Imprimaţi
 |
| Foto: novost.ge |
Situația din Moldova în ajunul alegerilor parlamentare trezește îngrijorarea instituțiilor europene. Ținînd cont de experiența anterioară, țara ar putea ajunge din nou în pragul unei crize constituționale și să se confrunte cu noi probleme politice. La aceste concluzii a ajuns delegația Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care s-a aflat recent la Chișinău. Îngrijorări similare au fost expuse anterior și de reprezentanții Comisiei Europene.
Funcționarii europeni sunt îngrijorați, în special, de articolul 78 din Constituția Moldovei, care stabilește procedura de alegere a președintelui. Acesta este ales de către Parlamentul prin vot secret, iar candidatul trebuie să acumuleze trei cincimi din votul deputaților. Dacă niciunul din pretendenți nu este ales, este organizat turul doi al alegerilor. Ulterior, în lipsa unui rezultat, au loc alegeri repetate. Dacă situația se repetă și șeful statului nu este ales, atunci președintele în exercițiu dizolvă organul legislativ și stabilește data alegerilor noului Parlament.
Cîțiva ani în urmă, din cauza acestor prevederi ale Constituției în Moldova a apărut o criză politică de durată, cînd toate încercările de a alege șeful statului în parlament s-au soldat cu eșec. Această criză a fost depășită prin alegerea în 2012 a președintelui Nicolae Timofti, care a fost o candidatură de compromis a jucătorilor politici. De atunci, regulile constituționale nu s-au schimbat și, în opinia experților, raportul de forțe în viitorul parlament nu va permite alegerea nedureroasă a noului șef de stat.
„Reforma constituțională este o problemă de lungă durată, dar Moldova demult trebuie să revizuiască articolele Constituției, ce țin de alegerea șefului statului, - a menționat anterior într-un interviu pentru NOI.md coraportorul APCE pentru Moldova Lisa Christoffersen. – În ultimii ani, în RM au avut loc mai mult alegeri parlamentare, precum și un referendum. Însă articolul 78 al Constituției nu a fost modificată, fapt ce trezește îngrijorare în legătură cu eventualele consecințe.
Comisia de la Veneția a Consiliului Europei i-a propus cu cîțiva ani în urmă Moldovei un șir de recomandări pentru depășirea crizei politice. Implementarea acestora ar putut fi o soluție. Însă odată cu alegerea președintelui, dezbaterile privind reforma constituțională în Moldova, practic, s-au încheiat. Sperăm că pînă la alegerea viitorului șef al statului Constituția va fi modificată, altfel, riscul că țara se va confrunta cu noi probleme va fi înalt. Impasul existent trebuie depășit, iar noile alegeri sunt imposibile în condițiile actualelor prevederi ale articolului 78 al Constituției”.
Reprezentanții APCE atrag atenția că în Moldova pînă în prezent nu a fost adoptată Legea privind finanțarea partidelor politice, ce prevede sporirea transparenței și stabilității formațiunilor politice. Se prevede că partidele vor primi subvenții din bugetul de stat în funcție de rezultatele obținute la alegerile parlamentare sau locale, iar încălcarea modului de finanțare este aspru pedepsită. Legea a fost cotată în prima lectură în iulie curent, însă, în pofida așteptărilor și recomandărilor institutelor europene, în actuala campanie electorală ea nu va fi aplicată.
În opinia funcționarilor europeni, aceasta ar putea conduce la finanțarea directă sau indirectă a campaniilor electorale ale participanților la cursa electorală de către țările străine, precum și de organizațiile sau instituțiile străine sau internaționale. Nu pot fi excluse nici fluxurile bănești sau alte forme de susținere din partea persoanelor fizice, care nu sunt cetățeni ai Moldovei. Totodată, în pofida recomandărilor insistente ale europenilor, în țara noastră nu există pînă în prezent cerințe obligatorii privind auditul regulat al finanțelor partidelor politice, ale căror venituri și cheltuieli anuale depășesc un milion de lei. Iar acestea sunt, practic, toate formațiunile politice din Moldova.
Consiliul Europei, Comisia Europeană și alte instituții de peste hotare vor trimite în Moldova observatori, care vor încerca să depisteze încălcări înaintea și în timpul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. Este vorba nu doar de finanțarea partidelor politice, dar și de alte reguli, prevăzute de legislația electorală. Vor fi monitorizate și organele de presă, cărora li se cere să acorde atenție, în egală măsură, tuturor candidaților. Parlamentarii europeni și-au exprimat îngrijorarea în repetate rînduri față de faptul că un șir de organe de presă din Moldova se află în mîinile politicienilor.