal a fost completat cu următoarea frază: „Dacă, după vînzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vînzare, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de vînzare a bunurilor gajate.”
Anume aici, potrivit lui Veaceslav Ioniţă, se pun bazele schemei delapidărilor în proporţii deosebit de mari din buget. Deputatul susţine că în urma modificărilor, se restabileşte mecanismul firmelor-fantome, care deja din bugetul 2014 vor obţine ilegal peste 500 mil. lei. În anul viitor, pierderile ar putea fi cu mult mai mari. Experţii intervievaţi de portalul nostru confirmă riscul sporit al furtului TVA şi legalizării mijloacelor din contul firmelor-fantomă.
Activitatea ilegală este încurajată şi de noua redacţie a legii cu privire la gaj, în care sunt prezente scheme de sustragere a banilor din bugetul de stat sub forma unor cambii. Precum a explicat joia aceasta, în cadrul unei conferinţe de presă, deputatul comunist Oleg Reidman, „Legea se răsfrînge nu doar asupra gajurilor bancare. Este vorba despre schemele, prin care băncile sau alţi creditori de gaj îşi vor scoate bunurile gajate la vînzare, de exemplu, firmelor-fantome, care nu prietenesc cu bugetul. Acestea, la rîndul lor, vînd gajul, eliberează factura, iar banii din buget se duc la acest cumpărător”.
Potrivit lui Oleg Reidman, se creează şi următoarea schemă: „În Moldova, unde principala ramură a economiei este agricultura, în lipsa unei susţineri din partea statului, se formează relaţii dintre exportatori şi fermieri sau dintre procesatori şi producători. Procesatorii creditează producătorii prin diferite mijloace circulante şi cer asigurare sub forma gajării viitoarei roade. Şi unii, şi alţii sunt plătitori de TVA. Deseori, fermierii nu sunt de acord cu preţul gajului sau preţul părţii preluate din roadă, de aceea, nu eliberează documente. După care, executorul judecătoresc iau gajul, fără documente şi facturi fiscale, iar procesatorii îşi iau peste 15 zile TVA şi nu achită banii în buget - practic, îşi iau bani din buget”.
Cîteva iniţiative aprobate de guvern se referă la reforma justiţiei. Noua Lege privind răspunderea disciplinară a judecătorilor făcea parte din pachetul de măsuri anti-corupţie din anul trecut, însă a fost trimis la reexaminare, fapt ce a generat nemulţumirea instituţiilor europene. Şi societatea civilă şi-a exprimat nemulţumirea: salariile slujitorilor Femidei au crescut, iar răspunderea a rămas la acelaşi nivel. În lege a fost inclusă şi o listă a încălcărilor disciplinare: de la greşeli grave, pînă la lipsa de respect faţă de părţi şi utilizarea expresiilor neadecvate. Termenul de prescripţie a fost majorat pînă la 2 ani, în calitate de măsură de constrîngere, pentru prima dată este permisă reducerea salariului cu 30% şi înlăturarea de la funcţia de conducere.
Importanţa noii legi este incontestabilă, însă nu este clară graba guvernului. În orice caz, anul acesta toate plîngerile împotriva judecătorilor vor fi examinate conform actualei proceduri disciplinare, Legea intră în vigoare din 1 ianuarie 2015 şi putea fi examinată de către Parlament în cadrul sesiunii următoare. La fel ca şi alt proiect de lege, prin care a fost lichidată Curtea de Apel Bender.
În ultimul timp, faţă de această instanţă au fost expuse multe pretenţii în legătură cu emiterea deciziilor ilegale. Însă logica reformatorilor este greu de înţeles, deoarece judecătorii şi angajaţii curţii de apel lichidate îşi vor continua activitatea în alte instanţe. În paralel, au fost extinse competenţele Curţii de Apel Chişinău: toate cazurile nefinalizate vor fi transferate aici pentru examinarea ulterioară, în pofida faptului că această instanţă la fel a figurat de multe ori în scandaluri legate de corupţie şi emitere a verdictelor nefondate.
Modificările la Legea privind staututul judecătorului şi Legea privind Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) limitează şi mai mult imunitatea slujitorilor Femidei, fortificînd poziţiile şi independenţa organelor procuraturii. CSM este obligat să răspundă imediat la propunerea Procuraturii Generale privind iniţierea urmăririi penale a judecătorului, reţinerea, arestarea şi percheziţia lui. Totodată, CSM examinează doar respectarea regulilor procedurale, el nu are dreptul să dea apreciere calităţii şi veridicităţii materialelor colectate de procuratură.
Imunitatea nu le va ajuta judecătorilor, dacă este vorba despre suspiciune în săvărşirea unor infracţiuni ca corupţia pasivă, trafic de influenţă, spălarea banilor şi îmbogăţirea ilicită. În asemenea cazuri, regulile generale nu funcţionează, iar judecătorul poate fi reţinut, supus reţinerii şi percheziţiilor fără acordul Consiliului Suprem al Magistraturii. Este suficient avizul procurorului general sau a adjuncţilor lui. În cazul confirmării vinovărţiei, faţă de inclulpat este aplicată măsura de confiscare a bunurilor. Un şir de modificări se referă la încălcările administrative ale judecătorilor.
Pachetul voluminos de amendamente a introdus în legile privind instituţiile financiare, privind piaţa capitalului, privind asigurările, precum şi în Codul contravenţional şi Codul penal.
Unul dintre proiecte este legat de aprobarea nomenclatorului combinat de mărfuri, cu ajutorul căruia evidenţa rulajului comercial externe se ajustează la standardele internaţionale. Noile reguli în acest domeniu vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2015.
O altă lege va intra în vigoare din iulie 2015. Serviciul unic de apeluri de urgenţîă 112. La baza acesteia stă directiva Parlamentului European şi a Consiliului Europei privind serviciul universal. Pentru implementarea numărului unic va fi elaborat un program naţional special, vor fi demarate o serie de campanii informaţionale. O perioadă anumită, numerele existente ale serviciilor de reacţionare urgentă (901, 902, 903) vor funcţiona în paralel cu numărul 112.
Precum menţionează experţii, nu a existat nicio urgenţă sau necesitate extraordinară în majoritatea noilor legi, inclusiv în regulile fiscale şi de gaj. Pe unele chestiuni partenerii europeni aşteptau decizii încă de anul trecut, iar pierederea cîtorva luni în plus nu ar fi fost o problemă. După scandalul iscat s-a constatat că problema privind asumarea răspunderii de către guvern a fost discutată în coaliţia de guvernare, încă actorii politici nu au găsit un consens. Iniţial, a fost luată decizia de a amîna discuţiile pînă în toamnă, însă în ultimul moment a fost lansat un alt scenariu. Prin aceasta, probabil, se explică spălarea rufelor murdare, care a urmat după publicarea noilor legi.
Potrivit spicherului Igor Corman, dacă se va confirma că anumite legi din acest pachet permit anumite abuzuri, atunci ele vor fi reexaminate. Drept că pînă atunci, persoanele interesate deja ar putea transfera banii din buget în zonele off shore cu ajutorul instituţiilor bancare. Cu atît mai mult cu cît Serviciul de prevenire şi combatere a spălării banilor practic este lipsită de pîrghii eficiente de influenţă – orice decizie a acestuia poate fi blocată în instanţă
Curtea Constituţională şi-ar putea aduce contribuţia la reexaminarea regulilor de joc. Precum consideră experţii, unele articole din Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, adoptată de guvern, contravin Constituţiei şi ar putea fi anulate. De această părere este vicepreşedintele Sergiu Sîrbu, care este convins că în curînd, propunerile controversate vor fi contestate la Curtea Constituţională de către persoanele interesate.
Ultima dată, guvernul Moldovei a apelat la articolul 106/1 din Constituţie în august 2011, asumîdu-şi răspunderea pentru proiectul de lege privind modificările în sistemul executiv şi pe piaţa hîrtiilor de valoare. Modificările au fost numite „pachetul anti-raider”, deoarece premierul de atunci Vlad Filat a motivat necesitatea adoptării lor printr-o serie de atacuri raideri asupra băncilor şi companiilor moldoveneşti. Prin acestea a fost introdus, în special, avizul obligatoriu preventiv al Băncii Naţoinale la transferul capitalului acţionar, precum şi posibilitatea transmiterii dreptului de proprietate asupra hîrtiilor de valoare în baza deciziei judiciare definitive. În pofida demascărilor scandaloase, guvernul nu a putut evita demisia. Însă multe dintre noile legi au fost ulterior anulate de parlament sau revizuite în baza deciziei Curţii Constituţionale.