Demisia Guvernului: multă gălăgie și … nimic

Foto: noi.md

Xenia Florea

În pofida fluxului de nemulțumiri și furie din partea socialiștilor, comuniștilor, grupului Leancă, juriștii „independenți” și ai comunității de experți, Parlamentul nici nu a avut de gînd să exprime vot de neîncredere pentru faptul că puterea executivă și-a asumat din nou competențe legislative.

În final, proiectele politicii fiscale, bugetului de stat și bugetelor asigurării sociale și în medicină pentru 2015, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, au intrat în vigoare la începutul acestei săptămîni.

¬Separarea puterilor? Davai, do svidania!

De fapt, art. 106/1 al Constituției „Angajarea răspunderii Guvernului”, de care a făcut uz echipa lui Gaburici, a fost elaborat și adoptat pentru condiții de forță majoră. Potrivit acestuia, guvernul este în drept să-și asume răspunderea în fața Parlamentului, pentru programul, declarații cu caracter politic sau un proiect de lege. UN proiect de lege, dar nu un pachet întreg, cum a făcut Executivul.

Totuși, după două intervenții din anul trecut ale cabinetului Leancă, cînd în iulie 2014, Guvernul, ocolind parlamentul, a adoptat 11 proiecte de lege, iar în septembrie altele șapte, actualele patru documente din „pachetul Gaburici” par destul de modeste. Însă doar la prima vedere.

Deoarece, dacă guvernele Filat și Leancă doar au făcut modificări, ocolind Parlamentul, la legile privind bugetul de stat pentru anul 2010 și anul 2014, aprobate de deputați, atunci actualul cabinet de miniștri, invocînd „circumstanțe extraordinare”, a utilizat art. 106/1 pentru a înlătura, în general, organul legislativ de la procesul de adoptare a celor mai importante proiecte legislative financiare ale anului.

Timp de șase ani cît PLDM și PDM s-au aflat la guvernare, utilizarea prevederilor de forță majoră ale art. 106/1 al Constituției a devenit o normă obișnuită. Membrii coaliției de guvernare au înțeles foarte repede cum să-și promoveze deciziile necesare cu efort minim. Cum numai apare pericolul că proiectul de lege elaborat de Guvern ar putea avea probleme la trecerea lui în Parlament sau autoritățile au nevoie să ascundă unele scheme, puterea executivă, invocînd anumite circumstanțe excepționale, imediat aplică articolul „Angajarea răspunderii Guvernului”

Iar, precum se știe, pofta vine mîncînd. Dacă guvernul lui Vladimir Filat își asuma răspunderea politică o dată doar pentru un act legislativ, așa cum prevede Constituția: în septembrie 2010 a adoptat, ocolind parlamentul, modificările la bugetul de stat pentru anul 2010, în august 2011, în toiul scandalului raider și-a asumat răspunderea pentru proiectul de lege privind extinderea competențelor Băncii Naționale și limitarea modului de executare a deciziilor judecătorești. Atunci următoarele echipe guvernamentale nu au suferit de modestie: 11 și 7 proiecte de legi ale guvernului Leancă și 4 – ale cabinetului de miniștri al lui Gaburici.

Juristul Pavel Midrigan, într-un interviu pentru o agenție de presă, a calificat actuala intervenție a guvernului cu aplicarea art.106/1 drept „subminarea spiritului de parlamentarism”. „Chiril Gaburici vorbește cu glasul lui, dar acționează nu din propria voință. Toți pașii au fost deciși de alții”, consideră Midrigan.

Se pare că actuala coaliție s-a apucat serios de subminarea acestui „spirit al parlamentarismului”. Iar încercările PLDM și PDM de a șterge limitele delimitării puterilor, prevăzută în Constituție și dreptul internațional, nu se limitează doar la aplicarea cu regularitate a art. 106/1 al Constituției.

La sfîrșitul săptămînii trecute, președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, le-a divulgat jurnaliștilor „marea” taină a coaliției de guvernămînt: PLDM și Partidul Democrat intenționează să introducă modificări în Constituție, oferindu-le reprezentanților lor să ocupe concomitent posturi și în puterea legislativă, și în cea executivă. Iar în cazul demiterii din funcția de ministru, funcționarii pot miza pe păstrarea mandatului de deputat și pe imunitatea de deputat, acordată conform legii.

„Eu nu știu cine se ocupă de acest lucru. Însă există intenția de a introduce modificări, ce constau în comasarea funcției de deputat cu funcția de membru al Guvernului. Data limită a fost stabilită ziua de 20 aprilie. Și în acest caz nu există nu doar o discuție publică, dar nici o declarație publică”, a declarat Tănase.

Unul dintre membrii colectivului de autori pentru pregătirea modificărilor corespunzătoare a Constituției – deputatul PLDM Tudor Deliu – a confirmat că un asemenea proiect de lege este elaborat. El a explicat necesitatea introducerii modificărilor prin pietatea față de conducerea politică a partidelor.

„Majoritatea membrilor guvernului conduc listele de partid. Nu este exclus că și președintele partidului va fi delegat în guvern. Și ce se întîmplă atunci cînd guvernul este demis? Cel care a fost cel mai bun se pomenește în afara parlamentului, și a oricărei alte funcții administrative”. Deliu a declarat că acest fapt corespunde pe deplin „prevederilor europene”.

Această operațiune de ștergere a limitei delimitării puterilor ar putea fi împiedicată doar de prevederea constituțională privind numărul de voturi necesare pentru amendarea Constituției. Pentru a introduce modificări în legea supremă, este nevoie de 2/3 sau de 68 de voturi ale deputaților. În actuala conjunctură din parlament acest lucru este, pracic, imposibil.

Furtună într-un pahar cu apă

Cînd joia trecută, Chiril Gaburici a informat deputații privind intenția de a-și asuma răspunderea politică pentru proiectele bugetare din 2015, doar fracțiunile și grupurile de opoziție și-au exprimat nemulțumirea.

Comuniștii au declarat că demersul guvernului este la „ limita prevederilor constituționale”, iar însuși pachetul proiectelor de legi bugetare este unul „antisocial și neavantajos pentru soluționarea problemelor sociale și economice”.

Socialiștii au declarat că așa-zișii integratori europeni, după ce au durat din bănci miliarde de lei și le-au scos din țară, acum vor să pună aceste cheltuieli pe umerii contribuabililor, sporind povara fiscală. De aceea, examinarea publică în parlament a politicii fiscale și a bugetului pentru 2015 nu este convenabilă pentru coaliție.

Iurie Leancă, care pe timpul cînd era premier a aplicat nu o dată art. 106/1 din Constituție, de asemenea era furios. „Cele mai importante documente financiare, după care țara trăiește tot anul, de care depind cetățenii de rînd, oamenii de afaceri, instituțiile și companiile de stat, nu trebuie adoptate cu voturile a doar cîțiva miniștri”, a declarat el.

Însă în pofida blamării publice a inițiativei guvernamentale și promisiunea de a „mătura această putere, de a o spăla ca pe o rugină, care macină statul din interior (Igod Dodon), în termenul de 72 de ore prevăzut de Constituție, la secretariatul parlamentului nu a fost depus nici un proiect de moțiune de cenzură împotriva guvernului lui Chiril Gaburici.

Totuși, un asemenea proiect a fost elaborat de către fracțiunea PSRM. Însă socialiștilor le-a lipsit doar un vot: conform legislației în vigoare, inițiativa legislativă poate fi depusă de cel puțin o pătrime din deputați, adică 26 din 101, iar socialiștii au doar 25 de mandate.

Apelul lui Igor Dodon către deputații Leancă și Carpov, precum și către 13 deputați ai Partidului Liberal de a semna documentul nu a fost susținut de către colegi. La fel ca și propunerea de a elabora propriile declarații privind votul de neîncredere, pe care socialiștii erau gata să le semneze.

Fracțiunea PSRM ar fi putut obține votul necesar de la Irina Vlah, care încă mai este deputat și pe care socialiștii au susținut-o la alegerile recente ale bașcanului Găgăuziei. Însă noul conducător al autonomiei nu a vrut să semneze documentul.

Irina Vlah și-a explicat decizia în felul următor: „Pentru a-mi realiza programul electoral, este necesar un dialog constructiv cu organele puterii centrale. Ținînd cont de faptul că guvernul activează doar cîteva luni, ar fi fost nepotrivit să-i dăm aprecieri, a trecut prea puțin timp. Actualii miniștri sunt viitorii mei colegi, cu care eu vor activa cot la cot în guvern”.

Pasul Irinei Vlah a fost unul destul de logic – miercuri, 15 aprilie, va avea loc inaugurarea ei. De ce să acutizeze prin acțiuni politice fără sens relațiile și așa tensionate dintre Chișinău și Comrat, cînd există posibilitatea de a stabili un dialog și de a lucra constructiv? Fără sens, pentru că era evident din start că inițiativa fracțiunii PSRM privind moțiunea de cenzură nu va acumula cele 51 de voturi necesare și nu va conduce la demisia guvernului Gaburici. Însă acest lucru i-ar fi putut prejudicia, cu siguranță, începutul mandatului de bașcan de cinci ani al Irina Vlah.

Singura piedică în calea realizării de către guvern a documentelor sale bugetar-fiscale ar putea fi Curtea Constituțională. La CC au apelat aceeași socialiști, care consideră că prin decizia sa de asumare a răspunderii politice, guvernul a încălcat un șir de norme constituționale.

Spre exemplu, art.6 „Separația și colaborarea puterilor”, conform căreia, în Moldova, puterile legislativă, executivă și judiciară sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.

Art. 66 „Atribuțiile de bază” ale Parlamentului RM, conform căreia anume parlamentul aprobă bugetul de stat și exercită controlul asupra executării lui. Și art. 131 „Bugetul public național”, în care se menționează că guvernul elaborează anual proiectele bugetului de stat și proiectele bugetului asigurărilor sociale de stat și le prezintă parlamentului spre examinare.

În istoria adoptării de către Guvern a art.106/1 al Constituției deja au fost cazuri cînd Curtea Constituțională a recunoscut drept ilegale acțiunile puterii executive. Cînd în august 2011, în toiul scandalului raider, guvernul lui Vladimir Filat și-a asumat răspunderea pentru proiectul de lege privind extinderea împuternicirilor Băncii Naționale și limitarea modului de executare a hotărîrilor judecătorești, în decembrie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale acțiunile guvernului.

Nu este exclus faptul că puterii executive îi convine termenul de examinare a demersurilor la CC. Deoarece majoritatea scopurilor, țintite de cabinetul de miniștri prin recenta sa decizie, pînă atunci ar putea fi atinse, iar verdictul final al Curții Constituționale nu va mai avea valoare. În orice caz, anume așa s-a întîmplat cu pachetul ultimativ al lui Iurie Leancă, din iulie.

Diavolul se ascunde în detalii

Cînd comisia de anchetă a parlamentului examina cauzele panicii valutare din februarie și situația cu scoaterea miliardelor de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, reprezentanții opoziției active au declarat că echipa cu participarea persoanelor cu funcții înalte de conducere a început asupra scoaterii celor 13 miliarde de lei încă în vara anului trecut. Și anume de aceea, la sfîrșitul lunii iulie, guvernul Leancă, atribuindu-și împuternicirile puterii legislative, și-a și-asumat răspunderea pentru 11 acte legislative.

Printre proiectele acelei „liste ultimative” se aflau și modificările la Legea privind judecătoria administrativă și la Legea privind prevenirea și contracarare a spălării banilor și finanțarea terorismului. Aceste modificări i-au abilitat de judecători cu dreptul de a bloca executarea deciziilor serviciului de prevenire și contracarare a spălării banilor, prin care era stopată o activitatea sau o operațiune dubioasă. Astfel, persoanele interesate au obținut posibilitatea de a scoate de sub controlul acestor organe, practic, orice sumă de bani, indiferent de proveniența ei.

Președintele comisiei buget și finanțe Veaceslav Ioniță a avertiza atunci că în 11 legi, pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în fața parlamentului pe 22 iulie, sunt puse bazele furtului mijloacelor bugetare în valoare de peste 1 miliard de lei.

Acum, experții vorbesc că și în „pachetul de răspundere” al lui Chiril Gaburici, cu siguranță, se ascund un șir de „amendamente secrete cu consecințe profunde” . Unul dintre acestea este modificarea Codului vamal, ce legalizează magazinele duty-free pe teritoriul „temporar necontrolat de către organele constituționale”. Adică în nerecunoscuta RMN.

Conform acestei modificări, „la deschiderea magazinelor duty-free pe teritoriul temporar necontrolat de către organele constituționale, nu este instituită zona controlului vamal”. Iar „prin derogare de la normele actualului Cod, în cazul introducerii/scoaterii mărfurilor în/din magazinele duty-free, amplasate pe teritoriul temporar necontrolat de către autoritățile constituționale, prezentarea și aprobarea declarațiilor vamale va avea loc sub propria răspundere a proprietarului licenței pentru tipul respectiv de activitate”.

O altă prevedere cu „consecințe bugetare pe termen lung”: are legătură sau nu actuala majorare a poverii fiscale cu miliardele furate din bănci și cu avertizările opoziției că pentru reîntoarcerea lor vor trebui să răspunde contribuabilii (numai taxa pentru folosirea drumurilor se majorează cu 50%), dar în anul curent, pentru deservirea datoriei de stat vor fi cheltuite de două ori mai multe mijloace decît în 2014. Dacă în bugetul-2014, deservirea datoriei de stat a costat 659,4 milioane de lei, atunci în 2015 aceasta va costa 1,26 miliarde de lei.

Ex-ministrul finanțelor Veaceslav Negruța, în previziunile sale economice pentru 2015 indica că deservirea acestuia, dintr-un șir de motive, va deveni imposibilă. În primul rînd, afirma el în luna februarie, din cauza deprecierii leului față de dolar și euro, cheltuielile vor crește cu peste 30%.

În al doilea rînd, din cauza nerambursării creditului, eliberat de Banca Națională celor trei bănci comerciale, datoria publică internă ar putea crește de la 7,2 miliarde pînă la 16 miliarde de lei. Potrivit prognozei din februarie a ex-ministrului finanțelor, deservirea datoriei interne se va majora de două ori din contul dublării sumei totale a datoriei, și de cel puțin trei ori – din cauza majorării ratelor dobînzilor.