Doar un candidat la postul de primar a fost anunţat, ceilalţi urmează a fi desemnaţi

Foto: unassvadba.ru

Xenia Florea

Moldova intră într-o nouă campanie electorală. Pe 14 iunie vor avea loc alegeri locale generale, în cadrul cărora cetățenii RM vor trebui să aleagă aproape nouă sute de primari și 12 mii de consilieri municipali, raionali și sătești.

Comisia Electorală Centrală a anunțat deja cît va costa noul scrutin – 90 de milioane de lei. Cu patru ani în urmă, alegerile locale au costat cu 20 de milioane de lei mai ieftin. Și deși pe 14 iunie vor fi aleși 898 de primari, cea mai interesantă bătălie se va da pentru postul de primar general al Chișinăului. Primul candidat oficial pentru acest post este cunoscut deja. Restul urmează a fi desemnaţi.

Candidatul PL – Dorin Chirtoacă

Primii și-au anunțat candidatul liberalii. Duminică, 5 aprilie, Consiliul Republican al Partidului a decis să-l înainteze din nou la funcția de primar general al Chișinăului pe Dorin Chirtoacă – sub lozinca: „Noi trebuie să salvăm cursul european. Cu Dorin Chirtoacă la funcția de primar general, noi vom salva democrația”.

Alegerea „mesianică” a liberalilor a fost, în principiu, evidentă. În primul rînd, clanul Ghimpu nu i-ar fi dat undă verde altcuiva. În al doilea rînd, actualul primar încă în cadrul ședinței de constituire a noului Parlament a solicitat ca Chirtoacă să nu fie considerat deputat, căci intenționa să candideze pentru al treilea mandat de primar general al municipiului Chișinău. Însă de data aceasta, experții îi dau șanse minime.

Pe parcursul aflării sale la funcția de primar, ratingul personal al lui Dorin Chirtoacă a scăzut foarte mult. Persoana, în care mulți și-au pus mari speranțe în 2007, considerată „drept un curent de aer proaspăt” și un „nou trend” în politica moldovenească s-a compromis deja peste un an. S-a constatat că Chirtoacă este un simplu demagog, că nu are nici un dram de calități de gospodar și, cel mai important, că nu adoptă independent deciziile.

Fiind preocupat ba de atacurile asupra comuniștilor, ba asupra socialiștilor, ba de turismul politic, ba de încercările de a-i demite pe unii funcționar incomozi, ba de numeroasele experimente economice, care s-au soldat, de regulă, cu eșec, timp de două mandate de primar, Chirtoacă nu a făcut nimic real pentru oraș, înrăutățind și mai mult situația și așa dificilă din capitală.

Desigur, în ajunul alegerilor din 14 iunie, Dorin Chirtoacă va încerca să implice iarăşi la maxim aparatul administrativ al Primăriei. Dar! Și în 2011 victoria lui din turul doi cu o diferență minimă de candidatul comuniștilor Igor Dodon trezea multe întrebări. Or, cu patru ani în urmă, pentru Chirtoacă, în turul doi au lucrat PLDM și PDM.

În 2011 circulau zvonuri, potrivit cărora conducerea partidelor de guvernămînt și președintele Comisiei Electorale Centrale au fost chemați de ambasadorul american, care le-ar fi dat dispoziții să nu permită în niciun caz victoria în capitală a reprezentantului PCRM, care a acumulat în turul întîi 166 de mii de voturi – cu 36 de mii mai mult decît Dorin Chirtoacă. Dodon, practic, a cucerit orașul, iar Chirtoacă a cîștigat în suburbiile, care ulterior (împreună cu CEC) l-au „salvat” în turul doi al alegerilor locale.

Pentru a-i asigura în 2011 victoria lui Chirtoacă, CEC a demonstrat niște acrobații demografice uimitoare cu listele electorale. Precum scria una din agențiile de presă, potrivit datelor statistice oficiale, numărul locuitorilor orașului Durlești la 1.01.2011 constituia 18 400. Iar conform listelor de bază ale alegătorilor, prezentate la CEC, numărul cetățenilor cu drept de vot era de 16799. Adică, reieșea că cota minorilor din Durlești ajungea la 10%. O situație demografică și mai bizară era în localitatea Codru. Conform datelor statistice oficiale, la 1 ianuarie 2011, în Codru locuiau 11,8 mii de persoane, iar conform listelor electorale, erau 12,578 de persoane cu drept de vot.

Toate acestea, i-au permis lui Dorin Chirtoacă să ajungă, în cele din urmă, în fotoliul de primar al Chișinăului cu o diferență de doar 1%.

Candidatul PSRM -?

PSRM are un spectru larg de candidaturi la funcția de primar general al capitalei, ca nicio altă formațiune politică. La începutul anului se vorbea că socialiștii au cel puțin patru pretendenți la acest post: liderul partidului Igor Dodon, ex-premierul Zinaida Greceanîi, fostul ministru al Educației Ion Ceban și secretarul executiv al PSRM Vlad Batrîncea.

Acum se spune că alegerile primare din interiorul partidului au limitat alegerea pînă la două candidaturi – Greceanîi și Dodon. Ambii au mai pretins la postul de primar general și ambii au fost la un pas de victorie – Zinaida Greceanîi în 2005, iar Igor Dodon – în 2011.

Ambii presupuși candidați ai socialiștilor au șanse destul de mari la succes în alegerile din 14 iunie. În primul rînd, PSRM acum e în ascensiune – creșterea ratingului politic a început cu alegerile parlamentare și s-a întărit după victoria „creaturii” neoficiale a socialiștilor în alegerile bașcanului autonomiei Găgăuze Irina Vlah. În al doilea rînd, oponenți politici, deocamdată nu au contracandidați de nivelului lui Greceanîi și Dodon.

Apropo, potrivit zvonurilor, conform unui sondaj închis, desfășurat de compania CBS AXA, Igor Dodon are cel mai mare rating printre politicienii moldoveni. El este urmat de fostul premier Iurie Leancă. Așa că dacă socialiștii îl vor înainta pe liderul lor la funcția de primar general al capitalei, în cadrul alegerilor locale general din 14 iunie, la Chișinău se va repeta duelul dintre Igor Dodon și Dorin Chirtoacă. Iar Igor Dodon va avea cu mult mai multe șanse să cîștige, decît oponentul său, rămas fără susținere politică largă.

Totuși, membrii partidului spun că candidatul oficial al PSRM la funcția de primar general al Chișinăului, cel mai probabil, va fi Zinaida Greceanîi. Înaintarea ei va deveni o continuare a trendului feminin, lansat în Găgăuzia odată cu victoria Irinei Vlah. Capitala nu a mai fost condusă de o femeie. Totodată, Zinaida Greceanîi este un bun manager și negociator: anume ea, împreună cu echipa ei feminină de la Ministerul Finanțelor, în 2002, cînd datoria externă a RM constituia 70% din PIB, a desfășurat cu succes negocierile cu clubul creditorilor de la Paris privind restructurarea datoriei externe a țării, răscumpărînd o parte a datoriei la jumătate de preț sau chiar la 40%.

Se afirma că socialiștii vor examina și își vor înainta candidatul la postul de primar general al Chișinăului, la mijlocul acestei săptămîni. Surse din cadrul partidului spun că candidaturile pentru fiecare raion și localitate, cel mai probabil, vor fi selectate săptămîna viitoare. Această decizie urmează a fi adoptată de către Comitetul Politic Executiv al formațiunii.

Candidatul „Partidului Nostru” - ?

Liderul formațiunii „Partidul nostru” Renato Usatîi, care a avut de suferit „fără vină” din cauza autorităților la alegerile parlamentare din 30 noiembrie (electoratului îi plac asemenea persoane), a anunțat zilele acestea un fel de alegeri primare. El a chemat electoratul să participe la înaintarea candidaților pentru organele administrației locale.

„Partidul Nostru” califică alegerile locale drept o „trambulină” pentru alegerile parlamentare anticipate (liderul „Partidului Nostru” este convins că acestea sînt inevitabile). De aceea, Renato Usatîi și susținătorii lui consideră drept scop principal „obținerea unei reprezentativități largi pe întreg teritoriul țării”.

Pregătindu-se de 14 iunie, liderul „Partidului Nostru” s-a întîlnit cu liderul socialiștilor Igor Dodon. Detaliile discuției nu sînt cunoscute însă potrivit temerilor politologilor de dreapta, în cadrul acestei întîlniri, liderii forțelor de stînga ar fi putut „împărți zonele electorale” și să convină asupra acțiunilor comune în cadrul alegerilor locale.

„Cel mai probabil, Dodon se va axa pe primăria municipiului Chișinău cu susținerea lui Usatîi, iar Renato Usatîi va candida la primăria din Bălți, contînd pe susținerea socialiștilor”, a presupus într-un interviu pentru IPN, analistul politic Ion Tăbîrță.

Pentru partidele de stînga o asemenea distribuire zonală ar fi optimă. În primul rînd, pentru că pozițiile PCRM în capitala de Nord încă sînt puternice, iar Renato Usatîi e mult mai popular acolo, decît socialiștii. În al doilea rînd, pentru a nu dispersa electoratul, înaintînd în ambele capitale candidați separați.

Dacă asemenea înțelegeri au loc într-adevăr, iar PSRM intenționează să coopereze cu „Partidul Nostru”, atunci partidele de sînga au toate șansele să construiască după alegerile din 14 iunie o verticală pro-rusească Găgăuzia-Chișinău-Bălți.

Candidatul PLDM - ?

PLDM, deocamdată, nu și-a desemnat candidatul la funcția de primar al Chișinăului. Sîmbăta trecută, liberal-democrații au desfășurat Congresul alegătorilor locali, în cadrul căruia au hotărît să „obțină victorie în alegerile locale din 14 iunie”. Adică, să repete, cel puțin, succesul de acum patru ani, cînd după numărul de mandate obținute (3,3 mii de aleși) PLDM era devansată doar de Partidul Comuniștilor (3,9 mii).

Însă în situația actuală, ținînd cont de criza din partid și exodul activiștilor raionali în proiectul politic al lui Iurie Leancă, declarațiile PLDM sînt prea optimiste. Desigur, este pus la îndoială faptul că Ministerul Justiției, controlat de PLDM, va înregistra partidul lui Leancă pînă la alegerile locale și le va permite disidenților să participe la cursa electorală. Însă aceasta nu înseamnă că susținătorii fostului prim-vicepreședinte al PLDM nu vor participa la alegerile locale generale și nu vor candida la funcțiile de primari sau consilieri în calitate de candidați independenți, furînd de la foștii membri de partid voturile electoratului local.

PLDM urmează să desemneze candidatul la funcția de primar general al Chișinăului în cel mai apropiat timp. „În zilele apropiate, organizația teritorială a PLDM se va întruni în ședință, în cadrul căreia va fi examinată candidatura la funcția de primar general al Chișinăului”, a declarat Vladimir Filat după încheierea forumului de sîmbătă.

La alegerile din 2011, Partidul Liberal Democrat l-a desemnat la postul de primar al Chișinăului pe secretarul general al Guvernului, Victor Bodiu, care era puțin cunoscut printre electorat. Mai tîrziu el a fost rechemat din cursa electorală – PLDM l-a susținut pe actualul primar Dorin Chirtoacă.

Potrivit zvonurilor, de data aceasta, la funcția de edil al capitalei, liberal-democrații l-ar putea înainta pe actualul ministru al Mediului Sergiu Palihovici – soțul vicepreședintelui Parlamentului Liliana Palihovici. El cunoaște bine situația din Chișinău: a activat în secția publicitate a Direcției arhitectură și urbanism din cadrul Primăriei capitalei, în calitate de șef al grupului de control a supravegheat amplasarea publicității stradale, a fost șeful Cabinetului Primarului General.

În 2009, Palihovici a condus biroul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, iar în 2011 a devenit consilier PLDM în Consiliul Municipal Chișinău.

Potrivit unei altei versiuni, nu este exclus că din partea PLDM ar putea fi înaintat fostul primar al capitalei (1994-12005), actualul președinte al Curții de Conturi, Serafim Urechean. Despre aspirațiile sale la postul de primar general Urechean a anunțat încă anul trecut, declarînd că s-a săturat să urmărească în ce s-a transformat Chișinăul timp de două mandate ale lui Dorin Chirtoacă. Ce-i drept, el a menționat că intenționează să candideze la funcția de primar în calitate de candidat independent, deoarece timp de 24 de ani noi trebuia să înțelegem că orașul nu poate fi divizat sau împărțit în trei părți. Primarul trebuie să fie independent.

“Eu nu exclud faptul că auto-înaintarea lui Urechean va aminti de statutul “independent“ al Irinei Vlah sau al lui Nicolai Dudoglo în cadrul recentelor alegeri ale bașcanului din Găgăuzia. Oficial, aceştia parcă figurau în calitate de candidaţi independenți, însă pentru nimeni nu era secret ce forțe politice stau în spatele lor. Așa că, s-ar putea ca oficial Urechean să figureze pe listele Comisiei Electorale Centrale în calitate de candidat independent la funcția de primar general, însă în spatele lui ar putea sta și PLDM”, a declarat pentru NOI.md unul dintre politologi.

Apropo, Serafim Urechean și-a oferit serviciile liberal-democraților încă la alegerile locale din 2011: atunci el tot spunea că nu ar fi împotriva reîntoarcerii sale la Primăria Chișinău. Însă PLDM l-a preferat pe Victor Bodiu.

În ultimii ani, Serafim Urechean și-a mai pierdut, desigur, din autoritatea și ponderea politică, însă precum recunosc mulți analiști, el a fost un bun gospodar și, probabil, cel mai bun primar al Chișinăului de la independența RM. Iar pentru a nu le oferi șansa partidelor de stînga să obțină victorie în capitală, partidele de guvenămînt trebuie să înainteze un singur candidat, să se unească în jurul unei personalități cunoscute și a unui gospodar puternic. Iar Serafim Urechean este potrivit pentru acest rol, ca nimeni altul.

Candidatul PCRM -?

Timp de 20 de ani de independență a republicii, chiar și aflîndu-se în apogeul popularității lor, comuniștii nu au reușit niciodată să cîștige Chișinăul. Inițial, din cauza cadrelor: PCRM se conducea de principiul: „această persoană trebuie să fie comodă, pentru a putea fi condusă”.

În final, toate candidaturile potrivite din punctul de vedere al conducerii (Zgardan, Iordan) pentru alegători erau neconvingătoare. Iar cînd PCRM a înaintat, în sfîrșit, o candidatură puternică, autoritățile și intrigile din interiorul PCRM nu i-au permis să obțină victorie.

Partidul Comuniștilor s-a afișat cel mai aproape de victorie în 2005, cînd candidatul ei Zinaida Greceanîi, obținînd în turul doi 87,78% din voturi, așa și nu a devenit primar general al capitalei – aceste alegeri fiind declarate nule, din cauza prezenței reduse la vot. Astfel s-a întîmplat și în anul 2011, cînd candidatul PCRM Igor Dodon a cedat, cu o diferență minimă, în fața lui Dorin Chirtoacă.

Însă dacă foștii comuniști Greceanîi și Dodon acum au șanse sporite de a obține victorie în alegerile locale din 14 iunie, atunci șansele PCRM de a repeta succesul, înregistrat acum patru ani, tind spre zero: atît din cauza „reorientării” politice a partidului, în rezultatul căreia PCRM a pierdut încrederea unei părți considerabile a electoratului de stînga, cît şi din cauza lipsei unor candidaturi marcante, de nivelul lui Dodon și Greceanîi.

Anterior, circulau zvonuri insistente că PCRM l-ar putea înainta la funcția de primar general pe Eduard Mușuc, însă ulterior căile politice ale fostului deputat comunist și cele ale conducerii PCRM s-au separat. O altă posibilă candidatură era cea a liderului fracțiunii parlamentare a PCRM Violeta Ivanov. Însă, iarăși, conform zvonurilor, președintele fracțiunii era categoric împotriva înaintării sale.

Și consilierul municipal din partea PCRM, Victor Gurău, și-ar fi dorit foarte mult să se vadă în fotoliul de primar al Chișinăului. La finele anului trecut, acesta chiar a expediat un mesaj la adresa Comitetului Executiv al PCMR, în care și-a oferit serviciile la alegerile locale din 2015, însă e puțin probabil că extravagantul Gurău să devină, în cele din urmă, candidatul oficial al Partidului Comuniștilor pentru acest post.

Candidatul PDM - ?

Partidul Democrat se află, de asemenea, în căutare activă a candidatului său la postul de primar general al Chișinăului. Precum a declarat președintele de onoare al PDM Dumitru Diacov: „noi acum discutăm, măsurăm pe cine am putea înainta la acest post. Vrem să vedem pe cine vor înainta oponenții noștri, pentru a face alegerea „definitivă”. Cel mai probabil, Partidul Democrat își va face alegerea săptămîna viitoare.

Candidatul democraților în 2001 a fost unul controversat și neașteptat – atunci pentru fotoliul de primar al Chișinăului ei au înaintat-o pe Valentina Buliga – ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Făcînd o caracteristică a candidatului său, Marian Lupu a numit-o „o femeie frumoasă și deșteaptă”, însă aceste calități s-au dovedit a fi insuficiente pentru a învinge.

Experții spuneau că Buliga are șanse nule de a cîștiga alegerile locale. În primul rînd, pentru că nu e carismatică, nu e persoana care va putea duce oamenii după ea. A doua și principala cauză a eșecului ei previzibil, a fost adoptarea cu întîrziere a bugetului asigurărilor sociale pentru 2011 și modificările extrem de nepopulare la legislația socială (majorarea stagiului de muncă, refuzul statului de a achita concediul medical, anularea facilităților pentru un șir de categorii etc.).

Alegătorii nu i-au putut ierta ministrului toate acestea. În final, în primul tur al alegerilor locale din 2011, Valentina Buliga a obținut doar 8,8 de mii de voturi ale alegătorilor, acumulînd 2,56%.