Cum s-a vîndut patrimoniul anul trecut

Foto: сервискапитал.рф

Vladislav Ciobanu

Anul trecut, procesul de cumpărare-vînzare a pachetelor de acţiuni ale societăţilor nu a fost prea activ. „Piaţa hîrtiilor de valoare, ca şi în anii precedenţi, a continuat să activeze în condiţii de incertitudine”, a relatat directorul companiei DAAC Invest, brokerul Oleg Guşcin, solicitat de NOI.md să descrie situația de pe piaţa hîrtiilor de valoare din Moldova.

Cu statistica nu te poți pune în poară

Acţiunile companiilor din Moldova se tranzacţionează pe piaţa bursieră şi cea extrabursieră. Cea extrabursieră presupune transmiterea proprietăţii prin cîteva metode: vînzare-cumpărare, moştenire, introducerea în capitalul social, în baza hotărîrii judecătoreşti şi prin dăruire. În ce priveşte piaţa bursieră, aceasta include licitaţiile deschise la Bursa de Valori, unde fiecare vînzător poate scoate la vînzare propriul pachet de acţiuni, iar doritorii îl pot cumpăra.

În ultimii ani, raportul tranzacţiilor bursiere şi a celor extrabursiere era egal. Spre exemplu, în 2013, acesta constituia 48/52, în 2012 – 49,8/50,2. Volumul acestei pieţe în 2013 constituia 1,7 miliarde de lei. Deocamdată nu există date privind tranzacţiile pe piaţa extrabursieră în 2014.

În ceea ce priveşte vînzarea acţiunilor la Bursa de Valori (BV), anul trecut a fost înregistrată o scădere. Dacă la finele anului 2013 volumul tranzacţiilor cu hîrtiile de valoare corporative ajungea la 822 de milioane de lei, atunci în 2014 acesta s-a redus pînă la 708 milioane de lei. În total, anul trecut, la Bursa de Valori au fost efectuate 1471 de tranzacţii faţă de 1258 în 3013.

În anul 2014, pe locul întîi după numărul tranzacţiilor se situa Întreprinderea de colectare a cerealelor din Olăneşti S.A. În total, au fost efectuate 89 de tranzacţii cu acţiunile acestei întreprinderi. Totodată, în 2014, au fost tranzacţionate acţiunile a 166 de emitenţi, iar în 2013 – 159.

Cît priveşte proprietatea publică, veniturile din privatizare au constituit anul trecut 184 de milioane de lei, faţă de cei 250 de milioane de lei planificați. Cele mai mari venituri au fost obţinute în cadrul a două licitaţii de vînzare a acţiunilor de stat la Bursa de Valori – 106,2 milioane de lei. A cincea parte din această sumă a fost obţinută din vînzarea a 21% de acţiuni ale statului la EuroCreditBank. De asemenea, au fost vîndute 94,6% din acţiunile Farmaco – cu 51,5 milioane de lei, 100% de acţiuni ale companiei „AeroportHandling”- cu 27,6 milioane de lei.

Impulsul privatizării

Este remarcabil faptul că liderii pieţei, atît în 2013, cît şi în 2014, după volumul tranzacţiilor la Bursa de Valori au fost băncile. Dacă în 2013, pe locul întîi pe piaţă era Moldova-Agroindbank – cu 363 de milioane de lei, atunci în 2014 – lider a fost Victoriabank cu 370 de milioane de lei. Acestor două bănci le-a revenit practic jumătate din volumul total al tranzacţiilor la BV. Impulsionarea activităţii pe piaţă se explică printr-un singur factor – schimbarea principalilor acţionari şi tendinţa unui grup mic de persoane de a prelua controlul în aceste bănci.

Aceste tranzacţii au fost însoţite de blocarea de către Banca Naţională a tuturor drepturilor grupurilor de acţionari ai acestor două bănci, în al căror rezultat, în cazul Moldova-Agroindbank, au fost nevoiţi să-şi vîndă activele acţionarii care deţineau în total 17,2% din acţiuni, iar de la Victoriabank – 30%. Totodată, în aceste bănci au avut loc şi alte tranzacţii de schimbare a proprietarului.

„Şi totuşi, aceasta nu este piaţă în sensul adevărat al cuvîntului. Pe an ce trece sînt tot mai puţine tranzacţii”, - spune Oleg Guşcin. El consideră că această situaţie pe piaţa hîrtiilor de valoare este legată de epuizarea „impulsului de privatizare”.

„Marea privatizare a avut loc în anii 90. În următorii ani, proprietatea privatizată a fost revîndută. Astfel, s-a creat singura motivaţie de bază la efectuarea tranzacţiilor cu hîrtiriile de valoare – cea economică. Însă operaţiunile economice nu constituie Piaţa Valorilor Mobiliare”, menţionează brokerul.

De ce se întîmplă acest lucru? „În primul rînd există un interes sporit disproporţionat faţă de activele create în epoca sovietică. În perioada socialismului, cetăţenii erau extrem de limitaţi în patrimoniul personal, iar cel obştesc nu era personificat. Odată cu promovarea ideologiei capitaliste, în ţările economiei postsovietice, în conştiinţa oamenilor s-a creat un anumit sindrom psihologic: „vreau mai mult decît am pe moment”.

Nouă ni se părea că orice activ lichid procurat trebuie să ne ofere implicit bani enormi, care ulterior urmau să fie investiţi iarăşi în active. Formula lui Marx „produs-bani-produs” a contribuit anume la crearea acestei filozofii. Din păcate, viaţa şi-a adus contribuția în această formulă: dacă banii înseamnă aproape întotdeauna proprietate, atunci din proprietate nu întotdeauna ies bani”, menţionează Oleg Guşcin.

Alternativele depozitelor bancare

„Totodată, - notează brokerul, - pe pieţele valorilor mobiliare ale ţărilor cu economie de piaţă dezvoltată funcţionează motivarea speculativă. Ce înseamnă aceasta? Este situația cînt banii fac bani, fără a intra practic în anumite active şi fără a rămîne prea mult în ele. Desigur, acest lucru este posibil în cazul unui grad destul de înalt de lichiditate a proprietăţii comercializate. De aceea, investiţiile în hărtiile de valoare este o alternativă plauzibilă pentru depozitul bancar. Piaţa valorilor mobiliare este o consecinţă a economiei orientate spre creştere”.

De aceea, investiţiile în hîrtii de valoare acolo reprezintă o alternativă reală pentru investiţiile în bănci. Potrivit lui Oleg Guşcin, pentru această piaţă a valorilor mobilare este caracteristică „mişcarea continuă a liniilor cererii şi ofertei, jocul la ridicare şi scădere, concurenţa de preţ, a ofertelor de portofoliu, a poziţiilor şi strategiilor”, ceea ce lipseşte în Moldova.

„În jurul BVM sînt mai multe vorbe decît fapte concrete. La noi nu există operaţiuni continue, ce creează trendul. Noi încă rămînem în urmă la capitolul organizarea pieţei. La noi, acesta este, mai degrabă, «un obiect ideal», adus de peste hotare. În anii 90, piaţa valorilor mobiliare a fost creată, în special, din cauza necesităţii efectuării operaţiunilor de vînzare a proprietăţii publice”, a dăugat directorul DAAC Invest.

Gușcin a mai menționat că regulile de joc au fost modificate odată cu intrarea în vigoare a legii privind piaţa capitalului în septembrie 2013. Aceasta prevede crearea unui model european al pieţei valorilor mobiliare, ce se deosebeşte substanţial de modelul american, implementat iniţial la noi. Spre exemplu, modelul american presupune activitatea registratorilor independenţi, iar cel european – doar un depozitar central unic. Se prevede că registrul hîrtiilor de valoare al societăţilor din sectorul financiar va fi deţinut de Banca Naţională, iar al celorlalte societăţi pe acţiuni importante – de Ministerul Justiţiei. Deşi această normă se conţine în legislaţie, în realitate, deocamdată, nimic nu s-a schimbat şi nu au fost create condiţii pentru trecerea treptată.

Prognoze dezamăgitoare

Cît priveşte institutul de brokeraj, în opinia lui Oleg Guşcin, acesta „se află într-o criză profundă”. „Participanţi profesionişti pe piaţă sînt mulţi, iar investitori nu-s”, menţionează el.

„Situaţia de pe piaţă mai este înrăutăţită şi de criza regională. Or, în timp de criză, multe tipuri ale activităţii înalt calificate rămîn nesolicitate, - menţionează brokerul. – Totodată, noi trăim în condiţiile unei incertitudini politice, sociale şi economice, fapt ce duce la scăderea nivelului de trai, reducerea duratei de viaţă, destrămarea familiilor, scăderea ratei natalităţii”.

„În legătură cu aceasta, prognozele pentru viitorul apropiat nu sînt deloc încurajatoare. Dar nici nu au de unde să fie. Există o tendinţă mondială care se rezumă la faptul că toate inovaţiile şi tehnologiile din diferite domenii ale vieţii obşteşti sînt concentrate în ţările economiilor avansate, iar restul sînt aşa-zisele zone de liber schimb. Cu alte cuvinte, teritorii de consum, unde nu există producţie, locuri de muncă, instruire profesională şi oportunităţi de creştere profesională”, a conchis Oleg Guşcin.