Imprimaţi
 |
| Foto: youtube.com |
Vineri, 27 martie, producătorii agricoli au ieșit la grevă. Cea de-a doua răscoală țărănească s-a dovedit a fi cu mult mai numeroasă, față de greva agricultorilor din 2012: 4 mii de participanți și peste 2 mii de unități de tehnică agricolă scoase pe trasee. La prima grevă a fermierilor (în pofida eforturilor majore întreprinse de către autorități pentru a o împiedica), au participat 3,5 mii de oameni și peste 1,7 mii de unități de tehnică agricolă.
Recenta acțiune de protest a fost una de avertisment: toată tehnica a fost scoasă pe acostament. De și agrarienii din raioanele Căușeni, Hîncești și Ștefan Vodă, aduși la limita disperării, au încercat să blocheze traseele auto. Însă nu le-au permis colegii lor.
Organizatorii i-au oferit guvernului 7-10 zile pentru îndeplinirea cerințelor sau măcar elaborarea unor măsuri concrete pentru realizarea lor (decizia definitivă va fi aprobată luni). Precum a declarat președintele Asociației producătorilor agricoli „Uniagroprotect“ Alexandru Slusari, în a doua etapă a grevei, agrarienii sînt gata să blocheze drumurile. Totodată, nu este exclusă și o altă variantă: dacă în cadrul dialogului cu guvernului nu vor apărea acțiuni constructive, atunci tehnica agricolă va porni spre Chișinău.
În așteptarea promisiunilor
Pe parcursul a trei ani dintre cele două răscoale țărănești, cerințele și lozincile agrarienilor aproape nu s-au schimbat: producătorii agricoli nu sînt de acord cu majorarea TVA la producția lor de la 8 pînă la 20%. Ei cer dublarea fondului de subvenționare de - pînă la 1,2 miliarde de lei. Insistă ca parlamentul să examineze și să aprobe modificările la Legea privind piața produselor petroliere, aprobare de Guvern cu trei ani în urmă. Cer reluarea achitării compensațiilor pentru roada ratată anul trecut din cauza introducerii de către Rusia a interdicției la importul producției agricole din RM și stingerea datoriilor la subvenționare.
„Vrem prețuri reale la motorină!“ , „Cerem atitudine europeană față de agricultură!“, „Cerem majorarea semnificativă a fondului de subvenționare!“, „Ați uitat de promisiunile electorale!“ - sînt lozincile scrise pe pancartele plasate pe parbrizurile tractoarelor și combinelor aflate în grevă.
Agrarienii spun că le-a ajuns cuțitul la os: rata standard de 20% la producția agricolă primară în loc de 8% doar în documentele Ministerului Finanțelor apare „echitabilă pentru toate sectoarele economiei, inclusiv în agricultură „Pentru sectorul agricol, care și așa a suferit considerabil în urma sancțiunilor alimentare din partea Rusiei, înseamnă scoaterea din circulație a unor mijloace importante.
Mai adăugați la aceasta și prețurile înalte la motorină: potrivit lui Alexandru Slusari, chiar și în Ucraina, care se află în război civil și în prag de default, motorina este cu 2,5 lei mai ieftină. Recenta criză valutară, provocată artificial, care a dus la majorarea prețurilor. și incapacitatea multor agrarieni de a rambursa creditele contractate anterior.
Încă pe 28 octombrie anul trecut, organizatorii actualei greve - asociațiile agricola „Uniagroprotect“, „Moldova-Fruct“ și Federația Națională a fermierilor din Moldova i-au cerut guvernului sî instituie situația de forță majoră în agricultură - „în legătură cu ultimele evenimente“ (embargoul rusesc la produsele alimentare și necesitatea de rambursare a creditelor cu furnizorii de pesticide, motorină, fertilizanți, semințe etc.).
Guvernul a ignorat atunci această cerință a agrarienilor. Iar actualul dialog cu autoritățile nu s-a soldat cu rezultat.
Cine e premier în Moldova?
În ajunul celei de-a doua greve în agricultură, premierul Chiril Gaburici a acceptat să se întîlnească cu organizatorii acțiunii de protest. „Trebuie multe de explicat, ca părțile să înțeleagă totul“, a declarat premierul.
În rezultatul întrevederii, reprezentanții organizațiilor producătorilor agricoli au rămas nedumeriți - cine în realitate e premier în Moldova: Gaburici sau ministrul Finanțelor Anatolie Arapu?
„Noi așteptam un dialog constructiv. Am venit la întrevedere nu doar cu un pachet de cerințe, dar și cu propuneri concrete de soluționare a problemelor. Gaburici, parcă era de acord, chiar ne-a strîns mîinile de cîteva ori. Însă în acest moment se ridica Arapu și spunea : „Eu nu sînt de acord“, a declarat într-un interviu pentru NOI.md Alexandru Slusari.
Să luăm, spre exemplu, fondul de subvenționare a agriculturii. Producătorii agricoli insistă asupra majorării acestuia pînă la 1,2-1,5 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor este dispus să aloce în bugetul-2015 cifra din anul trecut de 610 milioane de lei, dintre care peste 200 de milioane constituie datoriile din anul trecut. Reprezentanții Ministerului Finanțelor spun că dacă vor apărea mijloace suplimentare, „acestea vor putea fi ulterior incluse“. Însă fiind sătui de promisiuni deșarte ale autorităților, reprezentanții sectorului agrar cer garanții.
Joi, Moldova a obținut acces la mijloacele programului european pentru agricultură și dezvoltarea localităților rurale (ENPARD).
Finanțarea anuală în cadrul ENPARD va constitui 17 milioane de euro. Aceste mijloace, plus 350 de milioane de lei din rambursarea accizelor la motorina utilizată în agricultură, consideră reprezentanții asociațiilor agricole, ar putea fi incluse în Fondul de subvenționare pentru 2015. Iată și suma ce lipsea.
Inițial, premierul parcă a acceptat această propunere. însă ministrul Finanțelor a fost categoric împotriva, invocînd restricțiile la deficitul bugetar. „Emiteți hîrtii de valoare, luați credit de la Banca Națională, pentru a gaja în buget această sumă. Iar pe urmă Uniunea Europeană o va compensa“, au propus reprezentanții sectorului agrar. Ministrul Finanțelor nu a fost de acord.
„Dar dacă ei pot lua credite de miliarde de la Banca Națională, pentru a acoperi găurile, create în urma furtului de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, atunci ar putea să găsească bani și pentru producătorii agricoli“, a declarat presei în timpul grevei, președintele Federației Naționale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc.
Al doilea moment semnificativ al dialogului dintre agrarieni și autorități: „Noi avem 5 miliarde de lei de resurse de creditare pentru agricultură, iar voi vî plîngeți!“, a declarat ministrul Finanțelor în cadrul ultimei întrevederi cu reprezentanții asociațiilor agricole. Am început să ne clarificăm ce-i cu aceste 5 miliarde.
Creditul polonez înghețat de 100 milioane de euro, prevăzut pentru modernizarea complexului agroindustrial, dezvoltarea zootehniei și producției fitotehnice: la mijlocul lunii ianuarie, autoritățile Poloniei au declarat că vor mai aștepta cu alocarea creditului, deoarece partea moldovenească încă nu a desemnat persoana, care va conduce comisia pentru utilizarea acestui credit.
A doua resursă de creditare - proiectul „Livada Moldovei“ de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare de 120 de milioane de euro. însă acesta va fi valabil abia din anul viitor. Adică, deja minus 3-4 miliarde din cele 5 miliarde de lei, despre care vorbea Anatolie Arapu.
Apropo, de creditul polonez. Acesta este o altă piatră de încercare în dialogul dintre agrarieni și guvern. Polonia îi acordă Moldovei 100 de milioane de euro pentru 25 de ani cu o dobîndă anuală de 0,15%, cu o perioadă de grație de 5 ani. 90 de milioane de euro din această sumă vor fi utilizate pentru acordarea împrumuturilor pentru agrarieni, cu o dobîndă de 3%, cu un gaj de 30%. Așa a hotărît Guvernul. Producătorii consideră dobînda de 3% înaltă și consideră că aceasta nu trebuie să depășească 1%.
„în opinia mea, noi am fi putut fi de acord și cu dobînda de 1,5%. Numai dacă guvernul ne va merge în întîmpinare în privința Fondului de subvenționare și dacă va fi soluționată problema cu amendamentele la Legea privind piața produselor petroliere. Dar și în acest caz ministrul Finanțelor este categoric împotrivă. Domnul Arapu nici nu a vrut să audă nimic despre reducerea ratei dobînzii“, a declarat Alexandru Slusari.
Teoria și practica luptei cu veniturile excedentare
Agrarienii luptă de trei ani pentru modificări la la Legea privind produsele petroliere.
Încă în toamna anului 2012, analizînd situația creată pe piața combustibililor în ultimii 11 ani (după adoptarea actualei Legi privind produsele petroliere), Ministerul Economiei a ajuns la următoarea concluzie - din cauza regulilor dure de intrare pe piață (rezervoare petroliere proprii sau arendate cu capacitatea de 5 mii metri cubi, capitalul propriu de cel puțin 8 milioane de lei, rezervoare pentru gazul lichefiat cu capacitatea minimă de 150 de metri cubi) s-a produs o concentrare excesivă a pieței. Astfel, doar cinci companii controlează 85% din piață. Fapt ce contribuie, precum a declarat atunci ministrul Economiei Valeriu Lazăr, la apariția „semnelor înțelegerii de cartel“.
Și deși actuala versiune a Legii privind piața produselor petroliere prevede că rentabilitatea acestui tip de activitate nu trebuie să depășească 10%, datorită actualei metodologii de formare a prețurilor, vînzătorii de produse petroliere pot include în prețul final nu doar cheltuielile la importul și vînzarea carburanților, dar și cheltuielile „conexe“. Spre exemplu, „deplasările cu soțiile sau amantele“, reparația clădirilor, procurarea mijloacelor de transport și „toate aceste benzinării, ce răsar ca ciupercile după ploaie“,
Pentru asigurarea „dezvoltării unei concurențe sănătoase și unei competitivități serioase“, cu trei ani în urmă, Ministerul Economiei a elaborat o serie de modificări la Legea privind piața produselor petroliere. Se propunea ca toate cerințele speciale față de importatori (deținerea rezervoarelor de 5 mii de metri cubi, a rezervoarelor pentru gazul lichefiat de 150 metri cubi și capitalul minim social de 8 milioane de lei) să fie anulate. Acest fapt, în opinia autorilor, va conduce la apariția pe piață a unui număr mai mare de operatori, la creșterea concurenței și la reducerea prețurilor la carburanți.
în al doilea rînd, se propunea să li se permită agricultorilor să importe produse petroliere (exclusiv pentru necesitățile de producție), fără perfectarea licenței de import și fără dreptul de a le comercializa. Se presupunea că această facilitate le va permite gospodăriilor mari să nu mai depindă de dictatul comercianților de produse petroliere, de schemele de intermediari și că vor putea găsi furnizori mai ieftini.
și în al treilea rînd, pentru sporirea transpanreței în procesul de formare a prețurilor, Ministerul Economiei a propus ca prețurile cu amănuntul la produsele petroliere să fie stabilite în baza cotațiilor medii Platt`s, dar nu în baza costului lor în vamă, în care, de regulă, sînt incluse deja profiturile companiilor off shore. Plus marja de 30%, care nu trebuie să depășească 0,2 dolari la un litru de benzină și 0,15 dolari de la un litru de motorină.
însă ministrul Finanțelor Veaceslav Negruța a refuzat să semneze proiectul de lege elaborat de Guvern. Atunci se vorbea că Ministerul Finanțelor și unele persoane interesate din partidele de guvernămînt se tem că vor „pierde controlul asupra acestui import“. Reieșind din pozițiile actualului ministru de Finanțe, agrarienii nici acum nu ar trebui să spere la un salt în „direcția petrolieră„.
TVA: un pas înainte și doi înapoi
TVA la producția agricolă primară - este o problemă cu barbă în cadrul dialogului dintre agrarieni și autorități. Atît din cauza vechimii litigiului, cît și din cauza poziției puterii executive, are se schimbă mereu.
Inițial, în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2015, Ministerul Finanțelor a stabilit TVA de 8% doar pentru zahărul din sfeclă de zahăr și la 30 de poziții ale producției fitotehnice și pomicole. Restul producției urma să fie taxată la nivelul standard de 20%.
După un șir de întrevederi reprezentanților sectorului agrar cu ministrul Finanțelor, în proiectul politicii bugetar-fiscale a apărut altă prevedere: „Cota de 8% la producția fitotehnică, pomicolă și zootehnică în formă naturală„ fără a indica pozițiile de marfă.
La nici o săptămînă au început să circule zvonuri că Guvernul înclină din nou spre taxa de 20% la zahăr. Apori problema cu zahărul parcă se rezolvase - Ministerul Finanțelor din nou era de acord cu 8%, însă la producția zootehnică cerea TVA de 20%.
Luni, 30 martie, la Chișinău vine misiunea FMI, cu un nou director de țară pentru Moldova - Ivanna Vladkova-Hollar, care din luna mai îl va succeda la acest post pe Max Alier. Misiunea Fondului Monetar va activa în țară pînă pe 3 aprilie. Așa că nu este exclus că în cadrul discuțiilor cu experții FMI, Ministerul Finanțelor își va schimba iarăși poziția față de TVA la producția agricolă.