Partidele politice au început campania electorală

Foto: ziuaveche.ro

Xenia Florea

Campania electorală 2014, practic, a început în week-endul trecut, prin acțiunea Partidului Liberal Democrat, care s-a grăbit să comunice alegătorilor că intenționează să „lupte pînă la capăt” pentru viitorul Moldovei, iar pînă în anul 2020, RM, sub conducerea lui va deveni membru cu drepturi depline a Uniunii Europene.

„Campania electorală, pe care o lansăm astăzi, ne va obliga să ne mobilizăm ca niciodată”, a declarat în week-endul trecut la mitingul „Pentru Europa” liderul partidului Vladimir Filat. 

La sfîrșitul lunii mai, fixînd data alegerilor parlamentare ordinare, Parlamentul a hotărît că decizia privind data alegerilor va intra în vigoare pe 15 septembrie. Adică, oficial, campania pentru alegerile parlamentare va fi lansată abia săptămîna viitoare. Iar, potrivit art.47 (3) din Codul electoral, agitația electorală se permite după înregistrarea concurentului în alegeri de către organul electoral.

Alegerile primare ale Partidului Democrat

Alții viitori concurenți electorali acționează mult mai prudent și mai atent decît PLDM. Ei demult au lansat campaniile electorale, însă, spre deosebire de liberal-democrați, nu afișează acest lucru în public.

Deocamdată, lideri în agitație sînt patru formațiuni politice: PLDM, PDM, Partidul Socialiștilor și PARUS al lui Renato Usatîi.

Partidul Democrat și-a construit agitația electorală în baza „sfatului cu poporul”. Democrației au lansat așa-zisele „primaries”. Adică, alegeri preliminare pentru alegerea în teritorii a candidaților la funcția de deputat pe listele PDM. Acestea sînt preconizate pentru 28 septembrie.

Acum democrații desfășoară deplasări prin localitățile republicii în cadrul așa-zisului expres „Vocea țării”. Ei le explică oamenilor că acum ei pot să-și aleagă singuri candidații, fără amestecul politicienilor. Aceasta este versiunea oficială a alegerilor primare ale democraților.

Oponenții politici consideră că formarea listelor electorale cu ajutorul „opiniei publice” a fost lansată de conducerea PDM cu un alt scop. În primul rînd, pentru a obține informația preliminară despre adepții săi și, respectiv, despre nivelul activității organizațiilor teritoriale.

A doilea motiv: neadmiterea la locurile înalte din listă a unor membri ai partidului. În special, este vorba despre înlăturarea președintelui de onoare al partidului Dumitru Diacov, a lui Marian Lupu, precum și a oamenilor lor. 

Al treilea motiv – sporirea imaginii partidului, care tinde să-și stabilească candidații pe cale democratică, dar nu cu ajutorul negocierilor în culoare. 

Și, în sfîrșit, al patrulea motiv al „sfatului cu poporul”, potrivit versiunii Partidului Comuniștilor, „… crearea listelor potențialilor alegători ai PDM, achitarea pentru semnătură fiecărui votant pe 28 septembrie cîte 200-300 de lei și promisiunea de a le achita de două ori mai mult în cazul votării pentru democrați la alegerile din 30 noiembrie”.

Avansuri pentru comuniști

Potrivit sondajului de opinie, desfășurat în luna august de către serviciul sociologic IMAS în cadrul programului Institutului Democratic Național (NDI), la comanda agenției guvernamentale a SUA pentru dezvoltare internațională (USAID), la întrebarea „Dacă duminica viitoare vor avea loc alegeri parlamentare, cu ce partid ați vota?”, au fost obținute următoarele rezultate: PCRM – 27%, PLDM – 18%, PDM - 9%, PL – 6%, PLR – 1%, Partidul Nostru – 4%, indeciși – 23%.
Adică, teoretic, în viitorul parlament, PCRM ar putea obține 30-32 mandate, PLDM – 20-24, PDM – 12. În total, actualele partide de guvernămînt vor obține în total, cel mult 40 de mandate, ceea ce nu este suficient pentru crearea unei majorități parlamentare și venirea la putere. Sondajele închise oferă cifre și mai pesimiste: PDM – 5,1% (în timp de pragul este de 6%), PLDM – 11%.

De aceea, partidele de guvernămînt au început să împartă, surprinzător, reverențe comuniștilor din opoziție. Liderul fracțiunii parlamentare a PLDM Valeriu Streleț a declarat că „în anumite condiții”, după alegerile din 30 noiembrie, Partidul Comuniștilor, ar putea deveni parte a unei coaliții largi. Însă pentru aceasta, formațiunea trebuie să renunțe la ritorica anti-europeană, să susțină eforturile majorității parlamentare și „să înțeleagă importanța introducerii modificărilor în unele articole ale Constituției”.

„Ringul muzical”

Activiștii cursei – Partidul socialiștilor Igor Dodon și PARUS al lui Renato Usatîi acum sînt antrenați într-o competiție: cine va avea cei mai tari artiști la manifestațiile electorale.

PSRM i-a adus la Chișinău pe Oleg Gazmanov și Ieraklii, iar acum organizează concertul lui Iosif Kobzon și Aleksandr Marșal. Usatîi a organizat concertele lui Stas Mihailov, Grigori Leps, Svetlana Loboda, Dmitri Malikov, Iulia Saviceva, iar acum organizează concertul Sofiei Rotaru. Ceea ce l-a costat, potrivit publicației „Kommersant info”, l-a costat în total, 13 mil. lei.

Dar dacă cheltuielile „muzicale” ale socialiștilor sînt însoțite de mesaje electorale clare – același concert a lui Kobzon și Marșal va avea loc imediat cupă marșul politic „Pentru Moldova în Uniunea Vamală”, atunci, platforma electorală a lui Renato Usatîi, deocamdată, se limitează la promisiunea de a ”scăpa de Filat”.

La întrebarea „Quo vadis” nu răspund nici prioritățile din programul PARUS: „Elaborarea programului de stat de renaștere a industriei moldovenești, principala idee a căruia va fi determinarea rolului decisiv al statului în dezvoltarea industriei moldovenești”; asigurrea stabilității fiscale, majorarea investițiilor autohtone în economie; revizuirea datoriei externe; demonopolizarea economiei; majorarea Fondului de subvenții în agricultură; elaborarea planului privind restructurarea datoriilor fermierilor față de buget; îndemnizații de 15 mii de lei la nașterea primului copil, 25 – la nașterea celui de-al doilea și 50 pentru al treilea nou-născut; deoligarhizarea statului; adoptarea Legii lustrației; „Moldova este țara care a învins gunoiul” etc.

Totuși, Renato Usatîi nici nu are nevoie de un mesaj electoral clar – el și așa este destul de popular. Ținînd cont de faptul că Ministerul Justiției refuză să înregistreze partidul lui, la alegeri, Usatîî, cel mai probabil, va trebui să meargă în calitate de candidat independent, dacă, desigur, nu va ajunge la o înțelegere privind lista comună cu vreo formațiune politică. Renato Usatîi are toate șansele să devină primul candidat independent, care a trecut în Parlament.

Ce-i drept, dacă luăm în considerație cheltuielile efectuate și cele preconizate, atunci mandatul de deputat al lui Renato Usatîi ar putea deveni cel mai scump din istoria parlamentarismului moldovenesc.

Despre „monștrii” politici și exotica electorală

În ajunul alegerilor parlamentare din 2014, pe scena politică a revenit Iurie Roșca, care a promis din start să ia voturile de la toate partidele fără excepție și și-a anunțat ținta de 35% din cei indeciși.

Viitorul program politic a formațiunii politice PPCD l-a numit „A treia cale”, făcînd aluzie la forța a treia.

„Noi nu ne încadrăm în nici un concept al partidelor de guvernămînt, nici al celor de stînga. Noi sîntem ferm convinși că principiul „sau-sau” doar dezbină, dar nu consolidează societatea, ceea ce este extrem de periculos”, a declarat Iurie Roșca. Poziția principală a PPCD – Moldova în actuala confruntare dintre Rusia și SUA nu trebuie să fie de partea nimănui (drept că încearcă să le explici FR și Statelor, care cer claritate, acest principiu de neamestec) și să colaboreze în egală măsură atît cu Uniunea Europeană, cît cu Uniunea Vamală.

Pretendent de a deveni „forța a treia”, este considerat și Nicolae Chirtoacă, liderul partidului „Forța Poporului”, care pledează de pe pozițiile unui statalist, a unui adept al cursului independent al Moldovei. „Cînd sînt întrebat despre vectorul extern, mi-e straniu să aud acest lucru, deoarece orientarea noastră este Moldova și anume Moldova trebuie să devină un punct de aplicare a forțelor noastre”, declară Nicolae Chirtoacă.
 
În opinia liderului „Forței Poporului”, Moldova trebuie să prietenească cu Rusia și să privească real la lucrurile ce țin de integrarea europeană. „Pentru mine, spre exemplu, Uniunea Europeană înseamnă un partener de dezvoltare, de modernizare. Dar eu sînt împotriva impunerii legilor, care contravin moralității noastre. Ceea ce este permis la Paris, pentru poate fi prematur. Funcționarii noștri au transformat Europa într-un fetiș, ei înghit toate condițiile, fără a-și apăra interesele. Dar integrarea europeană este un mijloc de modernizare, nu mai mult. Iar valorile noastre, ortodoxia noastră, identitatea noastră trebuie apărate. Acesta este pilonul nostru”.

Perioada electorală este nu doar timpul de trezire a „monștrilor” politic, dar și a exoticii politice. Ce-i drept, ca mai exotică parte a politicii moldovenești – vedeta istoriei prăbușirii croazierei „Costa Concordia” și noul membru al partidului „Democrația acasă”, Domnica Cemortan, în cadrul unei conferințe de miercuri a declarat că nu va participa la cursa electorală. Pentru ea, aceasta este „prea murdară”.

Deși pe Domnica o doare sufletul pentru țara care „se află într-o situație grea” și care „nu este doar Chișinăul”, dna Cemortan este „dezamăgită de starea lucrurilor în politică”, deoarece întreaga clasă politică a RM aparține oligarhilor, care au privatizat un șir de partide, precum și publicații, „blocînd orice tentative de implicare în politică a celor, care nu corespund intereselor lor”. Dezamăgită în politică, Domnica a decis să se concentreze pe caritate.

Iar comunistul-neofit cu tentă de reformator, Ruslan Popa așteaptă startul campaniei electorale cu mare nerăbdare. Numindu-se „politician de formație nouă”, conducătorul PCMR nr.2 promite în cazul obținerii victoriei să facă din Moldova „un stat progresist”.

„Prețul victoriei”

Oficial, campania electorală 2014 va fi lansată pe 15 septembrie. Marți, pe 16, Comisia Electorală Centrală urmează să se întrunească în prima ei ședință „electorală”. Înregistrarea candidaților și stabilirea numărului de ordine în buletinul de vot va începe nu mai degrabă de 30 septembrie: conform Codului electoral, la alegerile parlamentare, înaintarea candidaților începe cu 60 de zile și se încheie cu 30 de zile înaintea scrutinului.

În prezent, economiștii de la Comisia Electorală Centrală estimează eventualele cheltuieli electorale. Cu patru ani în urmă, pragul financiar, stabilit de CEC, constituia 21,6 mil. lei pentru partide și 2,1 mil. lei – pentru candidații independenți. Aceasta este de trei ori mai mult decît la alegerile parlamentare ordinare din 2009. Membrii CEC și-au motivat decizia prin faptul că au reieșit din practica internațională, ce prevede un normativ de 0,5 euro pentru un alegător al partidelor și 0,05 euro – pentru cel al candidaților independenți.
Totuși, nici un concurent electoral în 2010 nu a reușit să se apropie de „pragul” cheltuielilor electorale. Cel mai cheltuitor atunci s-a dovedit a fi Partidul Democrat, cheltuielile oficiale ale căruia au constitui 11,7 mil. lei. Dacă ținem cont că în parlamentul de legislatura a XIX democrații au primit 15 mandate, atunci un loc de deputat ne-a costat oficial 780 mii de lei. Prețul unui mandat PLDM a constituit 310 mii, iar al PCRM – puțin peste 100 mii lei.

Alegerile parlamentare din 2014 vor costa 52 mil. lei. Cele mai multe cheltuieli sînt prevăzute pentru activitatea CEC în timpul campaniei electorale, inclusiv 519,5 mii pentru remunerarea angajaților. Peste 2,6 mil. lei au fost alocate pentru rechizite, materiale și obiecte de uz casnic. 4,7 mil. – pentru servicii poligrafice, 21 mii – pentru deplasări în interiorul țării.

Cheltuielile pentru un consiliu electoral de nivelul doi (în total sînt 35) vor constitui 163.1 mii lei, pentru un birou electoral de circumscripție (în total 1962) – 15,7 mii lei, iar pentru un birou electoral peste hotare (în total 100) – 46,6 mii lei.

Astfel, deja acum putem spune că participanții la cursa electorală 2014 vor putea să-și permită orice: limitele mijloacelor financiare, pe care concurenții electorali le pot folosi pentru agitația lor electorală, vor fi mai mari decît în anul 2010. Precum explică cei de la CEC – inflația, creșterea prețurilor.