Imprimaţi
 |
| Foto: kasjauns.lv |
Nu au reușit bine Parlamentul European și Consiliul European să desemneze noua componență a Comisiei Europene (ea își va începe activitatea de pe 1 noiembrie pînă pe 31 octombrie 2019) că în audiență la președintele CE s-a format o coadă din „rudele sărace”. Solicitanții moldoveni au ajuns printre primii.
„Grajdurile lui Augias” din Europa
Chișinăul a avut relații foarte amicale cu componența anterioară a Comisiei Europene, condusă de portughezul Jose Manuel Barroso.
La acest fapt au contribuit, în primul rînd, interesele strategice ale Bruxelles-ului. Uniunea European și SUA trebuiau să rupă Moldova din zona de influență a Rusiei și să o aducă în zona de influență a UE. În acest scop, în 2008 a fost elaborat programul Parteneriatul Estic, care s-a încheiat pe 27 iunie prin semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Pentru atingerea acestui obiectiv, pe parcursul ultimilor șase ani, Chișinăul a fost hrănit activ de către birocrația europeană. Precum anunța cu mîndrie în mai 2013, ministrul de externe pe atunci, Iurie Leancă, din 2009, Uniunea Europeană a dublat finanțarea pentru RM. Dacă în 2006, asistența financiară, oferită de UE, constituia doar 25 mil. euro, în 2007-2010 era vorba despre circa 254 mil., iar în 2011-2013 aceasta a depășit 600 mil. euro. În 2014, Jose Manuel Barroso a promis încă 131 mil. euro
La această „ploaie financiară” au contribuit și legăturile personale ale unor funcționari moldoveni cu reprezentanții oficiali ai Bruxelles-ului. Unul dintre cei mai activi „avocați” ai Moldovei, în vechea componență a Comisiei Europene a fost comisarul pentru extindere și politica europeană de vecinătate, cehul Stefan Fule, care a studiat împreună cu Iurie Leancă la MGIMO.
Noua componență a Comisiei Europene, condusă de Jean-Claude Juncker își începe activitatea în condiții economice și geopolitice noi, fapt ce se va reflecta inevitabil și asupra finanțării Republicii Moldova.
În primul rînd, Bruxelles-ul acum este implicat într-un șir de scandaluri bugetar-financiare cu țările-membre ale UE, care ar putea avea consecințe de durată. Este vorba în special, de Marea Britanie, care a refuzat categoric să transfere în bugetul Uniunii Europene cotizația suplimentară de 2,1 mild. euro, determinată de faptul că economia ei a crescut mai repede decît se prognoza.
„Aportul britanic trebuie să reflecte bunăstarea țării. Este același principiu, potrivit căruia în Marea Britanie achitați mai multe impozite, dacă veniturile Dvs. cresc”, a explicat poziția Bruxelles-ului reprezentantul Comisiei Europene, Patrizio Fiorilli.
Într-o situație similară au ajuns și Olanda, care acum trebuie să achite suplimentar la bugetul UE 642 mil. euro, Italia (340 mil. euro) și un șir de alte țări-membre. Alte state, dimpotrivă, vor obține facilități din partea UE, sub forma reducerii impozitelor lor la bugetul european. Aceasta se referă la Germania (-779 mil. euro), Franța (-1 mild. euro), Danemarca (-321 mill. Euro), Polonia (-316 mil. euro), Austria (-294 mil. euro).
Londra, desigur, nu vrea să subvenționeze economiile altor țări din cauza că economia britanică a crescut într-un ritm mai alert: Marea Britanie are unde cheltui acești bani și în interiorul țării. Mai ales că Anglia transferă anual în bugetul european comun 8,6 mild. lire sterline.
Vinerea trecută, din cauza scandalului cu impozitul suplimentar de 2,1 mild. euro a fost întrerupt summit-ul UE la Bruxelles. Presa britanică scrie, că Marea Britanie este tot mai aproape de a părăsi Uniunea Europeană. Miniștrii de finanțe ai UE se reunesc într-o ședință de urgență pentru a încerca să aplaneze situația.
Un alt conflict bugetar se precipitează la Bruxelles cu Parisul și Roma. Conform noilor reguli, adoptate anul trecut de Uniunea Europeană, membrii UE trebuie să prezinte proiectele bugetelor naționale spre examinare Comisiei Europene pînă pe 15 octombrie, iar CE e obligată timp de o lună să adopte sau să trimită pentru modificare principalele documente financiare ale membrilor UE pentru anul următor.
Aceeași soartă (modificarea) ar putea avea și proiectul bugetului Franței pentru anul 2015. Membrii Comisiei Europene consideră insuficiente promisiunile guvernului lui Manuel Vals de a reduce cheltuielile cu 50 mild. euro. Autoritățile franceze nu sunt de acord să reducă mai mult, deoarece înțeleg perfect că acest fapt va duce la creșterea popularității euroscepticilor, în special, a „Frontului popular” al lui Marine Le Pen.
Și față de bugetul Italiei CE are multe întrebări. Roma se teme că dacă Comisia va returna bugetul pentru modificare, acest fapt ar putea genera mișcări anti-europene în țară.
Așa că Jean-Claude și colegii lui are misiunea să stingă urgent „focarele” nemulțumirii ale țărilor-membre ale UE și să soluționeze problemele legate de acumulările la bugetul european comun.
Iar înainte sunt noi provocări. Potrivit prognozelor experților de la Deutsche Bank, în următorii ani, Europa se va confrunta cu un reflux puternic al capitalului de pe piețele financiare mondiale. Deoarece în zona euro s-a creat un surplus de masă monetară din cauza unui record al excedentului comercial.
Potrivit Deutsche Bank, excedentul comerțului în UE, adică diferența pozitivă dintre volumul exportului și cel al importului, ajunge anual pînă la $400 mild. Iar deoarece în Europa nu au mai rămas active atractive ce ar aduce profituri înalte, iar masa monetară este în exces, investitorii vor căuta oportunități peste hotare.
La aceasta se adaugă și sancțiunile alimentare rusești, care au lovit dureros asupra economiilor țările UE și deja au adus prejudicii de 12 mild. euro. Plus pierderile de miliarde din cauza sancțiunilor introduse și planificate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei (potrivit estimărilor, în urma celui de-al treilea val de sancțiuni, UE ar putea pierde pînă la 100 mild. euro timp de doi ani). Plus „gaura financiară neagră” fără fund a Ucrainei, pe care UE, vrînd-nevrînd trebuie acum să o întrețină.
Uniunea Europeană deja a refuzat să-i acorde Ucrainei un împrumut de peste $1 mild. pentru a-i ajuta Kievului să achite plățile pentru gazele rusești. Președintele României Traian Băsescu, exprimînd opinia mai multor lideri europenei, i-a recomandat iritat Ucrainei să nu întindă imediat mîna după un ajutor financiar, dar să încerce să muncească singură.
„România nu este împotrivă să ajute Ucraina la achitarea datoriilor, însă Ucraina trebuie să înțeleagă că ea este o țară mare, care trebuie să găsească singură resurse, să trăiască pe cont propriu, dar să nu ceară bani mereu”, a declarat președintele român.
În aceste condiții, Chișinăul care din 2009 a deveni dependent de subvențiile din partea UE, nu ar trebui să spere la o majorate substanțială a asistenței financiare de la Bruxelles în viitorul apropiat. Cu atît mai mult că Uniunea Europeană și- a atins scopul strategic: a rupt Moldova din sfera de influență a Moscovei și a legat-o politic și economic de ea prin Acordul de Asociere.
Așa că acum este suficient ca birocrația europeană să-i arunce din cînd în cînd Chișinăului pomeni, pentru a majora finanțarea RM de cîteva ori, așa cum promit unii concurenți electorali. Spre exemplu, întregul program electoral al PLDM este construit anume pe faptul că, pînă în 2020, sprijinul financiare din partea UE și altor parteneri de dezvoltare va fi majorată de trei ori.
Solii la Juncker
Declarațiile lui Traian Băsescu, adresate Kievului, privind faptul că Ucraina trebuie să trăiască din propria muncă, dar să nu stea cu mîna întinsă, poate fi readresată și Chișinăului, care suferă de aceeași „boală” financiară.
Nu au reușit organele de conducere ale UE să desemneze noua componență a Comisiei Europene, că în Republica Moldova a și fost lansat concursul electoral – cine dintre concurenții electorali se va adresa primul cu o solicitare la Jean-Claude Juncker și va cere mai mult.
Noua componență a Comisiei Europene a fost aprobată oficial vineri, 24 octombrie, iar pe 23 octombrie, liderul liberalilor Mihai Ghimpu i-a scris un mesaj președintelui CE Jean-Claude Juncker și comisarului european pentru comerț Cecilia Malmstrom cu rugămintea de a anula prețul indicativ la merele moldovenești, exportate în Uniunea Europeană.
„Uniunea Europeană a anulat taxele la importul merelor moldovenești, favorizînd astfel livrările pe piețele UE, dar a păstrat „prețul minim de import” (prețul recomandat), pentru care se aplică TVA. Acest preț recomandat de 0,46 euro pentru un kg depășește cu mult prețul de achiziție a merelor moldovenești, ce împiedică accesul merelor noastre pe piețele UE”, se arată în scrisoarea lui Mihai Ghimpu.
Comentînd adresarea liderului liberalilor, reprezentanții Ministerului Agriculturii au dat de înțeles că Mihai Ghimpu singur nu a înțeles ce cere. „Cînd există cote, prețul indicativ nu se aplică. Adică, există așa un mecanism ca garanția bancară. UE, astfel, își asigură securitatea pieței sale și nu cred că Comisia Europeană va fi gata să anuleze acest mecanism de dragul Moldovei”, a declarat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.
Iar liderul PLDM Vladimir Filat a avut posibilitatea să-și exprime personal respectul și să se adreseze noului președinte al Comisiei Europene. Săptămîna trecută, el a participat la Bruxelles la forumul Partidului Popular European, membrul căruia este PLDM. În cadrul vizitei, Filat a discutat și a făcut poze cu Angela Merkel, s-a întîlnit cu „bunul său prieten” Jose Manuel Barroso și a discutat cu Jean-Claude Juncker.
Însă, potrivit serviciului de presă al PLDM, în cadrul întrevederii cu noul șef sl CE Vladimir Filat nu a primit nici un răspuns clar la principalele mesaje electorale ale liberal-democraților (triplarea asistenței financiare europene pînă în 2020, obținerea de către Republica Moldova în 2017 a statutului de țară-candidat la aderare și aderarea la Uniunea Europeană în 2020).
Jean-Claude Juncker a fost destul de evaziv în problema perspectivelor europene ale Republicii Moldova. „Procesul de extindere a Uniunii Europene va continua, iar Moldova, cu siguranță, va participa la el”, a declarat evaziv Juncker.
Însă în iulie, în cadrul alegerii în calitate de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncher a declarat foarte clar și univoc că în timpul mandatului său de 5 ani nu vor apărea noi membri ai Uniunii Europene.
„Timp de cinci ani, nu vor fi noi membre, ce vor adera la UE. Astăzi este foarte greu să ne imaginăm cu una dintre țările-membre, cu care negociem, va îndeplini la timp toate criteriile de aderare. Nici o țară-candida nu va îndeplini aceste criterii pînă în 2019”, a declarat Juncker, avînd în vedere exclusiv țările, care deja au statutul de candidat la aderare (acestea sunt cinci: Albania, Macedonia, Serbia, Turcia și Muntenegru). Adică, despre RM și aderarea ei în 2020, așa cum promite în programul său electoral PLDM, nici nu este vorba.
Apropo, recent, în cadrul reuniunii de la București, ministrul adjunct de Externe Iulian Groza a recunoscut faptul că un șir de țări-membre ale UE acum îi recomandă insistent Chișinăului să nu să se grăbească și să nu depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, concentrîndu-se doar „pe implementarea legislației europene”.