Reforma la MAI va fi continuată de un profesor-teoretician

Foto: obzormd.com

Victor Surugiu

Noul ministru de Interne Oleg Balan a purtat primele sale negocieri oficiale, marți, 24 februarie, cu șeful Delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola. În cadrul întrevederii au fost stabilite prioritățile de bază în noua lui funcție: sporirea calității activității și pregătirii profesionale a polițiștilor, lupta cu corupția, creșterea încrederii cetățenilor față de poliție, adaptarea activității MAI la standardele europene. În acest sens, ministrul intenționează să inițieze și să realizeze un șir de proiecte noi cu susținerea UE și altor parteneri de dezvoltare.

De la represiuni și corupție pînă la diplomă falsă

În noul guvern, Oleg Balan l-a înlocuit pe Dorin Recean, care s-a aflat la cîrma MAI din iulie 2012. Pînă atunci, instituția de drept a fost condusă timp de un an și jumătate de Alexei Roibu. Ultimii trei miniștri sunt candidați din partea Partidului Liberal Democrat, căruia îi revine controlul asupra ministerului.

În decembrie, Dorin Recean a comunicat pe pagina sa de Facebook că nu va face parte din noul guvern. Ex-ministrul nu a explicat motivele acestei decizii, dar a precizat că intenționează să plece în domeniul privat de activitate. Totodată, el nu renunță la calitatea de membru al PLDM.

În opinia experților, asupra înlăturării lui Recean de la conducerea MAI au influențat mai mulți factori. Aflîndu-se la cîrma uneia dintre cele mai mari instituții publice multifuncționale, el a reușit să figureze într-o serie de scandaluri de rezonanță. Pe parcursul ultimilor ani, conducerea MAI a fost acuzată de represiuni de amploare asupra oponenților politici și de organizarea urmăririlor penale „la comandă”.

La scurt timp de la numirea sa în funcție, Dorin Recean a ajuns în centrul scandalului legat de publicarea înregistrărilor convorbirilor telefonice dintre el și șeful Serviciului Fiscal de Stat, Nicolae Vicol. În cadrul acestora, ministrul îi cerea lui Vicol să nu întreprindă sancțiuni împotriva unei firme comerciale.

Totodată, imaginea lui Recean a fost pătată de istoria de corupție în jurul spălării mijloacelor financiare, destinate reformei MAI. Un șir de ofițeri de rang înalt au devenit figuranți ai dosarelor penale, inițiate pe faptul actelor de corupție, abuz de putere, delapidări, spălarea banilor. Revizia financiar-economică a activității MAE a scos la iveală un șir de încălcări, o parte dintre care a fost transmisă anul trecut spre examinare organelor anticorupție.

În același timp, în adresa ex-ministrului au fost înaintate acuzații în procurarea unei diplome false de model internațional. Astfel, liderul Mișcării „Antimafie”, Sergiu Mocanu a declarat că Recean a cumpărat la piața „Calea Basarabiei” o diplomă de studii la filiala din Belgia a Universității din Newport. Mai tîrziu, Dorin Recean a respins aceste afirmații, însă multe circumstanțe au rămas neelucidate.

Creșterea nivelului criminalității și pierderea cadrelor

Pe parcursul ultimului an, opoziția parlamentară a cerut în repetate rînduri demisia lui Recean din funcția de ministru. Astfel, socialiștii și-au motivat rezoluția prin creșterea bruscă a nivelului criminalității în Moldova și suspiciunile privind legalitatea mai multor acțiuni ale lui Dorin Recean. În opinia lor, politica promovată de el venea în contradicție cu interesele țării și ale societății.

Fracțiunea parlamentară a PCRM a cerut demisia lui Recean în legătură cu neîndeplinirea obligațiilor sale și cu creșterea catastrofală a nivelului criminalității. Comuniștii susțin că activitatea ex-ministrului a condus la știrbirea imaginii MAI și pierderea încrederii populației în organele de drept.

Printre alte pretenții față de fostul ministru – politica stîngace de cadre, din cauza căreia MAI a fost părăsit benevol sau forțat mulți angajați profesioniști și cu experiență. În primele luni de la numirea lui în funcție, din minister au plecat circa 200 de persoane. Dorin Recean, practic, imediat a demis cinci conducători.

Angajații care au venit în locul lor, nu au făcut față așteptărilor. Dorin Recean a fost nevoit să recunoască lipsa calificării și corupția în rîndurile angajaților MAI. Totodată, fostul ministru s-a remarcat că a angajat la minister multe rude și oameni din anturajul său. Familia lui era deservită de un aghiotant personal, ce activa în calitate de colaborator al Brigăzii cu destinație specială „Fulger”.

În aceste condiții, autoritățile aveau nevoie de o persoană cu o reputație curată, care va fi în stare să asigure continuitatea în activitatea MAI și să devină un promotor de succes al reformelor în acest domeniu. Totodată, candidatul nu trebuia să constituie o piedică la votarea în Parlament a noului guvern.

Profesor, rector, deputat

În calitate de figură de compromis a apărut Oleg Balan – savant, profesor, rectorul Academiei de administrație publică, ales în Parlament în noiembrie trecut pe listele PLDM. Oleg Balan se afla printre primele zece persoane de pe lista electorală a liberal-democraților. Pînă în prezent el s-a ocupat, în special, de activitatea academică și nu a reușit să apară în scandaluri politice sau de corupție.

Anul trecut, noul ministru a împlinit 45 de ani. Printre avantajele lui incontestabile se numără: pregătirea teoretică și științifică serioasă, precum și experiența solidă de profesor. El este doctor habilitat în drept, titlu obținut la Academia de Științe a Moldovei în 2009.

După absolvirea în 1994 a Academiei de poliție de la București, Oleg Balan a revenit la Chișinău și timp de 8 ani a lucrat la Academia de poliție „Ștefan cel Mare”. Aici el parcurs calea de la profesor pînă la șef de catedră, decan al facultății de drept, director al liceului de cadeți.

Din 2003 pînă la ultimele alegeri parlamentare, el a activat în cadrul Academiei Administrației publice de pe lîngă președintele RM, în calitate de: șef de departament (2003-2010), vice-rector (mai 2010-august 2013), prim-vice-rector (august 2013-mai 2014). În luna mai trecut, fiind singurul candidat, a fost numit de guvern în funcția de rector, la care a renunțat oficial în ianuarie 2015.

Actualul șef al MAI figurează în calitate de autor și co-autor al 86 de lucrări științifice, a publicațiilor științifice și specializate. Printre acestea – manualul de drept public internațional în două volume, dicționarul și m anualul de drept umanitar internațional. În lista lucrărilor lui sunt incluse două monografii, dedicate problemei terorismului și protecției dreptului omului în condițiile unui conflict armat.

Totodată, Oleg Balan face parte din colegiul de redacție și a consiliilor redacționale a unui șir de publicații științifice din Moldova, Rusia și Kazahstan. În cercurile juridice le este cunoscut și ca membru al Colegiului de selectare și carieră a judecătorilor, de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii.

Balul este condus de … consilieri

Oleg Balan, precum este menționat în autobiografia lui, se consideră o persoană flexibilă și comunicabilă, care poate lucra eficient în echipă. Printre calitățile sale de bază el numește: calitatea de lider, capacitățile organizatorice și spiritul de inițiativă.

Între timp, drept principalul neajuns al noului ministru, experții consideră lipsa componentei practice, legate de activitatea nemijlocită în organele de drept. Ținînd cont de acest factor, mult depinde de capacitatea lui de a pătrunde în esența lucrurilor și de a cunoaște detaliile practice din activitatea mecanismului organelor de drept, fără de care nu are sens să vorbim despre reforma eficientă a MAI.

Nu mai puțin importantă este și calificarea, profesionalismul și gradul de informare a oamenilor din anturajul noului șef al MAI, care ar putea influența semnificativ asupra poziției și deciziilor lui. Experții nu exclud faptul că în asemenea condiții, un rol-cheie în politica instituției îl vor juca consilierii ministrului și anturajul acestuia.

Totodată, potrivit CV-ului ministrului, plasat pe site-ul MAI, el nu cunoaște limbi străine, dacă nu luăm în considerație cunoștințele de bază de limbă franceză. În acest sens, Balan cedează în fața predecesorului său Dorin Recean, care putea purta, fără intermediari, negocieri cu mulți dintre colegii de peste hotare și reprezentanți ai organizațiilor donatoare.

Oleg Balan a devenit cel de-al 12-lea ministru de interne în 25 de ani de la fondarea acestei instituții. Cel mai mult timp s-a aflat în această funcție Gheorghe Papuc, care a stat la cîrma MAI al RM pe parcursul a circa 7 ani: din februarie 2002 pînă în martie 2008 și din octombrie 2008 pînă în septembrie 2009. Majoritatea miniștrilor, din diferite motive, au părăsit MAI înaintea expirării mandatului lor, aflîndu-se în acest fotoliu de la jumătate de an pînă la un an și jumătate.