Imprimaţi
 |
| Foto: mfa.gov.md |
Partea de bază a Acordului de Asociere se referă la cooperarea economică, principalele sfere ale căruia sunt: ocuparea forței de muncă și politica socială, protecția consumatorilor, managementul finanțelor publice, impozitarea, politica industrială și antreprenorială, servicii financiare, achiziții publice, reglementarea vamală, normele sanitare și fitosanitare, standardele și regulamentele tehnice, proprietatea intelectuală, agricultura, energetica, transportul.
Republica Moldova se obligă să introducă legislația europeană în aceste și alte domenii. Lista directivelor și regulamentelor corespunzătoare ale UE este prezentată în anexele la Acordul de Asociere. Cel mai serios este pusă problema privind armonizarea legislației Moldovei cu cea a Uniunii Europene privind comerțul.
În art. 408 (Abrogarea legislației interne inconsistente) se arată: „Republica Moldova va retrage prevederile din legislația sa națională sau va abroga practicile naționale care sunt inconsistente cu legislația Uniunii Europene sau cu legislația sa națională armonizată la legislația Uniunii în domeniile legate de comerț reglementate în Titlul V (Comerțul și aspectele legate de comerț) al prezentului Acord”.
RM trebuie să excludă prevederile din legislația internă sau să anuleze practicile interne, ce nu corespund cu dreptul Uniunii sau cu legislația internă, armonizată cu legislația Uniunii în domeniile legate de comerț în Capitolul V (Comerțul și problemele legate de comerț) ale prezentului Acord”.
Necesitatea apropierii legislației economice și comerciale a Moldovei de cea europeană este legată de crearea zonei de liber schimb. Introducerea legislației europene și crearea zonei de liber schimb nu va duce automat la soluționarea problemelor din economia moldovenească, la modernizare, industrializare, îmbunătățirea structurii ramurale, sporirea nivelului de ocupare a populației etc.
Acordul de Asociere îi permite Moldovei să participe și în alte zone de liber schimb. Însă nu exclude menținerea altor zone ale comerțului liber, „în măsura în care acestea nu intră în conflict cu aranjamentele comerciale prevăzute în prezentul Acord” (art.157 al Acordului). Acordul de liber schimb cu țările CSI, de asemenea, permite participarea Moldovei în alte zone de liber schimb, dar „nu exonerează de obligațiile” acordului privind zona de liber schimb a țărilor CSI (art.18 al Acordului).
Problema privind lipsa contradicțiilor dintre participarea Moldovei la zonele de liber schimb cu țările UE și CSI deocamdată rămîne deschisă.În realitate, aceasta este o problemă privind incompatibilitatea participării unei țări în diverse zone de liber schimb, fapt răspîndit pe larg în practica internațională a relațiilor comerciale. Pentru Moldova aceasta este o problemă a compatibilității obligațiilor sale multilaterale în cadrul Acordului de Asociere (nu doar comerciale) cu țările CSI în calitate de stat membru al Comunității.
Crearea zonei de liber schimb a fost precedată de funcționarea regimului preferințelor autonome comerciale, oferite Moldovei de către țările Uniunii Europene în 2008. Preferințele comerciale se refereau la un cerc restrîns de mărfuri ce erau exportate în UE și includea două regimuri – scutirea totală de taxe vamale în limita cotelor și anularea părților ad-valorem ale taxelor de import.
În cadrul cotelor netarifare, Moldova putea exporta pe piața UE carne de vită și pasăre, ouă, produse lactate, orz, porumb, grîu, mezeluri, zahăr și vin din struguri. Cotele la carne, ouă, produse lactate, mezeluri, practic, nu erau valorificate, din cauza necorespunderii producției moldovenești standardelor de calitate ale UE și normelor veterinare și sanitare. Cotele la celelalte mărfuri nu erau valorificate în volum deplin. Potrivit Ministerului Economiei RM, în 2013, cota la exportul vinului a fost valorificată în proporție de 82%, la zahăr – 92,4%, porumb – 49,4%.
În valoare bănească, volumul exportului acestei producții în țările UE în limita cotelor a constituit circa 80 mil. dolari, sau aproximativ 7% din exportul moldovenesc în țările europene. De părțile ad-valorem ale taxelor vamale au fost scutite exporturile în țările UE a unor legume și fructe. Exportul mărfurilor din acest grup (roșii, usturoi, castraveți, dovlecei, pere, gutui, cireșe, piersici, prune) pe piața europeană, în 2013 a constituit circa 1, 5 mil. dolari, sau 0,1% din exportul total în UE.
Preferințele comerciale nu au avut vreo influență semnificativă asupra majorării exportului moldovenesc în țările UE. Astfel, din 2008 pînă în 2013, exportul a crescut cu 52,6%, iar în țările UE – doar cu 38,7%.
Totodată, pe parcursul ultimilor ani, comerțul exterior al Moldovei cu țările UE s-au dezvoltat destul de dinamic. Acest fapt a fost determinat de înviorarea pieței europene, precum și de majorarea exportului din Moldova a mărfurilor produse din lohn pentru companiile europene. Exportul în țările UE se majora cu ritmuri mai mari decît importul din țările UE, drept urmare, coeficientul de acoperire a exportului de către import s-a majorat de la 39% pînă la 46%. Totodată, în pofida acestui fapt, soldul balanței comerțului extern rămînea negativ, iar valoarea lui absolută s-a majorat puțin (de la 1285 mil. dolari în 2008 pînă la 1335 mil. dolari în 2013, sau aproximativ cu 4%).
Indicatorii principali ai comerțului extern al Moldovei cu țările UE
| 2008 | 2013 | 2013față2008, % | |
| Exportul UE , mil. dolari | 820,1 | 1137,3 | 138,7 |
| Importul din UE, mil. dolari | 2105,3 | 2472,1 | 117,4 |
| Coeficientul de acoperire a importului de exporturi, % |
39,0 |
46,0 |
х |
| Balanța comercială, mil. dolari | -1285,2 | -1334,8 | 103,9 |
În structura exportului moldovenesc în țările UE se evidențiază 2 grupuri de mărfuri, care constituie 70% din volumul total al exportului în țările UE.
Primul grup (41% din exportul în UE) este prezentată de utilaj electrotehnic (în special, cabluri electrice) și textile (în special, haine). O parte semnificativă a acestui export este producția cîtorva întreprinderi industriale, fabricată în lohn. Din anul 2008 pînă în 2013, exportul utilajului electrotehnic a crescut de peste 2 ori, iar a textilelor s-a redus puțin.
Al doilea grup (29% din exportul în UE) este prezentat de producția agroalimentară tradițională (legumele, fructele, cereale, produse finite, băuturi). Din 2008 pînă în 2013, volumul exportului acestor mărfuri s-a majorate de peste 2 ori.
Sporirea exportului în țările UE în 2009-2013 a fost determinată în special de creșterea exportului utilajului electrotehnic (cablu, fire) și produselor agroalimentare.
Structura exportului Moldovei în țările UE
| 2008 | 2013 | |||
| Mil. dolari | % | Mil. dolari | % | |
| Exportul în UE – în total | 820,1 | 100,0 | 1137,3 | 100,0 |
| Mașini și aparatura; utilaj electrotehnic | 115,5 | 14,1 | 245,8 | 21,6 |
| Textile și articole textile | 248,4 | 30,3 | 221,5 | 19,5 |
| Produse fitotehnice | 84,9 | 10,4 | 198,2 | 17,4 |
| Produse alimentare finite; băuturi alcoolice și nealcoolice; tutun | 68,3 | 8,3 | 134,9 | 11,9 |
| Metale neprețioase și articole din ele | 63,8 | 7,8 | 26,8 | 2,4 |
| Articole din piatră, ghips, ciment, ceramică, sticlă | 30,1 | 3,6 | 26,4 | 2,3 |
| Alte mărfuri | 208,7 | 25,5 | 283,7 | 25,0 |
Din țările UE în Moldova sunt importate, în special, produse petroliere, mărfuri pentru procesarea ulterioară – utilajul electrotehnic și textile (fire, țesături etc), mijloace de transport și piese de schimb, articole plastice, medicamente, articole metalice, produse alimentare, băuturi.
Structura importului din țările UE în Moldova
| 2008 | 2013 | |||
| Mil. dolari | % | Mil. dolari | % | |
| Importul din UE – în total | 2105,3 | 100,0 | 2472,1 | 100,0 |
| Produse minerale | 349,2 | 16,6 | 460,8 | 18,6 |
| Mașini și aparate; utilaj electrotehnic | 421,9 | 20,0 | 441,4 | 17,9 |
| Produse ale industriei chimice | 221,1 | 10,5 | 362,2 | 14,7 |
| Mijloace de transport, părți ale lor și accesorii | 208,5 | 9,9 | 181,0 | 7,3 |
| Textile și articole din textile | 170,0 | 8,1 | 174,7 | 7,1 |
| Mase plastice și articole din ele; cauciuc și articole din cauciuc | 132,9 | 6,3 | 148,7 | 6,0 |
| Metale neprețioase și articole din ele | 126,1 | 6,0 | 128,7 | 5,2 |
| Produse alimentare, băuturi alcoolice și nealcoolice | 88,9 | 4,2 | 123,9 | 5,0 |
| Alte mărfuri | 386,7 | 18,4 | 450,7 | 18,2 |
Conform Acordului de Asociere, Republica Moldova și țările Uniunii Europene „vor anula toate taxele vamale la mărfurile de pe teritoriul celeilalte Părți, cu excepția” unor cazuri.
La aceste cazuri pentru importul unor mărfuri din Moldova în UE se referă:
- stabilirea cotelor netarifare (neachitarea taxelor de import în limita cotelor stabilite)
- scutirea de componenta ad-valorem a taxelor vamale de import (în esență, reducerea taxelor)
- scutirea de taxe vamale în cadrul limitelor cantitative (aplicarea așa-zisului „mecanism de neadmitere a depășirii”); cînd volumul importului se apropie de cantitatea stabilită, Moldova trebuie să prezinte UE „o justificare clară a majorării importului”, dacă importul atinge 100% „în lipsa unei justificări clare a Republicii Moldova, Uniunea poate sistat temporar regimul preferențial pentru produsele respective”.
Cotele netarifare sunt foarte mici și stabilite pentru un cerc îngust de produse agroalimentare - roșii (1 mie tone), usturoi (0,2 mii tone), struguri (5 mii tone), prune (5 mii tone), suc din struguri (0,5 mii tone), mere (20 mii tone). Se preconizează dublarea cotelor. În anul 2013 importul
acestor mărfuri pe piața europeană a constituit circa 4% din exportul moldovenesc.
De componenta ad-valorem a taxei vamale la import au fost scutite un șir de produse agroalimentare moldovenești – castraveți, dovlecei, pere, caise, vișine, piersice, must din struguri. În anul 2013, aceste produse, practic, nu a fost exportate pe piața UE.
Fără taxe de import, dar în cadrul unor cote stabilite pot fi livrate mărfuri, pentru care pînă în prezent era aplicat regimul preferințelor autonome comerciale (cu excepția vinurilor, pentru care au fost scoase limitele cantitative), precum și un șir de mărfuri (cereale procesate, țigări, produse lactate prelucrate, zahăr procesat și porumb zaharat). În anul 2013, ponderea exporturilor acestei producții în țările UE a constituit pînă la 5% din exportul total în aceste țări.
Toate tipurile de produse menționate mai sus, pentru care se introduc diverse limite la exportul în țările UE, sunt exportate din Moldova, în special, nu pe piețele europene, ci pe piețele CSI, în special în Federația Rusă, fără restricții cantitative. Regimurile stabilite de export în UE (cote netarifare, reducerea taxelor de import, scutire de taxe a cantităților limitate) pot contribui la o majorare a exporturilor acestei producții pe piața europeană.
În perspectiva apropiată, nu va avea loc o majorare semnificativă a exportului acestor mărfuri pe piața europeană, din cauza cotelor mici și a menținerii barierelor netarifare în comerțul cu UE (standardele de calitate, normele sanitare și fitosanitare, marketingul și promovarea mărfurilor pe piața europeană etc.).
De menționat că majoritatea mărfurilor din Moldova ajunge în țările UE după procesarea în interiorul țării și, respectiv, fără taxe de import. În 2013, ponderea lor în exportul spre UE a constituit 45%.
Dacă ținem cont de toate regimurile stabilite în Acordul de Asociere pentru exportul produselor moldovenești, atunci în 2013, în regimul comerțului liber (fără taxe, taxe reduse, cote și fără mărfurile procesate) au fost exportate mai puțin de jumătate din produsele moldovenești. Potrivit unor estimări aproximative, în primul an de la implementarea Acordului cu UE, ponderea mărfurilor moldovenești, care vor putea fi exportate pe piața europeană fără taxe și cote va constitui circa 45% din exportul total al Moldovei în țările UE.
În Acordul de Asociere cu UE sunt prevăzute unele restricții legate de importul unor mărfuri europene în Moldova. Ele țin de stabilirea unor perioade de reducere treptată a taxelor de import – perioada medie constituie 3-5 ani. Astfel, se vor reduce treptat taxele de import pentru un șir de produse lactate, legume, fructe, carne de pasăre și produse finite din carne, zahăr, produse de panificație, conserve din legume și fructe, vin, îmbrăcăminte și încălțăminte, covoare, ambalaj din sticlă, articole din masă plastică și mobilă. Ponderea acestor mărfuri în importul din țările UE, îna 2013 a constituit 10%.
Desigur, fără taxe vamale vor fi importate materia primă, materiale și piese, care sunt aduse în Moldova pentru a fi procesate. Ponderea acestor mărfuri în importul din țările UE în 2013 a constituit circa 19%. În următorii ani, cota importului de mărfuri europene în regim de liber schimb (fără taxe și fără importul mărfurilor pentru procesare) ar putea constitui circa 70% din importul total din țările UE.
Ne putem aștepta că crearea zonei de liber schimb, în general, va contribui la majorarea comerțului exterior dintre Republica Moldova și țările Uniunii Europene. Însă cele mai mari beneficii le vor obține țările UE, dar nu Moldova, care ar putea să se confrunte cu anumite riscuri.
În primul rînd, sub incidența totală a regimului de liber schimb (fără restricții) vor cădea 70% din importul total din UE în Moldova și doar 45% din importul din Moldova în UE. În valoare bănească (reieșind din datele anului 2013) raportul importului fără tace din țările UE și exportul fără taxe din Moldova în UE ar putea fi de 3:1, în folosul țărilor UE. Adică la 1 dolar de export moldovenesc fără taxe în UE vor reveni 3 dolari de import fără taxe din țările UE. Acest fapt va contribui la majorarea mai rapidă a importului din țările UE față de exportul din Moldova în UE și la înrăutățirea balanței comerciale a Moldovei.
În al doilea rînd, pentru producătorii exportatori din Moldova se vor menține barierele legate de standardele europene de calitate, normele sanitare și fitosanitare, sistemul de certificare cu cheltuieli înalte pentru „intrarea” pe piața europeană (marketing, publicitate, logistică etc.). Acestea ar putea împiedica creșterea exportului produselor moldovenești pe piața europeană, în timp ce producătorii exportatori din Europa nu vor avea asemenea obstacole pe piața moldovenească, sau acestea vor incomparabil de mici.
în al treilea rînd, importul fără taxe a produselor agroalimentare europene în Moldova ar putea crește concurența (preț-calitate) pe piața internă. Există o mare discrepanță în nivelul tehnico-tehnologic de dezvoltare a multor tipuri de producții, în nivelul de subvenționare a agriculturii la nivel de stat (în Moldova, subvențiile constituie doar 2% din costul producției agricole, iar în țările UE – 40-45%). Deoarece mulți producători moldoveni nu sunt pregătiți de o asemenea concurență, ar putea apărea pierderi, fapt ce ar putea duce la reducerea volumului de producție a unui șir de produse (carne de pasăre, vin, produse de panificație și băcănie, produse lactate etc.).
În al patrulea rînd, utilizarea de către țările Uniunii Vamale a măsurilor restrictive și de protecție față de mărfurile moldovenești ar putea duce la pierderea treptată de către Moldova a pozițiilor pe piețele din Est. De pe 1 septembrie 2014, Federația Rusă deja a introdus taxe la un șir de mărfuri (carne, legume, fructe, cereale, semințe de floarea soarelui, zahăr, conserve din legume și fructe, vin din struguri etc.). Pierderea piețelor din Uniunea Vamală nu va putea fi compensată în totalitate prin majorarea exportului în țările UE sau alte țări. Ne putem așteptat la o reorientare geografică a exportului moldovenesc, care va scădea în volum.
Restricțiile cu țările UE, dificultățile de cucerire a piețelor altor țări, prevăzute de Acordul de Asociere, necesitatea unor cheltuieli majore pentru promovarea producției pe piețele externe, barierele tarifare și netarifare în comerț, măsurile de protecție ale țărilor Uniunii Vamale – toate acestea în general ar putea împiedica creșterea exportului moldovenesc.
Odată cu zona de liber schimb cu țările UE, Moldova trebuie să creeze și zona de comerț liber cu Turcia, deoarece UE și Turcia încă în anul 1996 au creat o uniune vamală și trebuie să promoveze o politică unică de comerț extern față de țările terțe.
Republica Moldova a încheiat negocierile cu Turcia privind Acordul de crearea a zone de liber schimb, proiectul căruia a fost deja pregătit, dar nu a fost încă publicat.
Introducerea regimului de liber schimb cu Turcia are aceleași riscuri pentru Moldova, ca și introducerea aceluiași regim cu țările UE.
În ultimii ani, a fost atestată o impulsionare a comerțului dintre Moldova și Turcia, care a devenit un partener important pentru țara noastră, ocupînd locul 5 printre partenerii comerciali după volumul de exportul al Moldovei (5,2% din total export) și locul 6 după volumul importului în Moldova (6,9%). Balanța comercială a Moldovei cu Turcia este negativă. În pofida faptului că în ultimul timp, ritmurile de creștere a exportului moldovenesc în Turcia au fost mai mari decît ritmurile importului turcesc în Moldova, deficitul balanței comerciale cu Turcia a crescut. În anul 2013, volumul importului din Turcia a fost de 3 ori mai mare decît exportul produselor moldovenești în această țară.
Principalul grup de mărfuri, exportate în Turcia sunt: aluminiu și metale feroase uzate (29,1% din total export), floarea soarelui (20,5%), textile, produse în lohn (10,6%), ambalaj din sticlă (8,3%), cereale (6,7%).
Din Turcia în Moldova sunt importate articole din masă plastică, țesături de tricotaj, ațe și țesături sintetice, medicamente, săpun, haine, cauciuc și pneuri, cazane și radiatoare pentru încălzirea centralizată, pompe și ventilatoare, precum și legume, fructe, struguri etc.
Principalii indicatori ai comerțului extern al Moldovei cu Turcia
| 2008 | 2013 | 2013față de 2008, % | |
| Exportul în Turcia, mil. dolari | 33,4 | 127,1 | De 3,8 ori |
| Importul în Turcia, mil. dolari | 231,9 | 381,0 | 164,3 |
| Coeficientul de acoperire a importului de exporturi, % |
14,4 |
33,4 |
х |
| Balanța comercială, mil. dolari | -198,5 | -253,9 | 127,9 |
Pînă la implementarea prevederilor Acordurilor privind zonele de comerț liber cu țările UE și Turcia, practic, este imposibil de estimat exact cantitativ impactul lor asupra viitoarelor rezultate în comerțul Moldovei cu aceste țări. Însă nu există dubii că Moldova nu va putea face față rapid acestor noi riscuri în comerțul extern, deoarece nu a ținut cont și nu a adoptat măsurile corespunzătoare la etapa de elaborare a acestor acorduri.
Autori: Elena Gorelova, Vladimir Golovatiuc, Iuliana Agarkova, Mihail Poisik (Capitolul din raportul „Efectele economice a aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală și la Spațiul economic comunitar).