Răscoala fermierilor se amînă

Foto : noi.md

Xenia Florea

Marșul spre Chișinău a agrarienilor din nordul țării se amînă temporar. Premierul Iurie Leancă, revenind joi seara din Edineț spre Chișinău, a trecut pe la Bălți, unde stătea o coloană de protestatari, și i-a convins pe fermieri să se așeze încă o dată la masa de negocieri, să discute situația creată în sectorul agrar și variantele de achitare a compensațiilor pentru pierderile suferite în urma embargoului rusesc. Întrevederea producătorilor agricoli cu premierul este planificată pentru marți, 12 august.

În tîrg vorbește că unul dintre politicienii, care i-a chemat activ pe producătorii agricoli să meargă în marș de protest spre capitală, a rămas extrem de nemulțumit de această turnură. „Sînteți cu mine sau cu ei?”, în întreba el indignat pe agrarieni, arătînd spre reprezentanții asociațiilor producătorilor agricoli, care s-au pronunțat încă de la început împotriva marșurilor de protest.

Ghicitul pe flori de romaniță: va trece, nu va trece …

Președintele Asociației Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect” Alexandru Slusari are o atitudine duplicitară față de răscoala fermierilor. Pe de o parte, protestele reprezintă o formă extremă, aplicată în cazul în care toate celelalte modalități au fost epuizate. Iar politizarea în continuare a protestelor agrarienilor, potrivit lui, ar putea doar prejudicia dialogul cu Guvernul.

Pe de altă parte, consider Alexandru Slusari, politizarea acestei problem a jucat un rol de catalizator în dialogul cu puterea – Guvernul s-a speriat.

„Iniția, funcționarii noștri s-au făcut că plouă. În speranța că totul va trece de la sine, iar fermierul moldovean va supraviețui și de data aceasta. Însă în cadrul întrevederilor cu producătorii și procesatorii, reprezentanții Guvernului au înțeles că nu va trece. Oamenii fierb. La ultima întîlnire, Leancă a venit la noi cu un mesaj, iar a plecat cu altul. Vom vedea cum va evolua situația. Însă după ce joi, premierul a discutat cu protestatarii la Bălți și ei au convenit să înceapă negocierile, mie mi s-a creat impresia că unii funcționar s-ar putea relaxa din nou”, a declarat Alexandru Slusari.

Centrul de depășire a consecințelor embargoului

Pentru ca funcționarii să nu să se relaxeze, iar situația să rămînă sub control, la Guvern, pe lîndă primul-ministru, trebuie creat un centru de coordonare, consideră reprezentanții asociațiilor producătorilor agricoli.

De fapt, agrarienii au sperat că puterea executivă va ajunge singură la această idee. Și creînd acest centru anti-criză, va coordona situația, reunindu-se măcar o dată la două zile și analizînd situația producătorilor și procesatorilor, ce cantitate de roadă a fost vîndută, ce se întîmplă cu achiziția fructelor pentru procesare. Deoarece deja vin semnale că unele fabrici, luînd în considerație faptul că guvernul și-a dat acordul să achite diferența dintre costul producției și prețul de achiziție, au început să reducă și mai mult prețurile de achiziție.

Fermierii și procesatorii de asemenea cer ca guvernul să declare în sectorul agrar situație de forță majoră, cu eliberarea de către Camera de Comerț și Industrie a certificatelor de confirmare.

În principiu, toate există toate semnele situației de forță majoră: potrivit Regulamentului privind eliberarea certificatului de confirmare a circumstanțelor forței majore (aprobat în decembrie 2004), noțiunea de forță majoră este definită prin circumstanțe imprevizibile, generate de fenomene naturale ca cutremur, alunecări de teren, incendiu, secetă, furtună, ploi torențiale, inundație, înghețuri, nămeți etc sau prin circumstanțe sociale, ca revoluția, starea de război, blocada, grevă, interdicția la import sau export la nivel de stat.

certificatul de forță majoră le va oferi întreprinderilor agricole și procesatorilor posibilitatea legală de amînare a plăților – cu cel puțin șase luni. Totodată, nu doar către băncile comerciale, ci și față de furnizorii de pesticide, fertilizanți, carburanți. La urma urmelor, premierul nu poate vorbi cu toți creditorii sectorului agrar privind restructurarea datoriilor producătorilor agricoli.

Dar și pentru bănci, certificatul de forță majoră este cu mult mai sigur, decît cuvîntul premierului. „Bancherii au reacționat pozitiv la amînarea plăților pentru creditele fermierilor, au promis să discute această problemă și să ia o decizie definitivă”, a declarat Iurie Leancă cu o săptămînă și jumătate în urmă, după întrevederea cu reprezentanții sectorului bancar. Însă există semnale că unele instituții bancare au înțeles apelul premierului invers.

Totodată, în timp ce Guvernul și CCI se meditează asupra constatării circumstanțelor de forță majoră, Banc Națională deja le-a eliberat fermierilor propria indulgență. Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale, difuzat, vineri, 8 august, termenul amînării plăților aferente creditelor întreprinderilor din sectorul agrar a fost majorat cu 90 de zile.

„Băncile vor purcede la analiza pierderilor aferente creditelor alocate acestei categorii de debitori, dacă perioada reținerii plăților aferente creditelor va depăși 450 de zile, dar nu 350, cum prevede regulamentul Băncii Naționale privind clasificarea activelor și obligațiilor”, se arată în comunicatul BNM.

Decizia respectivă a Consiliului de Administrație a Băncii Naționale va fi în vigoare pînă la 31 decembrie 2015 și va fi aplicată față de creditele eliberate nu mai tîrziu de 31 iulie 2014, pentru întreprinderile activitatea de bază a cărora este cultivarea, procesarea, conservarea sau comercializarea fructelor, precum și viticultura, vinificația și comercializarea producției vinicole. Valoarea totală a creditelor, ce cad sub incidența acestei hotărîri a BNM constituie 4,6 mild. lei.

Banca Națională în calitate de creditor

Încă la prima întîlnire cu Iurie Leancă, reprezentanții producătorilor agricoli și procesatorii au propus guvernului cîteva variante de compensare a pierderilor suportate în urma embargoului rusesc. Spre exemplu, sau compensația este achitată fabricilor de conserve, ce oferă fermierilor un preț mai înalt de achiziție, sau guvernul achită fermierilor diferența dintre costul aproximativ al producției și prețul minim de achiziție. Aceasta constituie undeva 1,7 lei pentru un kilogram de mere și 1,2 lei pentru un kilogram de prune. Părțile au convenit asupra celei de-a doua variante.

Organizațiile de profil ale agrarienilor consideră că compensațiile trebuie achitate gospodăriilor afectate nu mai tîrziu de 30 septembrie. În caz contrar, cînd va veni al doilea val de roadă (merele de toamnă), iar agrarienii nu vor avea compensațiile în mînă, „situația s-ar putea agrava pînă la extremă și ceea ce se întîmplă acum, va părea floare la ureche”, consideră Alexandru Slusari.

Cu atît mai mult cu cît, toamna, în cazul tergiversării achitărilor compensațiilor, protestele vor fi alimentate de alegerile parlamentare, fapt de care nu vor evita să profite anumite forțe politice. Rusia nu va anula cu siguranță embargoul la fructele și conservele din Moldova pînă la alegerile din 30 noiembrie. Iar după alegeri, încă va vedea cine va cîștiga și ce va putea ceda noua putere de la Chișinău. Așa că este în interesul Guvernului să grăbească soluționarea problemei privind oferirea compensațiilor.

Din ce mijloace va achita puterea executivă diferența dintre costul producției agricole și prețul de achiziție este o problemă mare. Cabinetul de Miniștri speră în ajutorul Comisiei Europene și Băncii Mondiale. Însă aceste structuri internaționale acum sînt în vacanță, iar alocarea mijloacelor este o procedură destul de birocratică. De aceea, una dintre variantele examinate acum este acordarea unui credit din partea Băncii Naționale.

Anterior, creditarea Guvernului de către BNM era un fenomen destul de practicat. Însă în 2006, Parlamentul a aprobat modificările la Legea privind Banca Națională, prin care a interzis creditarea directă a statului de către Banca Națională. La finele anului 2008, datoria internă de stat față de BNM constituia 2,2134 mild. lei.

În pofida interdicției legale a creditării directe, astăzi aceasta este cea mai reală posibilitate de a soluționa problema compensațiilor pentru fermierii păgubiți. Însă pentru aceasta, precum și pentru introducerea modificărilor respective la Legea privind bugetul de stat pentru 2014, Parlamentul ar trebuie să se convoacă într-o ședință extraordinară pînă la sfîrșitul lunii august.

Potrivit prognozelor asociațiilor de profil, roada de mere în anul curent va constitui cel puțin 500 mii de tone. Întreprinderile procesatoare din Moldova pot prelucra cel mult 300 mii tone, iar decizia României, în calitate de gest de bunăvoință de a procura de la producătorii moldoveni în septembrie 14 mii tone de mere de toamnă, nu va schimba prea mult situația.

Sectorul agrar, acțiuni de protest, compensații, creditarea guvernului de către BNM, Alexandru Slusari, asociația producătorilor agricoli