Moldova este chemată în NATO

Foto: ziuanews.ro

Xenia Florea

Pe 4-5 septembrie la Wales, Newport, a acut loc summit-ul NATO, care deja a fost numit „summit-ul derapării spre războiul rece”.

Liderii occidentali, desigur, au numit evenimentul de la Wales drept unul cu caracter de pacificare și a demonstrării unității alianței în fața agresiunii rusești. „Alianța noastră este o insuliță a securității, stabilității și prosperării, înconjurată de crize”, a declarat jurnaliștilor în debutul deschiderii summit-ului, secretarul general al blocului Anders Fogh Rasmussen.

La actualul summit al Alianței Nord-Atlantice a fost invitată și Republica Moldova, care a fost prezentată de către ministrul Apărării Valeriu Troenco.

Precum au comunicat surse din cadrul cartierului general al Armatei Naționale, Troenco a plecat la summit-u NATO în calitate de observator. Fapt ce (ca și statutul de neutralitate al RM) nu l-a împiedicat pe ministrul Apărării chiar în prima zi să participe la ședința comună a șefilor departamentelor de apărare și organizațiilor militare, ce fac parte din NATO. Și să adere la așa-zisa „Platformă de compatibilitate a partenerilor operaționali NATO” – o inițiativă a Alianței, în cadrul căreia NATO va reînarma și va spori capacitatea de apărare a Moldovei.

A „doua răsuflare” a NATO

„Din propria experiență de lucru de 4 ani la Bruxelles pot afirma că, de fapt, cei de la NATO sînt foarte bucuroși de ceea ce se întîmplă acum în Ucraina și de noua confruntare cu Rusia”, a scris pe contul său de Twitter, fostul reprezentant permanent al Rusiei la NATO, iar în prezent curatorul complexului militar-industrial în guvernul fin FR, Dmitri Rogozin.

În continuare, Rogozin explică de ce anume se bucură Occidentul. Americanii, scrie el, sînt bucuroși că pot: 1) scoate din europeni cheltuieli suplimentare pentru apărare, adică pentru armament „made in USA”. 2) Justifica raison d'etre (motivul existenței) Alianței Nord-Atlantice în fața „pericolului rusesc” și, astfel, să-și întărească pe mult timp prezența militară în Europa și să gospodărească în afacerile economice europene. 3) Să slăbească aceeași Europă - concurentul lor de bază – printr-un conflict cu Rusia.

„Comsomolul polonezo-baltic al NATO, - scrie mai departe Dmitri Rogozin, - se bucură că toți vor atrage atenția asupra calității lor de zonă-tampon chiar lîngă bîrlogul ursului rus și vor mai arunca lemne pentru economie lor bolnavă”.

Birocrația NATO „se bucură că, în sfîrșit, poate să-și rupă ochii de la jocul computerizat și să mimeze grija față de „păstrarea civilizației occidentale” și să pretindă, totodată, la majorarea salariului”.

Iar pentru un șir de lideri europeni, „care și-au falimentat reputația printre propriii cetățeni, un „războieș virtual” – ce poate fi mai bun pentru distragerea atenției de la problemele stagnării economice”. „Iată de ce NATO - fiica isterică a războiului rece – s-a trezit, în sfîrșit, și așteaptă noi aventuri”, conchide funcționarul rus.

Acutizarea situației în Ucraina, într-adevăr, a adus la viață Alianța Nord-Atlantică. În opinia analistului Vladimir Panov, datorită crizei ucrainene, „Alianța ofilită a primit un impuls spre renaștere și o nouă sarcină – reținerea activă a Rusiei”.

Încă pe 26 martie, la Bruxelles, în cadrul summit-ului UE-SUA, președintele Barack Obama i-a criticat pe membrii NATO pentru nerespectarea principiului celor „două procente”: potrivit standardelor NATO, alocațiilor pentru apărare trebuie să constituie cel puțin 2% din PIB. Iar această regulă este respectată de numai cîteva state NATO din cele 28: SUA, 4,4%, Marea Britanie – 2,4%, Grecia – 2,3%, Estonia – 2%.

Țările din Alianța Nord-Atlantică și-au redus cheltuielile pentru apărare nu de viață bună, ci în perioada crizei financiare. Acum, Washingtonul (SUA asigură 70% din bugetul NATO) cere de la partenerii săi să majoreze alocațiile pentru necesitățile militare și, totodată, prin intermediul achizițiilor și comenzilor militare să confere un impuls economiei SUA, aflate în stagnare. „Situația din Ucraina ne amintește de faptul că libertatea nu poate fi gratuită”, a dat de înțeles, încă primăvara aceasta, președintele american.

Cum să i-o arate Rusiei pe „mama lui Kuzea”

Principala temă a summit-ului NATO de la Wales a fost „amenințarea din Est”. De aceea deschiderea lui a avut loc într-un anturaj corespunzător: în Cehia au fost lansate aplicații militare de amploare ale forțelor aeriene militare ale 12 țări-membre ale NATO. În Marea Neagră a intrat nava forțelor militare maritime ale SUA „Ross”. În regiunea Lvov din Ucraina, în perioada 16-26 septembrie sînt planificate aplicații comune Rapid Trident, la care vor participa peste o mie de militari ai SUA și ai aliaților lor. La aceste aplicații vor participa și ostașii Armatei Naționale a RM. Iar autoritățile României au aprobat amplasarea în țară a forțelor militare aeriene ale SUA.

Precum a declarat fostul președinte al comitetului militar al NATO, generalul în rezervă, Klaus Naumann alianța revine la principiul înfricoșării.

Cea mai așteptată chestiune a summit-ului din septembrie a blocului trebuia să fie ruperea sau revizuirea Actului de bază Rusia –NATO din 1997, privind amplasarea bazelor militare ale NATO în Țările Baltice, fapt promis Moscovei în cazul extinderii Alianței spre Est. Același document limitează numărul militarilor, care pot fi dislocați în țările Europei de Est: interzice amplasarea pe teritoriu a noilor membri ai NATO forțe armate considerabile la nivel bilateral și prevede că Rusia și NATO „nu se privesc reciproc ca doi dușmani”.

Pentru revizuirea Actului, în afara SUA, au pledat activ Polonia, România și Țările Baltice. Adică acele țări, unde NATO planifica să construiască cinci noi baze permanente. Precum a declarat președintele Estoniei Toomas Hendrick Ilves, acordurile anterioare pot fi nerespectate, „deoarece acele documente sînt valabile în condiții de securitate, așa cum a fost în 1997, cînd președinte era Elțîn”.

„Astăzi, situația e cu totul alta. De aceea noi nu sîntem obligați să ne conducem de înțelegerile adoptate în situația de atunci”, a declarat el.

„Fără îndoială, situația s-a schimbat”, și-a susținut colegul estonian, președintele SUA Barack Obama, care a sosit la Tallinn, într-o vizită de o zi, în ajunul summit-ului de la Wales.

Însă „vechea Europă” în adoptat o poziție mai reținută în această problemă, de frica, precum menționat Dmitri Rogozin, „a implicării totale a SUA în afacerile economice europene”, sub pretextul amplificării pericolului rusesc.

Precum scria în luna iunie publicația germană „Die Welt”, din cauza Rusiei, NATO, practic, s-a pomenit în pragul divizării: „Alianța este divizată profund și nicio țară nu este gata cu adevărat să-și majoreze considerabil cheltuielile pentru sporirea capacității de luptă a forțelor lor armate și pentru modernizarea armamentului”.

Actualul summit de la Wales a demonstrat încă o dată lipsa de înțelegere dintre vechii membri ai NATO și „neofiții” în problema identificării unei strategii în privința Rusiei. În final, în loc de revizuire a Actului de bază din 1997, șapte țări-membre ale NATO – Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Danemarca, Norvegia și Olanda (adică, Germania și Franța au decis să nu participe!) – au semnat un acord de creare a forțelor unite de expediție de reacție rapidă.

Bine ați venit în NATO!

De teama că întreținerea unor „guri în plus” va cădea anume pe umerii lor, precum și escaladarea relațiilor cu Rusia (Statelor le este mai simplu – ele sînt departe), „bătrîna Europă” pledează împotriva extinderii NATO spre Est.

Inițial, se preconiza că la simmit-ul de la Wales, Alianța Nord-Atlantică își va accelera extinderea. Pe agendă se afla aderarea la NATO a Muntenegrului și aprobarea planului de acțiuni privind pregătirea de calitatea de membru a Georgiei. Însă din cauza poziției Germaniei și Franței, problema privind extinderea nu a fost examinată la summit-ul de la Wales.

Fapt ce categoric nu le convine SUA. În ajunul summit-ului de la Wales, Barack Obama a mers într-o vizită de o zi în Estonia, unde s-a întîlnit cu președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei. „Alianța trebuie să fie pregătită de primirea noilor membri”, a declarat Obama la Tallinn. Și a menționat că Ucraina, Georgia și Moldova ar putea deveni membri ai NATO, dacă doresc acest lucru și sînt gata să îndeplinească toate cerințele necesare.

„Pentru statele care îndeplinesc cerințele noastre și pot să contribuie considerabile la sporirea securității NATO, ușile alianței rămîn a fi deschise”, a spus președintele american.

Funcționarii de rang înalt din Ucraina, Georgia și Moldova, în principiu, nu sînt împotriva. „Problema aderării Ucrainei la NATO va fi decisă de popor, după ce vor fi efectuate toate reformele necesare în țară”, a declarat președintele Ucrainei Petro Poroșenko, în cadrul conferinței comune de presă, cu secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, la finele ședinței comisiei Ucraina-NATO, la summit-ul din Wales.

Însă cancelarul Germaniei, Angela Merkel și șeful guvernului Norvegiei Erna Sulberg, care, de asemenea, se aflau la summit-ul de la Newport, s-au pronunțat împotriva primirii Ucrainei în NATO.

Trusturi pentru Ucraina și „Platforma de compatibilitate pentru Moldova”

Eroina principală a reuniunii de la Newport, evident, a devenit Ucraina, căreia NATO i-a propus un parteneriat mai strîns.

Anume în acest scop, în ajunul summit-ului de la Wales guvernul Ucrainei a aprobat proiectul de lege privind anularea statutului de nealiniere la blocuri și privind reluarea cursului spre integrarea euroatlantică. Precum a declarat premierul Arseni Iațeniuk, Kievul se străduie să obțină statutul special față de NATO – „statutul special al partenerului nr. 1”.

Joi, după ședința Comisiei NATO-Ucraina la nivel înalt laWales a fost anunțat că Ucraina va primi de la NATO 15 mil. euro pentru desfășurarea reformelor militare. Părțile au convenit să creeze patru fonduri de încredere pentru finanțarea modernizării armatei ucrainene: Norvegia deja a declarat că va lua asupra ei gestionarea fondului creat de NATO pentru acordarea de ajutor Ucrainei pentru recalificarea militarilor. Însăși Norvegia este gata să aloce în aceste scopuri 3,3 mil. coroane ( $530 mii ).

Ajutorul militar Ucrainei la nivelul alianței NATO au decis să nu fie acordată, deoarece „NATO, ca organizație, nu participă în livrările de echipament, deoarece noi nu avem forțe militare și mijloace. Aceste forțe și mijloace sînt proprietatea unor membri ai NATO”, a declara secretarul general al blocului, Anders Fogh Rasmussen. A fost decis că livrările de armament pentru Kiev vor fi aprobate la nivel „național”. Adică, pe linia statelor-membre ale NATO.

Și deși cancelarul Germaniei, Angela Merkel a numit livrarea armamentului în Ucraina „neoportună”, potrivit comandantului suprem al Forțelor militare unite ale NATO în Europa, generalului Philip Breedlove, multe state-membre ale Alianței analizează posibilitatea de livrarea a echipamentului militar Ucrainei. De exemplu, există informații că Washingtonul ar putea livra Kievului complexe de rachete antitanc Javelin.

Funcționarii militari din Moldova de asemenea contează pe „ajutorul practic” al SUA și al Alianței Nord-Atlantice în modernizarea și reînzestrarea forțelor armate ale RM.

„Alianța Nord-Atlantică este cel mai bun scut de securitate pentru Moldova. Dar noi trebuie să fim realiști și să conștientizăm că NATO asigură securitatea doar pentru membrii săi. Țara noastră ar putea dezvolta o cooperare mai strînsă cu NATO și să primească de la organizație un ajutor practic”, a declarat în ajunul summit-ului de la Wales, reprezentantul RM la NATO, Mihai Gribincea.

Acu aceasta, de fapt, și s-a ocupat la Wales ministrul Apărării, Valeriu Troenco, care a sosit la Newport cu un scop clar – să adere la așa-zisa „Platformă de compatibilitate a partenerilor operaționali ai NATO”. Acest program special al Alianței Nord-Atlantice, lansat joi, în cadrul consiliului Nord-Atlantic, scopul căruia este „cooperarea eficientă dintre soldații diferitor țări, participante la operațiuni”.

Pentru asigurarea acestei „cooperări eficiente”, militarii din diferite țări trebuie instruiți și echipați la fel. Adică, să corespundă în totalitate standardelor NATO. De regulă, standardele NATO cuprind practic toate sferele de activitatea ale componente militare ale blocului – de la căști și echipament, armament, mijloace de comunicații – pînă la proceduri și documente de management, activitatea operațională și pregătirea specialiștilor pentru activitatea în statele majore multinaționale.

În cadrul „Platformei de compatibilitate a partenerilor operaționali ai NATO” forțele armate ale RM vor fi aduse la aceste standarde. Precum a declarat Valeriu Troenco, „Platforma” va atrage o deosebită atenție în domeniul învățămîntului și pregătirii profesionale: în Academia Militară „Alexandru cel Bun”, cu sprijinul specialiștilor NATO deja sînt rescrise programele de studii. Totodată, în cadrul acestei Platforme, NATO va ajuta RM să-și înarmeze armata și să sporească capacitatea de apărare a ei.

„Moldova a fost una dintre puținele țări, acceptate pentru participarea la Inițiativa de sporire a capacității de apărarea”, a anunțat cu mîndrie ministrul. Astfel, de facto, Republica Moldova deja nu mai este un stat neutru și, neoficial, este membru al Alianței Nord-Atlantice.