Imprimaţi
 |
| Foto: deita.ru |
Moldova înregistrează anual succese în cel mai popular rating privind activitatea antreprenorială – Doing Business al Băncii Mondial (BM) și a Organizației Financiare Internaționale. Anul acesta, Moldova și-a îmbunătățit situația cu 19 poziții, ocupînd locul 63 din 189 de țări. Între timp, facilitarea afacerilor pe hîrtie nu se reflectă în situați reală din Moldova, notează experții. Întreprinzătorii placă în umbră din cauza impozitelor insuportabil de înalte și a majorării lor anuale, încasările la buget nu se majorează, iar planul bugetar nu este îndeplinit. Toate acestea au loc pe fonul deprecierii valuteri naționale, iar organele naționale nu renunță la practica păguboasă a atitudinii loiale față de oamenii de afaceri apropiați politicienilor.
Prin ce s-a „remarcat” Moldova în Doing Business 2015
Săptămîna aceasta, Banca Mondială a prezentat publicația anuală Doing Business, care estimează cît de ușor se fac afacerile în 189 de țărie ale lumii, precum și oferă recomandări privind reformele necesare. Deși Moldova s-a ridicat cu 19 poziții (ocupînd locul 63), ea nu a intrat în primele zece țări, care în ultimul an au înregistrat cele mai bune rezultate privind îmbunătățirea indicatorilor analizați raportul Doing Business 2015.
„Tadjikistan, Benin, Togo, Cote-D’ Ivoir, Republica Democrat Kongo, Azerbaidjanul, Irlanda și Emiratele Arabe Unite fac parte din țările, care din 2013 pînă în 2014 au obținut cele mai bune rezultate în domeniul îmbunătățirii indicatorilor examinați în raportul Doing Business. În total, aceste 10 țări au implementat 40 de reforme în justiție, îndreptate spre ameliorarea condițiilor de desfășurare a afacerilor”, se arată în raport. În topul ratingului se află Singapore.
Moldova a reușit să-și îmbunătățească indicatorii în rating, în special, datorită introducerii declarațiilor fiscale electronice, oferirii întreprinzătorilor posibilității de achitare a impozitelor prin Internet și anularea capitalului social minim necesar la înregistrarea întreprinderii, care constituia 5400 lei. Creșteri, dar și scăderi au fost înregistrate la cinci indicatori. Pozițiile s-au îmbunătățit la deschiderea întreprinderilor executarea contractelor, impozitare, obținerea creditelor, înregistrarea proprietății. Pozițiile s-au înrăutățit la capitolul obținerii autorizațiilor pentru construcții, protecția investitorilor minoritarei, comerțul internațional, la obținerea autorizațiilor pentru conectarea le rețelele electrice.
Experții tind să creadă că concluziile ratingului Doing Business sunt rupte de realitate, deși există unele modificări privind calitatea mediului de afaceri, acestea sunt departe de așteptările întreprinzătorilor. Expertul IDIS „Viitorul” Ion Tornea atrage atenția asupra faptului că îmbunătățirile sunt legate, în special, de modificările în legislație. Însă, precum se știe, în Moldova adoptarea legilor încă nu înseamnă și implementarea lor. „În rezultat, oamenii de afaceri nu simt schimbări spre bine. Dacă BM ar fi făcut o cercetare privind percepțiile mediului de afaceri, atunci s-ar fi văzut clar că progresul este nesemnificativ”, consideră el.
Guvernul însă consideră altfel și nu a ezitat să-și atribuie creșterea în rating drept propria realizare și să utilizeze acest fapt în calitate de dividende politice în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie.
„Moldova a realiza un salt semnificativ în rating și chiar a devansa unele țări membre ale Uniunii Europene (Cipru, Croația, Malta – NOI.MD) și acest fapt nu este altceva decît rezultatul activității guvernului, susținut de majoritatea parlamentară”, se arată în comunicatul de presă a premierului Iurie Leancă. El a menționat că pentru atingerea rezultatelor în rating „cu un an în urmă, a fost elaborat un plan de acțiuni, în special, privind eliberarea autorizațiilor pentru construcții, conectarea la energia electrică”. Deși anume acești indicatori s-au înrăutățit în ultimul rating și asta în pofida faptului că Moldova și așa se află pe ultimele locuri în rating la aceste capitole. „Noi vom continua dialogul cu mediul de afaceri, pentru a stabili cercul de probleme și soluțiile pentru acestea”, a mai spus premierul.
Între timp, economia tenebră crește
În realitate se creează impresia cp guvernul nu aude deloc vocea mediului de afaceri și ignoră opinia experților în domeniu. În ultimii ani, a fost pusă în repetate rînduri problema necesității adoptării politicii bugetar-fiscale, care este un fel de ghid de afaceri, pentru cel puțin trei ani înainte. La noi întreprinzătorii fac cunoștință cu „regulile jocului” în anul intrării lor în vigoare. Iar varianta finală a documentului uneori diferă esențial de proiectul inițial. Spre exemplu, parlamentul a introdus modificări în politica bugetar-fiscală în ajunul Revelionului, fără avizul guvernului.
De exemplu, comisia parlamentară economie, buget și finanțe a redus de la 3,5 pînă la 2 euro pentru un centimetru cub mărimea accizei pentru mașinile cu vîrsta de pînă la 10 ani cu motor diesel cu volumul de peste 2,5 mii cm cubi, precum și accizelor pentru mașinile cu motor pe bază de benzină cu capacitatea de peste 3 mii cm cubi. Este vorba despre mașinile din clasa lux.
Ministerul Finanțelor deocamdată nu a prezentat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor și se pare că nici nu-l va prezenta pînă la aprobarea noului cabinet de miniștri după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Însuși documentul, în cel mai bun caz, va intra în vigoare în luna martie a anului viitor, la trei luni de la începutul anului nou fiscal. Ministerul Finanțelor explică lipsa politicii și a bugetului prin alegeri, deși în țările dezvoltate ministerele activează ca ceasul, iar documentele importante pentru mediul de afaceri sunt adoptate în termenele prevăzute de lege. În Moldova, potrivit Legii privind finanțele publice, politica bugetar-fiscală și bugetul trebuie aprobate de Parlament pînă la începutul lunii decembrie. Acum deja e începutul lunii noiembrie, dar proiectele nici nu au fost făcute publice.
În afara termenelor de adoptare a politicii bugetar-fiscale, trezește nedumerire un șir de prevedere ale documentului, mai exact, majorarea anuală a impozitelor, accizelor, înăsprirea sancțiunilor. Expertul Institutului de Studii și Reforme Strategice Elena Gorelova a menționat în repetate rînduri că efectul înăspririi politicii bugetar-fiscale va fi unul total opus sarcinilor anunțate de guvern (suplinirea bugetului de stat).
„Organele fiscale tind să suplinească deficitul încasărilor fiscale din contul presiunii asupra business-ului. Și această presiune ar putea înrăutăți situația economică din țară, deoarece unii agenți economici vor stagna, o parte va decide să plece în umbră, iar alții, în special businessul mic, pur și simplu vor înceta să mai existe. Și atunci suplinirea bugetului va semăna cu un șarpe care se mușcă de propria coadă”, a avertizat expertul.
Însă, cum s-ar spune, împotriva cifrelor nu poți merge, iar ultimele date statistice confirmă aceste temeri, exprimate de Elena Gorelova, precum și de alți experți și reprezentanți ai afacerilor. Astfel, ponderea economiei neobservate (sau tenebre) în PIB-ul Moldovei din 2007 pînă în 2013 a crescut de la 20% pînă la 28%, confirmă datele cercetării „Discrepanța fiscală – realitatea invizibilă”, prezentată marți, de către centrul analitic Expert-Grup. Potrivit experților, principalele cauze ale creșterii economiei tenebre în Moldova sunt presiunea fiscală și lipsa moralei fiscale. O altă cauză este neîncrederea mediului de afaceri și a cetățenilor față de organele de stat și percepția negativă a cheltuirii banilor publici. Toate acestea sunt legate, în opinia Expert-Grup, cu ineficiența instituțiilor publice, nivelul înalt al corupției, nesoluționarea problemelor economice importante.
Potrivit raportului, „în urma creșterii economiei tenebre a crescut diferența între veniturile fiscale potențiale și cele reale”. „Discrepanța între veniturile anuale fiscale la bugetul de stat și cele care ar putea fi obținute este estimată la 9 mild. lei sau 9% din PIB”, spun experții, menționînd că doar la TVA diferența dintre încasările reale și cele potențiale a constituit 3,3% din PIB.
Care sunt consecințele înăspririi politicii bugetar-fiscale
De menționat că încă un indicator, ce demonstrează politica neadecvată este neîndeplinirea cronică a planului bugetar. Astfel, spre exemplu, doar în nouă luni ale acestui an, planul nu a fost îndeplinit cu 230 mil. lei (1,1% din buget), și aceasta în condițiile devalorizării valutei naționale. Este remarcabil faptul că planul a fost depășit la capitolul sancțiuni și amenzi administrative – 27,8%, iar la capitolul accize a fost înregistrat cel mai mare deficit – 7,9%.
Despre efectul invers de la înăsprirea politicii bugetar-fiscale vorbesc și datele Biroului național de statistică. De exemplu, dacă pînă la anularea taxei zero pe venit, rezultatele financiare ale întreprinderilor moldovenești pînă la impozitare constituia 14,427 mild. lei (în anul 2011), atunci după introducerea taxei de 12% acest indicator a scăzut de peste trei ori – pînă la 4,706 mild. lei. S-a redus și numărul întreprinderilor, care au înregistrat profit la finele anului - 21651 în 2011 față de 19307 în 2012 și invers, a crescut numărul companiilor care au încheiat anul cu pierderi — 22462 față de 26547. Respectiv, s-au majorat și pierderile companiilor.
Totodată, organele de stat nu renunță la practica păguboasă a atitudinii loiale față de oamenii de afaceri apropiați politicienilor și a depășirii atribuțiilor de serviciu. Din cauza „activității” serviciului fiscal, Moldova putea să rămînă fără marii investitori, așa ca holdingul german de producție a pieselor pentru automobile „Draexlmaier Automotive” (în Moldova se specializează în producția firelor electrice), și compania americană Lear Corporation (confecționează huse pentru automobile). Și compania chineză Shan Lian International, care este investitorul celui mai mare centrul comercial din țară – MegapolisMall intenționa să renunțe la afaceri în Moldova. Motivul a fost unul dintre cele mai răspîndite: presiunea fiscală, controalele interminabile și amenzile imense, aplicate de organele fiscale.
Dacă în apărarea afacerilor de peste hotare „sar” țările, pe care le reprezintă, atunci întreprinzătorii autohtoni trebuie să conteze doar pe propriile forțe. Or, autoritățile moldovenești și-au demonstrat în repetate rînduri loialitatea față de companiile străine, în detrimentul celor moldovenești. Acestea elogiază investitorii străini, fără a observa meritele celor autohtoni. Deși în multe țări dezvoltate, afacerile autohtone sunt mai importante, iar apărarea și susținerea lor este pusă la nivel de stat și este reglementată prin legi speciale.