Marile provocări pentru noul guvern

Foto: eurasianews.md

Anghelina Taran

Centrul Analitic Independent Expert-Grup a elaborat un studiu al creşterii economice în Moldova la finele anului curent şi prognoze pentru anul 2015. Autorii studiului au punctat și priorităţile ce vor trebui examinate de către noul guvern.

În opinia lor, noul guvern se va confrunta cu cele mai mari provocări din ultimii ani. Pentru a asigura modernizarea ţării și apropierea acesteia de UE, sînt necesare o serie de reforme sistemice de importanță critică, a căror neimplementare ar putea compromite vectorul european. Însă Guvernul va trebui să activeze în condiţiile în care, pe de o parte în perioada postelectorală vor trebui promovate cele mai nepopulare reforme, iar pe de alta, se apropie alegerile locale din 2015 şi cele prezidenţiale din 2016. Precum se ştie, în perioada electorală asemenea reforme se amînă în favoarea măsurilor populiste. Situaţia generală este prezentată în tabel.


Moldova: principalii indicatori economici şi socio-economici
 

	2010	2011	2012	2013	2014 estimări	2015 prognoză
Populația stabilă, milioane (exclusiv Transnistria), început de an	3,564	3,560	3,559	3,559	3,558	3,558
PIB per capita, USD,	3829,4	4178,7	4223,6	4666,0	4829,6	5091,0
PIB, modificare % față de anul precedent	7,1	6,8	-0,7	8,9	2,0	4,0
Deflator PIB, mod, % f-a-p	11,1	7,2	7,9	4,5	5,8	5,4
Consumul final al gospodăriilor populației, % f-a-p	9,2	8,5	1,0	6,5	1,4	3,6
Formarea brută de capital fix, % f-a-p	18,1	12,5	0,4	3,3	3,8	5,0
Producție industrială, % f-a-p	8,9	7,1	0,5	7,4	2,8	4,2
Producție agricolă, % f-a-p	7,4	5,5	-23,3	41,0	7,0	1,5
Industrie/PIB, %	13,3	14	13,9	13,8	14,0	14,2
Agricultura/PIB, %	11,0	12,2	11,2	12,2	12,5	12,5
Investițiile străine directe nete, milioane USD	193,9	242,6	155,4	236,3	140,0	n.a.
Venituri nete din muncă remise din străinătate, milioane USD	1243,7	1511,8	1712,1	1868,5	1995,56	+1%
Contul curent/PIB, %	-7,8	-11,2	-6,8	-4,8	-6,2	-7,3
Activele oficiale de rezervă, milioane USD	1717,7	1965,3	2515	2820,6	2594,0	2720,0
Datoria externă totală, stoc, milioane USD	4711,1	5358,9	5983,8	6300,0	6770,0	n.a.
Datoria externă/PIB, %	81,0	76,4	82,5	79,4	77,0	n.a.
Rata ocupării, % din populația de peste 15 ani, media anuală	38,5	39,4	38,4	39,3	40,1	42,8
Rata şomajului, % din populația economic activă, media anuală	7,4	6,7	5,6	5,1	4,5	3,7
Salariul real, mod, % f-a-p	0,7	-0,1	4,1	3,5	7,3	5,5
Indicele prețurilor de consum, sfîrșit de an, %	8,1	7,8	4,1	5,2	4,8	5,2
Deficitul bugetar/PIB, %	-2,5	-2,4	-2,1	-1,8	-2,7	-1,5
Cheltuielile BPN/PIB, %	40,8	39	40,3	38,7	41,0	39,0
Rata de schimb, medie anuală, MDL/USD	12,4	11,7	12,1	12,6	14,0	n.a.
Total credite bancare/PIB, %	35,4	36,2	39,6	42,2	43,5	44
Rata dobînzii depozite bancare, %, medie anuală	7,6	7,5	7,6	7,2	7	7,2
Rata dobînzii credite bancare, %, medie anuală	16,3	14,4	13,3	12,3	12,0	12,0
Rata de refinanțare a BNM, sfîrșit de an, %	7,0	9,5	4,5	3,5	3,5	n.a.

 

Optimismul creşterii economice

În urmă cu două luni, Banca Mondială şi-a corectat prognoza creşterii economice în Moldova pînă la 2% în anul 2014. Analiştii Expert-Grup confirmă acest indicator, deoarece în a doua jumătate a anului PIB-ul (potrivit estimărilor actuale) a crescut doar cu 0,5-0,8%.

Însă ne uimeşte optimismul experţilor privind creşterea economică prognozată de 4% în anul viitor. Chiar şi BM s-a limitat doar la 3%. Cînd BM şi-a anunţat prognoza privind creşterea PIB-ului din Moldova pentru 2015, Rusia însă nu anunţase embargo pentru toate produsele agricole din Moldova. Iar în prezent, exportul acestor mărfuri spre Est este aproape paralizat (în afară de Rusia, în Belarus, Kazahstan şi Ucraina), iar în UE este foarte slab.

Mai mult, în legătură cu deprecierea bruscă a rublei ruseşti, migranţii din ţările CSI reduc transferurile băneşti în ţară (anume din Federația Rusă era cel mai mare flux de mijloace băneşti de la migranţii noştri). De aceea, deocamdată, nu prea sînt evidente premisele pentru creşterea PIB-ului cu 4% în 2015.

În opinia directorului Centrului, Adrian Lupuşor, Moldova trebuie să asigure o creştere economică de 5-7% în ramurile ce nu ţin de agricultură. În special, pentru aceasta trebuie dezvoltat sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, îmbunătăţit climatul investiţional, de orientat politica de subvenţionare spre proiectele de infrastructură şi tehnologii de producţie a produselor de „nişă”, de susţinut integrarea întreprinderilor moldoveneşti în reţelele europene de distribuţie, de sporit nivelul de transparenţă şi de siguranţă a sistemului bancar. 


Inflaţia stabilă

În 2015, inflaţia va rămîne în intervalul ţintit de BNM – 5% (+/- 1,5 p.p.), iar devalorizarea leului va fi atenuată pe fundalul unui ritm mai înalt al creşterii economice faţă de anul precedent, a investiţiilor şi exportului. Pe de o parte, deprecierea valutei naţionale ar trebui să conducă la majorarea tarifelor pentru serviciile comunale.

Pe de alta, se menţin factorii ce provoacă inflaţia – embargoul rusesc, căderea rublei ruseşti şi a grivnei ucrainene, ieftinirea benzinei, cererea internă redusă. Acest fapt trebuie să menţină inflaţia la un nivel stabil. Măcar în ceva avem stabilitate.  

 
Leul ieftin este periculos

Deprecierea continuă a valutei naţionale în ritmuri alerte ar putea avea consecinţe negative asupra sectorului bancar. Deşi într-o anumită perioadă leul ieftin avea un efect pozitiv, el avea un impact negativ asupra rambursării creditelor şi a condus la scumpirea resurselor creditare în lei, iar în general are un impact negativ asupra calităţii activelor. 40% din creditele în valută străină amplifică deprecierea leului. Din această cauză, mulţi debitori vor avea probleme la rambursarea acestor credite.

Pe de altă parte, populaţia va continua să-şi convertească depozitele, fapt ce va spori nivelul dolarizării resurselor bancare. O asemenea evoluţie va reduce semnificativ impactul instrumentelor aplicate de BNM, iar banca centrală va promova mai greu politica monetar-creditară. 

Totodată, refuzul populaţiei de a plasa depozite în lei va conduce la scumpirea acestora. La rîndul lor, băncile vor propune Guvernului resurse mai scumpe, fapt ce ar putea avea un impact negativ asupra balanţei bugetare. Experţii consideră că Banca Naţională trebuie să fie mai atentă cu procesul de stabilizare a cursului valutar.

„Lupta pentru zonele de influenţă şi tranzacţiile netransparente au căpătat un caracter cronic în sistemul bancar din Moldova. La aceasta se mai adaugă utilizarea ineficientă intenţionată a activelor bancare, fapt ce influenţează asupra stabilităţii sistemului bancar. Întreprinderile de stat pasive şi justiţia coruptă constituie un mediu favorabil pentru operaţiuni frauduloase. În context, trebuie modificată urgent abordarea faţă de monitorizarea şi supravegherea sectorului financiar”, susţin experţii.


Formatul relaţiilor cu Federația Rusă trebuie revizuit

Răcirea prognozată a economiei ruse ar trebui să conducă la reducerea pieţei muncii, fapt ce i-ar putea afecta şi pe cetăţenii moldoveni ce lucrează în Federația Rusă. În acest context, nu este exclusă intensificarea procesului de revenire în Patrie a migranţilor şi reducerea fluxurilor băneşti din Rusia. Guvernul de la Chişinău trebuie să revizuiască formatul relaţiilor economice cu Rusia. Trebuie să poarte negocieri cu Federația Rusă în domeniul economic, din perspectiva interesului ei de a face comerţ cu Republica Moldova. Rusia ar putea folosi piaţa moldovenească drept o platformă de apropiere economică faţă de UE.

Evoluţia pozitivă a economiei UE (în special, în ţările principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova) în 2014 şi, potrivit prognozelor pentru 2015, ar putea oferi ţării noastre unele avantaje, pentru a atenua deficienţele legate de lipsa exportului în Rusia.

Însă pentru a profita la maximum de avantajele oferite de Acordul de asociere cu UE, Moldova trebuie să întreprindă eforturi majore, pentru a înlătura barierele netarifare şi a-şi spori potenţialul de export. Aceasta ţine de îmbunătăţirea calităţii, standardizării, metrologiei şi evaluării conformităţii.