Imprimaţi
 |
| Foto: kp.md |
Preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko, supranumit şi „ultimul dictator al Europei”, a fost întîmpinat în Moldova cu toate onorurile. Asta în pofida vectorului geopolitic diametral opus al celor două ţări. Moldova se integrează în Uniunea Europeană, iar Belarusul este membru al Uniunii Vamale cu Rusia şi Kazahstanul. Tătucul pragmatic belarus le-a propus autorităţilor moldovene să profite de diferenţele dintre vectorii geopolitici.
Vizită de o importanţă deosebită
Vizita oficială de două zile (24-25 septembrie) în Moldova a lui Alexandr Lukaşenko a avut loc în tradiţiile primirii celor mai înalţi funcţionari europeni. Preşedintele Belarusului a fost întîmpinat ca un „mare prieten el ţării”, uitînd de faptul că în ţara aceasta pînă în prezent funcţionează un regim autoritar de guvernămînt, iar democraţia, pentru care pledează atît de mult autorităţile moldovene, în Belarus nu-i nici pomină. Amintim că ţările UE şi SUA, în semn de nemulţumire cu activitatea lui Alexandr Lukaşenko la postul de preşedinte i-au interzis acestuia intrarea pe teritoriile lor.
Acest lucru nu a fost menţionat în cadrul vizitei. Timp de o 24 de ore , preşedintele Belarusului s-a întîlnit cu omologul său Nicolae Timofti, cu spicherul Igor Corman şi premierul ţării Iurie Leancă, a depus flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, a participat la deschiderea centrului comercial „Keramin”. De asemenea, cu ocazia vizitei lui Alexandtr Lukaşenko a fost desfăşurat un forum de afaceri, la care au participat circa 30 de antreprenori din Belarus.
O asemenea primire caldă a „ultimului dictatori al Europei” are o explicaţie. Or, Belarusul este gata şi deja acordă susţinere Moldovei în condiţiile embargoului rusesc la fructele şi vinurile moldoveneşti. „Noi aşteptăm livrările de vinuri moldoveneşti într+un volum mai mare pe piaţa belarusă. Ele sunt excelente şi nu necesită publicitate”, a declarat în cadrul vizitei salre preşedintele belarus.
Şi vicepremierul belarus Mihail Rusîi şi-a exprimat disponibilitatea de a continua sprijinul şi de a identifica o colaborare cu Uniunea Vamală, prin intermediul Belarusului. „Noi suntem gata să procurăm şi să comercializăm mai departe producţia de fructe şi legume. Însă de la schemele simple de vînzare-cumpărare ar trebui să trecem la producţia cu valoare adăugată şi să obţinem profit din asta”, a comunicat el în cadrul forumului de afaceri.
O dovadă indirectă a faptului că producţia moldovenească aflată sub embargo, ajunge în Rusia, sunt datele statistice. Dacă în primele şapte luni ale anului curent a fost înregistrată o scădere a exportului moldovenesc în Rusia cu 22,7%, atunci, în aceeaşi perioadă se atestă o creştere de 38,8% în Belarus.
în special, potrivit datelor Misiunii EUBAM, care descriu principalele evenimente la frontieră din luna august, se atestă o majorare bruscă a exportului de mere şi prune în Belarus. Astfel, exportul de prune s-a majorat aproape de şase ori, iar de mere – de 24 de ori. Preţul mediu la mere a rămas stabil, iar prunele s-au ieftinit cu 20% faţă de august 2013. În opinia unor experţi, creşterea semnificativă a exportului de mere şi prune moldoveneşti în Belarus ar putea fie explicată prin reexportul acestora în Rusia, prin Belarus.
Totodată, vinurile moldoveneşti se află în top pe piaţa din Belarus, cu o cotă de aproape 90%. Potrivit statisticii oficiale din Belarus, în ianuarie-mai 2014, Moldova a exportat în Belarus 1,85 mil. decalitri de vin, iar volumul total al vinurilor din struguri procurate în valoare cantitativă a constituit 2,08 mil. Dal. În acelaşi timp, în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, Moldova a majorat exportul de vinuri în Belarus cu 1%, pe lîngă o scădere generală de 2%.
Serviciu pentru serviciu …
Pe lîngă obţinerea unui profit considerabil, estimat la cîteva miliarde de dolari, din reexportul în Rusia a mărfurilor interzise din Europa (despre aceasta a comunicat la sfîrşitul lunii august, preşedintele Vladimir Putin), Belarusul intenţionează să obţină abantaje pentru off shore-ul ei alimentar din aspiraţiile europene ale Moldovei.
Alexandr Lukaşenko şi-a anunţat intenţiile şi conducerii Moldovei. Potrivit lui, diversitatea vectorilor externi oferă noi perspective, inclusiv pentru livrarea producţiei belaruse sau mixte prin Moldova, pe pieţele UE. Printre domeniile de colaborare el a menţionat: asamblarea tehnicii agricole, a troleibuzelor, autobuzelor, deschiderea întreprinderilor mixte pentru fabricarea producţiei agroalimentare, industria chimică, farmaceutică. Totodată, părţile au convenit asupra impulsionării cooperării în domeniul energetic. În special, autorităţile moldovene şi-au exprimat intenţiona de a majora importul de păcură din Belarus.
În sprijinul promisiunilor sale, Alexandr Lukaşenko a comunicat că respectă decizia Moldovei de asociere cu Uniunea Europeană. „În condiţiile actuale, asocierea Moldovei cu UE este o alegere corectă de dezvoltare. UE oferă oportunităţi, inclusiv financiare, pentru a vă ajuta să creşteţi şi să vă modernizaţi”, a spus preşedintele Belarusului. Părţile au estimat potenţialul cooperării bilaterale moldo-belaruse la 1 mild. de dolari SUA, în condiţiile în care în 2013 acesta a atins 360 de mii dolari SUA.
Despre intenţiile de a obţine profit de pe urmă integrării Moldovei în UE vorbesc şi experţii, care consideră că „preşedintele Belarusului priveşte Moldova drept o punte de export pe piaţa europeană, ţinînd cont de faptul că Chişinăul a semnat Acordul de Asociere şi de Liber Schimb cu UE”.
„Singura ferestruică pe piaţa UE pentru Belarus este Moldova. Cînd Lukaşenko spune că are nevoie de piaţa europeană, asta nu înseamnă că el are nevoie de valorile europene, de ideile unui stat de drept, multipartitism etc. – el pur şi simplu are nevoie de piaţa de desfacere pentru producţia sa”, consideră doctorul în drept Alexandru Cauia.
Economistul Elena Gorelova susţine că Belarusul nu caută o cale spre UE prin Moldova. Deoarece, în primul rînd, volumul comerţului dintre Belarus şi UE este cu mult mai mare decît cel al Moldovei cu UE.
„Orice ţară caută întotdeauna noi pieţe de desfacere, aceasta este baza dezvoltării economice şi un stimulent pentru producători. Iar la baza valorilor, inclusiv a celor europene, este nu proclamarea acestora, ci implementarea lor în practică. Deoarece pentru realizarea oricăror drepturi este necesară o economice puternică. Fapt demonstrat de experienţa belarusă. Belarusul este interesat în dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu diferite ţări, deoarece acest fapt întăreşte economia ei şi îi oferă posibilitatea cetăţenilor ei să-şi realizeze drepturile lor fundamentale, inclusiv la muncă”.
Dividende politice
În afara avantajelor economice comune, vizita oferă şi dividende politice. Experţii susţin că acestea vor fi obţinute de ambele părţi. Şeful catedrei relaţii internaţionale a Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova, Nicolae Afanas menţionează că „în cadrul vizitei sale, Alexandr Lukaşenko a încercat să-şi creeze o imagine pozitivă în faţa Europei”, deoarece la anul viitor expiră cel de-al patrulea mandat prezidenţial. Iar apropierea de Europa, poziţionarea în rol de pacificator, sosirea în ţară a funcţionarilor europeni îi oferă lui Alexandr Lukaşenko avantaje suplimentare în faţa electoratului.
Politicienilor moldoveni le convenea lăudarea alegerii europene a Moldovei şi apelurile lui Alexandr Lukaşenko să nu fie dramatizată actuala situaţie de înrăutăţire a relaţiilor cu Rusia. De remarcat că în cadrul vizitei, el nu a promovat ideea Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan.
În legătură cu aceasta, unii experţi atrag atenţia asupra faptului că prin apelurile sale, „Lukaşenko, fără a dori acest lucru, le-a scos scaunul de sub picioare partidelor, care acum pledează ferm pentru Uniunea Vamală, în special, a comuniştilor şi socialiştilor”. „Astfel, campionul Uniunii Vamale descurajează partidele care pledează pentru UV, dînd de înţeles că Moldova a ales calea corectă, asociindu-se cu Uniunea Europeană”, a menţionat expertul politici Roman Mihăieş. Iar acest fapt le ofere bile albe partidelor pro-europene în cursa electorală pentru mandatele în Parlament.
Alţi experţi susţine că Lukaşenko nu trebuia să facă propagandă Uniunii Vamale, deoarece el nu a avea acest scop. „În primul rînd, el a venit în Moldova nu ca un emisar al Uniunii Vamale, ar fi fost naiv să presupunem că el va promova aici ideile integraţioniste”, spune Elena Gorelova. – Scopul lui este întărirea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale.
În al doilea rînd, el nu a lăudat Moldova pentru alegerea ei, ci a repetat un adevăr bine cunoscut, că orice ţară are dreptul la alegere. Acelaşi lucru l-au spus şi funcţionarii de rang înalt din FR- însă Rusia ne-a avertizat, iar acest fapt a fost confirmat indirect de Lukaşenko, că trebuie calculate foarte bine efectele realizării dreptului la alegere. Şi ne-au dorit succes.
Lukaşenko este un politician înţelept, care are grijă de bunăstarea ţării sale, poporul căreia trăieşte cu mult mai bine decît cetăţenii Moldovei. Acest lucru se referă şi la asigurarea cu locuri de muncă şi la nivelul asigurări cu pensii şi servicii medicale, şi a securităţii. Aşa că exemplul lui şi al ţării lui în acest caz sunt mai importante decît interpretările noastre a complimentelor lui diplomatice în cadrul vizitei sale în Moldova”.