Procurorii se pregătesc să transmită în instanță „cazul lui Usatîi”

Foto: allmoldova.com

Victor Surugiu

Centrul Național Anticorupție (CNA) a finalizat urmărirea penală, inițiată cu doi ani în urmă, privind abuzul de serviciu și cauzarea daunelor majore intereselor publice. Pe banca acuzaților riscă să ajungă cinci persoane cu funcții de răspundere, inclusiv fostul ministru al Sănătății. Însă principalul figurant este sigur că este vorba despre o presiune politică și reglarea conturilor de partid.

Săptămîna aceasta, materialele dosarului penal au ajuns pe masa procurorilor, care vor trebui să mai verifice o dată toate probele acumulate și să le transmită spre examinare instanței de judecată. Usatîi este acuzat de un șir de încălcări, în cadrul unor tranzacții de milioane în folosul unor structuri comerciale.

Alături de fostul ministrul au devenit acuzați și directorul interimar al Spitalului Clinic Republican, notarul, registratorul public și șeful departamentului juridic al ministerului.

Potrivit materialelor dosarului penal, între Ministerul Sănătății, Spitalul Clinic Republica și două firme private a fost semnat un contract pe termen de 12 ani privind parteneriatul public-privat. Este vorba despre procurarea utilajului medical și posibilitate prestării serviciilor comerciale de către unele companii în incinta Spitalului Republican. În afara serviciilor de „cleaning”, în mîinile companiile private au fost transmise și serviciile de diagnostic. Era planificată introducerea parteneriatului public-privat în domeniul dializei, medicinei oncologice și serviciului de urgență.

SRL „Magnific” figura în calitate de investitor, iar SRL „Euromed Diagnostic”- în calitate de partener privat. Ulterior, ministerul a devenit garant al două linii de creditare pentru aceste companii. Acesta a mai oferit drept gaj pentru creditarea ipotecară 500 m.p. din suprafața Spitalului Clinic Republican, amplasate la parterul secției a patra.

Una din probele documentare ale dosarului este o scrisoare, semnată de ministrul Sănătății, în baza căreia a fost perfectat un credit ipotecar. Potrivit CNA, decizia ministrului le-a permis firmelor comerciale să obțină cîteva credite în valoare de 16 milioane de euro, iar băncii creditoare –să intre în posesia patrimoniului public.

În opinia reprezentanților CNA, fostul ministrul și-a depășit atribuțiile de serviciu, deoarece nu avea dreptul să pună în gaj patrimoniul public. Procurorii vor verifica dacă au acționat legal notarul, care a avizat contractul de ipotecă și angajatul oficiului cadastral, care l-a înregistrat.

După 10 zile de la punerea în gaj a încăperilor a fost semnat un ordin privind reorganizare spitalului, fapt ce i-a permis băncii să pretindă asupra dreptului la încăperilor gajate. Totuși, patrimoniul public nu a intrat în proprietatea băncii, deoarece ordinul ministrului Sănătății a fost declarat nul.

Surse din cadrul procuraturii au declarat pentru NOI.md că ex-ministrul nu și-a recunoscut vina în săvîrșirea infracțiunilor de care a fost acuzat. Unul dintre principalele argumente constau în faptul că acest proiect, implementat de Spitalul Republican, a fost susținut de toate structurile competente. În opinia apărării, procedura parteneriatului public-privat presupune o abordare specială la efectuarea unor asemenea tranzacții

Potrivit informației noastre, fostul ministru consideră că urmărirea penală are substrat politic. În acțiunile organelor de drept el vede tentative de a exercita presiuni asupra Partidului Liberal Democrat, al cărui membru este și care l-a înaintat la postul de ministru. În opinia lui Usatîi, de vină ar fi încercările lui Vlad Filat de a influența reformele CNA și a procuraturii, instituții, care, precum se știe, sînt afiliate Partidului Democrat.

Fostul ministru consideră că implementarea proiectului la Spitalul Republican este un succes: în unul dintre interviuri el a declarat că holul spitalului s-a transformat dintr-un „adevărat grajd într-o încăpere bine amenajată”. Avocații lui Usatîi sînt convinși că în cadrul procesului de judecată, dosarul se va risipi, în lipsa probelor concludente și din cauza argumentelor neîntemeiate, invocate de procuratură și CNA.

Între timp, organele de drept au și alte pretenții față de fostul ministru al sănătății. În 2014, Comisia Națională Anticorupție a stabilit că în declarația sa pe venit Andrei Usatîi nu a indicat cinci terenuri, un lot forestier, trei automobile, două conturi bancare și 230 de acțiuni ale unei companii. Materialele au fost expediate Procuraturii General pentru intentarea dosarului penal pentru declarații false.

Totodată, în producția Procuraturii Anticorupție se află dosarul pe numele fostei conduceri a Ministrului Sănătății. Acest episod se referă la un șir de cereri expediate la Camera de Licențiere, în care Usatîi insista asupra eliberării licențelor pentru farmaciile noi. Acesta solicita abateri de la legislație în ceea ce privește distanța dintre farmacii. Procurorii au calificat aceste acțiuni prin abuz de putere, neglijență și fals în acte oficiale.

Cererile ministrului sănătății erau respinse însă întreprinzătorii contestau în instanță verdictele Camerei de Licențiere. În baza deciziilor judecătorești, pe care Camera de Licențiere nu le-a contestat, agenții economici obțineau autorizații pentru deschiderea farmaciilor. Potrivit informației comisiei parlamentare de anchetă, implementarea acestei scheme în fiecare caz îi costa pe cei interesați circa 7 mii de euro.

„Pe parcursul ultimilor ani au apărut mai multe dosare penale, ce au coincis cu luptele politice, iar finalizarea lor va depinde, în primul rînd, de durata și de rezultatele acestei bătălii, menționează unul dintre experții noștri. Printre acestea – dosarele penale împotriva șefului Serviciului Fiscal Nicolae Vicol, ministrului Finanțelor Veaceslav Negruța, ministrului adjunct al Transportului și Infrastructurii Drumurilor Boris Gherasim, ministrului Culturii Boris Focșa, adjunctului secretarului general al Guvernului Eduard Bănăruc și altora.

Dosarul l ui Usatîi a fost examinat timp de doi ani, iar în această perioadă e puțin probabil să fi apărut probe noi: schema a fost deconspirată chiar în primele zile. De aceea, mulții au impresia că organele de drept au așteptat momentul potrivit în discuțiile dintre jucătorii politici. Nu este secret că în Moldova problemele legale delicate deseori sînt soluționat prin negocieri de după culise. Există multe dosare penale, care inițial sînt însoțite de declarații răsunătoare, iar ulterior sînt clasate fără gălăgie.

Într-un stat de drept, un dosar este inițiat în temeiurile prevăzute de Codul penal și este examinat fără declarații și acuzații publice. Însă specificul organelor de drept de la noi e de așa natură, încît acestea nu pot să-i tragă la răspundere pe persoanele cu funcții de răspundere fără existența unei voințe politice clare în acest sens. De aceea, ancheta și urmărirea penală a acestor dosare se tergiversează, iar părțile încearcă să ajungă la un compromis”.