Imprimaţi
 |
| Foto: allfun.md |
Teritoriul parcurilor și zonelor verzi din capitală continuă să se reducă în fiecare an – nu fără participarea nemijlocită a autorităților și judecătoriilor capitalei. Tăierea masivă a copacilor, distrugerea fondului verde, construcțiile în parcuri și scuaruri contribuie la poluarea aerului și înrăutățirea calității mediului. După examinarea ultimilor cazuri se creează o impresie constantă și problema este cu mult mai gravă, decît se pare la prima vedere.
De arendat, de construit, de privatizat
Funcționarii, conduși de primarul general al capitalei și judecătorii le oferă constructorilor cele mai bune locuri în parcuri și alte teritorii verzi, care de rînd cu arhitectura participă la formarea imaginii orașului. Dar cel mai important, acestea distrug zonele recreative, mediul de trai al chișinăuienilor, locurile, unde ei se pot odihni, respira aer curat, unde pot alerga copiii și se pot plimba bătrînii. Și deși companiile de construcție, de regulă, dețin toate autorizațiile, însuși faptul eliberării acestora contravine legislației.
Constructorii, ce distrug plantațiile verzi sunt gata să achite în bugetul municipal componenta vădit redusă a costului pentru restabilirea copacilor tăiați. Aceste cheltuieli sunt mizere în comparație cu profitul obținut din înălțarea obiectelor pe teritoriul parcurilor: spre exemplu, la construcția în Valea Trandafirilor a unui bloc locativ, firma a achitat doar 20 de mii d elei, pentru tăierea a 18 copaci de 50-70 de ani.
Totodată, nimeni nu a anulat interdicția la amplasarea în zona parcurilor a oricăror obiecte, în afara instalațiilor sportive, a construcțiilor ușoare ale alimentației publice și instalațiilor pentru distracții. Legea stabilește clar: construcția în zonele verzi este interzisă. Totodată, această regulă este valabilă atît pentru masivele naturale, cît și pentru cele plantate de oameni. Excepție fac doar comunicațiile inginerești și ale căilor de comunicații. Însă realitatea este departe de prescripțiile legale. În pofida rațiunii și normelor legale, unele persoane reușesc nu doar să arendeze, să construiască, ba chiar să privatizeze ulterior o parte din parc sau scuar.
Pe parcursul ultimilor ani s-au produs un șir de evenimente, legate de alocarea terenurilor în spațiile verzi, în condiții dubioase. Totodată, deseori, este utilizată aceeași schemă: este emisă o decizie judecătorească privind transmiterea terenului, care este, practic, imediat, executată. Reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău sunt de acord cu verdictul emis, fără a face uz de competențele lor și de a o contesta în instanțele superioare. Sau, în cazuri separate, plîngerea parvenea după expirarea termenului prevăzut de lege, motiv pentru care era respinsă automat de instanță.
Deși, s-ar părea că în competența acestui organ intră și apărarea intereselor publice și cel puțin, evitarea cazurilor de prejudiciere a spațiilor verzi. Nu a schimbat situația nici instituirea răspunderii personale a angajaților pentru cazurile necontestate sau contestate cu întîrziere a deciziilor judecătorești. Față de aceștia trebuie aplicate sancțiunile prevăzute de Codul Muncii. Numele persoanelor cu funcții de răspundere, care s-au eschivat voit sau fără voia lor de la procesele judiciare, sunt cunoscute, însă, se pare că, majoritatea funcționarilor municipali au o atitudine specială față de această problemă.
15 hectare – în proprietate privată
„În top se află un teren cu suprafața de 4,3 ha într-o zonă de parc de pe strada Valea Trandafirilor – aceasta este, probabil, cel mai mare teritoriu al zonei verzi, care a fost transmisă în mod straniu în proprietate privată, pentru construcții. Prin decizia sectorului Centru al municipiului Chișinău din 2 august 2013, terenul a fost transmis în arendă SRL „Garant Rapid”, pe un termen de 10 ani – pînă în august 2023.
Deoarece verdictul nu a fost contestat, în martie 2014, executorul judecătoresc a luat măsuri privind executarea lui. Potrivit prescripției, terenul primit de la ÎS „Cadastru” a fost alocat pentru construcție. De remarcat că în baza de date a primăriei Chișinău lipsește informația despre întreprinderea-arendaș.
Pe parcursul ultimilor ani, scheme similare au fost aplicate la transmiterea mai multor terenuri. Iată doar cîteva exemple:
• 0,2 ha pe str. Calea Ieșilor (parcul „Butoiaș”), decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2012, în favoarea asociației „Noie”, pe teren este planificată construcția unui centru cultural;
• 0,5 ha pe str. Valea Crucii (parcul „Valea Farmecelor”), decizia Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2011 în favoarea SRL „Pavelis Com”, terenul a fost transmit în proprietatea întreprinderii;
• 1,7 ha pe str. Calea Ieșilor, 24 (parcul „La Izvor”), decizia Curții Supreme de Justiție din 8 iunie 2011 în favoarea SRL „Pavlomarin”;
• 1,8 ha pe str. Valea Trandafirilor (parcul „Valea Trandafirilor”), decizia Curții de Apel Chișinău în favoarea asociației „Phoenix”;
• Terenul în zona de parc pe str. Decebal, 10, decizia judecătoriei Buiucani, Chișinău, din 25 august 2011 în favoarea persoanei fizice (construcția casei de locuit);
• Terenul în zona de parc pe str. Preticani, 87/6, decizia judecătoriei Rîșdani, Chișinău, din 4 august 2011 în favoarea persoanelor fizice (construcția casei de locuit);
• Terenul în zona de parc pe str. Petricani, 87/7, decizia judecătoriei Rîșcani, Chișinău din5 iunie 2013 în favoarea persoanelor fizice (construcția casei de locuit).
În toate cazurile sus-menționate, reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău nu au contestat hotărîrile judecătorești sau le-au contestat cu depășirea termenelor procesuale. În asemenea situații, verdictul se consideră ca intrat în vigoare și este transmis spre executare. A fost înregistrat un caz cînd reprezentanții municipalității nu s-au prezentat la ședință în instanța de casare, deși au fost anunțat în modul corespunzător despre data și ora audierilor. Potrivit estimărilor portalului NOI.md, doar în 30 de cazuri examinate de noi suprafața terenurilor sustrase în acest mod a constituit circa 15 hectare.
Este remarcabil faptul că această situație nu constituie un secret pentru mulți angajați ai primăriei capitalei, cu unii dintre ei noi am discutat în cadrul pregătirii materialului. Mai mult, în adresa primarului general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a viceprimarului, Nistor Grozavu și a secretarului Consiliului Municipal Chișinău, Valeriu Didenco, au fost expediate mai multe scrisori, ce informau despre asemenea cazuri și propuneri de a crea o comisie pentru monitorizarea lor (unele dintre aceste documente se află la redacția NOI.md). Însă toate acestea au rămas neexaminate.
Copacii cad sub topor
Mărimea prejudiciilor în urma acestor acțiuni crește în fiecare lună. Este vorba de zeci de terenuri, alocate de autoritățile locale fără utilizarea procedurii de contestare a deciziilor judecătorești – atît pe teritoriul parcurilor și zonelor verzi, cît și în alte raioane prestigioase ale Chișinăului. În special, au obținut noi proprietari terenurile de pe bulevardul G. Vieru, străzile G. Asachi, București, Albișoara, V. Lupu, M. Viteazul, Bucovinei, Calea Ieșilor și altele.
Asemenea cazuri treptat au devenit nu excepție, ci regulă în activitatea municipalității. Mulți chișinăuieni, probabil, mai țin minte mitingurile de protest față de construcția blocului locativ pe str. Trandafirilor, 2/2. Anterior, aici era amplasată o cafenea, care a fost privatizată și demolată, ir terenul a fost scos din componența zonei parcurilor, cu aprobarea primăriei. Noii proprietari au reușit să perfecteze documentația pentru construcția blocului multietajat pe această adresă.
Prin dispoziția lui, primarul general a permis distrugerea a zeci de copaci de pe șantier, prin judecată a fost obținut accesul la drumul, ce leagă terenul de traseu. Formal, firma de construcții a îndeplinit toate procedurile, însă acest fapt nu anulează întrebările față de municipalitate și de organele judecătorești.
Antreprenorii manifestă un interes sporit față de parcul din sectorul Rîșcani, precum și față de terenurile adiacente. Pe parcursul ultimilor ani, cu sprijinul primăriei și a instanțelor judecătorești, aici a fost legalizată construcția unui șir de restaurante și alte obiecte. Recent, în iunie, pe str. Alecu Russo au tăiat cîteva zeci de brazi. În timpul apropiat, în locul acestora va apărea o nouă parcare. Apropo, amplasarea lor pe teritoriul zonelor verzi, de asemenea, a devenit o tradiție. Pe parcursul ultimelor luni, în Chișinău, unele trotuare și ronduri au fost transformate în parcări, de exemplu, pe str. Armenească, Bulgară, Columna etc.
O rezonanță majoră pe timpuri a obținut și tăierea ilicită a zeci de copaci și arbuști în Chișinău, pe str. Ismail, 98. În acest caz, terenul a fost dat în arendă pentru construcția oficiului și magazinului, însă lucrările au avut lor cu încălcări, iar autoritățile locale au avut toate motivele pentru anularea autorizației. Însă, din motive neclare, acest lucru nu s-a întîmplat. De remarcat că antreprenorului i s-a permis să taie doar 5 copaci, iar în realitate, sub topor au ajuns de patru ori mai mulți.
De două ori mai puțin ca în Europa
„Cauzele debandadei în zonele verzi sunt legate evident de comportamentul corupt și de protecționism, consideră unul dintre experții noștri. – Lupta cu acest fenomen va avea efect doar atunci, cînd va fi instituită o transparență totală a proiectării și construcției acestor obiecte, cînd va apărea posibilitatea participării populației la luarea acestor decizii. Cu atît mai mult cu cît orice construcție trebuie începută cu dezbaterile cu participarea populației și a persoanelor interesate privind locul de amplasare a obiectului.
Despre acest lucru se vorbește foarte clar în Convenția de la Arhus „Privind accesul la informație, participarea comunității civile la procesul decizional, ce ține de mediul ambiant”, ratificată de Moldova încă în anul 1999.
Situația este agravată de lipsa bazei informaționale actualizate și a stării fondului plantațiilor verzi din oraș. La Chișinău nu există o metodă unificată de inventariere, ce ar permite estimarea stării plantațiilor verzi de toate categoriile.
Municipalitatea nu acordă atenție nici delimitării clare a hotarelor teritoriilor verzi, nu este respectată interdicția asupra înstrăinării și modificării destinației terenurilor în interiorul zonelor verzi. Totodată, capitala Moldovei rămîne în urma normativelor europene după suprafața plantațiilor verzi pe cap de locuitor. Dacă în Europa se consideră normă 40 m.p. pentru o persoană, atunci la Chișinău acest indicator este de două ori mai mic”.
Între timp, primarul general îi duce ghiveciuri cu pămînt moldovenesc președintelui statului vecin, își face PR, planificînd să conducă Partidul Liberal și lista ei la alegerile parlamentare, românizează activ capitala, demolînd monumentele, schimbînd denumirile istorice ale străzilor, povestind multe despre troleibuze și țevi pentru apeduct. Iar capitala, între timp, degradează și, în primul rînd, degradează zonele verzi – locurile unde se mai poate de respirat din plin în orașul, poluat de gazele de eșapament ale automobilelor vechi, care au invadat străzile lui în ultimii ani, datorită inițiativei aceluiași Partid Liberal.