Imprimaţi
 |
| Foto: publika.md |
Anghelina Taran
La moment avem cîteva prognoze ale creșterii economice: a Băncii Mondiale, a Fondului Monetar Internaționale, a Ministerului Economiei și a Centrului analitic independent „Expert-grup”, și toate sunt diferite. Adică, putem alege indicatorii, în funcție de dispoziție – mai optimistă sau mai pesimistă.
Așadar, experții BM consideră că Produsul Intern Brut (PIB) în 2015 se va reduce cu 2% față de anul trecut. Ministerul Economiei este de părere că scăderea va fi de doar 1%. Aceeași opinie este susținută și de FMI. Iar experții de la Expert-grup s-au oprit la prognoza de bază de minus 0,2, dar au calculat și varianta pesimistă, conform căreia PIB va scădea cu 1,8%.
Ținînd cont de faptul că asupra economiei influențează atît factorii externi, cît și cei interni, și nimeni nu știe ce s-ar mai putea întîmpla de ambele părți ale frontierei, atunci viața ne va spune ce variantă vom aplica.
Noi singuri am rămas uimiți
În schimb, în anul 2014, potrivit datelor statistice, Moldova a înregistrat cel mai înalt indicator al creșterii economice printre țările regiunii – 4,6%, fapt ce ne-a uimit, în primul rînd, pe noi înșine (în 2013 acesta era de două ori mai mare – 9,4%). Însă Banca Mondială, toamna trecută, și-a corectat prognoza sa pentru economia moldovenească în scădere pînă la 2%, iar Ministerul Economiei a apreciat o creștere de 4%.
Des.1 Creșterea PIB în țările regiunii în 2014, %
Creșterea s-a produs datorită indicatorilor înalți din agricultură(+8,2%), industria (+7,3%) șiîncomerțul intern (+6,1%).
Anul 2015 va fi mai prost
În opinia experților de la „Expert-grup”, situația în 2015 va fi mai complicată față de cei doi ani anteriori. Economia Moldovei va intra în recesiune (producție moderată, scădere necritică a producției) – conform scenariului de bază. Potrivit acestuia, doar în agricultură se va înregistra o creștere pozitivă de 1,6%, în cazul în care vor fi condiții climaterice favorabile.
Dacă situația se va înrăutăți, atunci, conform celei de-a doua variante, și în agricultură va fi o scădere de 3,8%. Industria, indiferent de situație, va arăta un rezultat negativ – respectiv, minus 1,6% și 2,2%, iar comerțul inter cu mărfuri și servicii își vor reduce indicatorii cu 0,2% și cu 0,8%. Acestea sunt ramurile care în 2014 au asigurat creșterea economică a țării noastre.
Inflația se așteaptă la nivelul de 9%, iar conform variantei pesimiste – 12% (unii experți locali o estimează în valori de două cifre). În pofida creșterii prețurilor, fermierii sunt puși într-o situație dificilă, cînd din cauza închiderii pieței rusești ei sunt nevoiți să reducă prețurile la producția lor.
Asupra scăderii influențează, în afara factorilor externi, reducerea transferurilor bănești de peste hotare (cu 7% sau cu 10%), reducerea exportului (cu 0,5% sau cu 2,5%), a importului (cu 2,8% sau cu 3,1%), a încasărilor fiscale (cu 3% sau cu 4,7%) etc.
Situația se înrăutățește din cauza sectorului bancar slăbit (nu e clar dacă miliardul de dolari furat va fi returnat sau nu), dar și a instabilității valutei naționale. Acest fapt va cauza reducerea cu 30% (sau cu 34%) a volumului de creditare în lei, a investițiilor cu 4%. Consumul final se va micșora cu 1,2% sau cu 1,3%.
Riscurile erau cunoscute, însă autoritățile au fost pasive
În pofida faptului că o căderea economică era așteptată de mult timp, autoritățile nu au întreprins măsurile necesare – la această concluzie au ajuns experții de la „Expert-Grup”. În special, nu fost identificat mecanismul compensării pierderilor fermierilor în urma embargoului rusesc, piața muncii nu este gata să primească un număr mare de conaționali, care se întorc din Rusia, iar deficitul bugetului (1,7%) se menține la nivelul ultimilor doi ani, cînd era înregistrată o creștere economică.
Banca Națională, Comisia Națională pentru Piața Financiară, Ministerul Finanțelor și Comisia Națională pentru stabilitate financiară nu au prevenit criza din sistemul bancar. Totodată, BNM acționează pe piața valutară în mod ineficient, în rolul de pompier. Principalele șocuri economice și financiare puteau fi prevăzute (problemele la BEM au apărut în 2012, riscul introducerii embargoului de către FR era cunoscut în 2013, despre consecințele politicii monetare promovate au avertizat mai mulți experți), însă autoritățile au fost pasive.
În rezultat, Moldova intră vesel în criza economică, cu un sector bancar slab, cu o încredere minimă din partea populației față de bănci și leu, cu un deficit bugetar, ce nu lasă spații pentru manevre, și cu niște rezerve valutare, ce s-au apropiat de minimul admisibil.
Totodată, Guvernul, cu actuala susținere în Parlament, nu are posibilitatea de a promova rapid și eficient reformele structurale, acești factori fac economia moldovenească vulnerabilă la șocurile externe, ce prezintă principalul risc pentru stabilitatea macroeconomică a țării.
Experții propun aplicarea „măsurilor clasice”
Economiștii recomandă aplicarea măsurilor clasice ale politicii fiscale și monetar-creditare, pentru a stimula activitatea economică, dar nu a presa, pentru a încuraja întreprinderile, care investesc în modernizarea producției, în implementarea standardelor europene, crearea locurilor de muncă.
Însă politica bugetar-fiscală pentru 2015 este îndreptată spre închiderea „găurilor” din contul contribuabililor. În locul colectării impozitelor cu orice preț, politica fiscală trebuie să urmărească scopuri pe termen lung.
Trebuie elaborate măsuri de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii (prin oferirea subvențiilor private, garantarea parțială a creditelor sau oferirea facilităților fiscale), pentru a încuraja implementarea standardelor calității din UE, activitatea de marketing, stabilirea relațiilor internaționale. Toate acestea at contribui la integrarea producătorilor locali și la crearea unor lanțuri valorice la nivel regional și internațional.
Măsura universală anti-criză – diversificarea exportului, pentru a reduce dependența de piața rusească. Totodată, devalorizarea rublei și hrivnei sugerează că este nevoie de piețe cu situație macroeconomică mai stabilă. În această privință, Acordul de asociere dintre Moldova și UE prezintă anumite oportunități.
Totodată, producătorii au nevoie de ajutorul guvernului, deoarece există diferite bariere netarifare interne ce împiedică comerțul. Adică, trebuie implementate standardele de calitate și simplificate procedurile de obținere a documentelor, necesare pentru export-import; de extins aplicarea prevederilor Acordului DCFRA privind producția de origine animalieră etc.
Aceeași întrebare – ce trebuie să facem? –am adresat-o mai multor experți.
Elena Gorelova: Sunt necesare măsuri complexe
Directorul adjunct al Centrului de investigații strategice și reforme, fostul ministru adjunct al economiei, doctor habilitat în științe economice, Elena Gorelova:
- Economiștii foarte des înaintează propuneri ce poate fi schimbat în același Cod fiscal pentru îmbunătățirea situației economice. Însă pentru 2015, politica fiscală a rămas, practic, nemodificată. Chiar la nivelul unor măsuri, pe care Ministerul Finanțelor le-a propus guvernului și acesta le-a aprobat, nimic nu va fi schimbat.
De asemenea, economiștii propun foarte multe pentru stimularea activității de întreprinzător. Spre exemplu, IDIS Viitorul desfășoară sistematic, cu susținerea întreprinzătorilor „Agenda de business”, unde este inclusă o listă detaliată cu recomandări pentru guvern. Aceasta este expediată la Cancelaria de Stat, Ministerul Economiei și la Ministerul Finanțelor, însă, din păcate, aceste doleanțe și recomandări ale mediului de afaceri și ale experților nu sunt luate în considerație.
Însă măsurile separate de stimulare nu sunt suficiente, deoarece economia este complexă. Dacă intenționați să reduceri povara fiscală, atunci trebuie să vă gîndiți din ce veți forma bugetul. Dacă scopul este de a majora numărul locurilor de muncă, atunci acest lucru la fel trebuie coordonat cu celelalte direcții ale politicii – sociale și economice, inclusiv, corespunderea integrării europene etc.
De acea este dificil de oferit recomandări pentru domenii separate. Nu există în economie așa ceva că ați făcut cîțiva pași și totul s-a ameliorat. Totul trebuie privit în ansamblu. Anul trecut, un grup mic de experți i-a ajutat Partidului Socialiștilor să elaboreze un program de dezvoltare social-economică a țării pentru patru ani, unde noi ne-am expus principalele idei, iar socialiștii le-au susținut, modificînd și adăugînd unele lucruri. În general, a fost elaborat un document bun pentru țară, ce nu și-a pierdut actualitatea. Pe site-ul lor el poate fi accesat liber (sub program este scris că aceste soluții pot servi drept teze pentru orice putere din RM, indiferent de orientarea ei politică, însă la noi asemenea preluări nu se practică - n.a.).
Veaceslav Negruța: Este nevoie de un plan anti-criză
Directorul executiv la SRL Business Consulting Instituite, ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța:
-Trebuie să ținem cont de faptul că, în prezent, noi ne aflăm în punctul în care activitatea economică se restrînge. Aceasta a fost determinată și de aspecte cu caracter regional, și de destul de multe decizii proaste, adoptate în ultimele18 luni, care creează incertitudine pentru agenții economici și pentru activitatea economică. La acestea se referă hotărîrile privind politica fiscală, inclusiv, facilitățile fiscale pentru anumite întreprinderi, și cele privind politica monetară, nemaivorbind de supravegherea în sectorul bancar, care amenință securitatea financiară a țării.
Trebuie excluse sau reduse la minim influența multor factor, pentru ca activitatea economică (nu doar cea investițională) să devină mai activă – nemijlocit fabricarea produselor, solicitate pe piața internă și cea externă, crearea locurilor de muncă. Pentru această există instrumente ale politicii fiscale, investiționale, comerciale și formatele liberului schimb, ce există cu UE, CSI și alte țări. Activitatea economică trebuie dezvoltată, fără a crea bariere și restricții pentru business. Un alt indicator economic foarte important este capitalul și prețul lui pentru desfășurarea afacerilor.
Din păcate, acești factori la noi nu sunt favorabili pentru anii 2015 și 2016. De aceea, trebui adoptat un plan de măsuri anti-criză, care ar crea premise pentru ca agenții economici să știe clar, în primul rînd, ce îi așteaptă în următorii doi ani, pentru a reduce riscul plecării oamenilor din business și vînzării a tot ceea ce au creat aici. Or, această tendință este foarte pronunțată în ultimele 18 luni.
În plus, mai există și sectorul informal (economia tenebră), care este o consecință a distribuirii neuniforme a poverii fiscale între agenții economici, chiar și în interiorul unei ramuri. Acest fapt este legat de interesele de afaceri ale elitei politice, membrii căreia sunt jucători pe anumite piețe. Deformarea acestor situații are un impact negativ asupra activității economice. Multe reforme au fost încetinite sau, în general, nu a fost făcute, pentru a asigura dreptul la proprietate, protecția investițiilor. Este necesar de a reforma sistemul judiciar, care deseori adoptă decizii ilegale, conducîndu-se de alte principii. Acestea sunt cîteva componente, ce trebuie evidențiate drept problematice, localizate și soluționate. Iar mai departe trebuie oferite anumite stimulente pentru dezvoltarea economiei.
Eugen Roșcovanu: Mediul de afaceri constituie politica guvernului drept una ostilă
Președintele Asociației micului business, Eugen Roșcovanu
- Pentru ca sectorul întreprinderilor mici și mijlocii să activeze eficient, în primul rînd, acesta nu trebuie persecutat și nu trebuie adoptate decizii la nivelul guvernului și parlamentului, ce reduc la zero activitatea agenților economici, pentru că nimeni nu ține cont de interesele lor. Trebuie oferite anumite libertăți economice business-ului mici și mijlociu. Țara are nevoie de reforme economice radicale. Impozitarea trebui să fie stimulatorie, adică întreprinderea trebuie să plătească cît poate, dar nu cît crede guvernul. Conform statisticii oficiale, 99,9% din întreprinderile mici și mijlocii nu sunt în stare să achite impozitul pe profit.
Întreprinzătorii consider drept ostilă politica guvernului față de activitatea lor. Cum nu am numi actuala situație economică a Moldovei – recesiune sau criză, sensul nu se schimbă – staul nu este capabil să asigure necesitățile sectorului privat în libertăți economice. Trebuie de creat un climat de afaceri care i-ar permite oricărui om să-și deschidă propria afacere repede, fără probleme și cu cheltuieli minime, pentru că riscurile el și le asumă, creînd locuri de muncă. Trebuie să li se ofere oamenilor această posibilitate. Nu li se oferă. Atunci la ce putem să ne așteptăm dacă nu la o criză și mai profundă decît cea existentă?
Alexandru Muravschi: Principala problemă este încrederea în autorități
Directorul proiectului GIZ, fostul vicepremier și ministru al economiei și reformelor, doctor habilitat în economie, Alexandru Muravschi:
- Mecanismul economic e clar, ce trebuie să facem – „să ne jucăm” cu impozitele etc. însă ce putem face atunci cînd țara este cufundată în bezna neîncrederii și nerecunoașterii absolute a legilor etc.? Ce măsuri economice pot întreprinse cupă ce societatea a fost cutremurată de vestea privind furtul unui miliard de euro?
Problemele Moldovei deja nu constau în economie, ci în politică. Pe de o parte – embargoul Rusiei, iar pe de alta – corupție, hoție și neîncredere. Ce trebuie să facem din punct de vedere economic în această situație? Să introducem un impozit mai mare și altul mai mic? Acest lucru nu va soluționa problema.
În primul rînd, trebuie soluționată problema încrederii în autorități. Oamenii trebuie să înțeleagă clar că dacă conducerea face ceva, atunci o face onest, și că există organe care supraveghează acest lucru și își îndeplinesc funcțiile. Deocamdată, acest lucru nu există. Fiecare reprezentant al puterii cum trăia pentru sine, așa și trăiește. Însă în ultimii trei-patru ani, toate acestea au întrecut orice măsură. Așa că în Moldova nu există dificultăți din punct de vedere al economiei. Aceasta se află în situație gravă pentru că nimeni nu mai crede în nimic.
La începutul lunii mai trebuia să aibă loc reuniunea donatorilor țării noastre cu cabinetul de miniștri. Din cîte știu eu, donatorii au elaborat un document mare – „Policybrief”de aproximativ 100 de pagini, cu recomandările lor către guvern. Vom vedea ce reacție va urma. La această reuniune trebuia să se coordoneze acțiunile în Moldova în toate direcțiile.