Producție organică, made in Moldova

Foto: zemledelie.org.ua

Anghelina Taran

În condițiile crizei economice, întreprinzătorii locali caută noi piețe de desfacere pentru producția lor. Însă, precum menționează experții, sortimentul acesteia nu este larg, el nu are ceva deosebit. Între timp, există un vast cîmp de activitate în domeniul fabricării produselor organice, pentru care sînt deschise toate piețele. Pentru acestea nu există cote, deoarece ele nu acoperă pe deplin cererea consumatorilor (ponderea produselor ecologice în produsele alimentare din lume este de cel mult 3-4%). Moldova, datorită condițiilor sale climaterice și solurilor, ar putea oferi lumii cele mai gustoase produse ecologice, care ar trebui să constituie oferta noastră unică.

Moldova în lumea organică

Pentru țara noastră agricultura ecologică este o direcție destul de nouă în agricultură. În anul 2000, Guvernul a adoptat Conceptul național al agriculturii ecologice, al producției și comercializării produselor alimentare ecologice și genetic nemodificate. Iar în 2001, au fost certificate primele plantații cu suprafața totală de 168 ha.

Primele acte normative de calitate ale acestei producții au apărut abia în 2004, iar Legea privind producția agricolă ecologică – în 2005. Pentru comparație, în SUA, producția organică este cultivată de 100 de ani. Spre exemplu, Ministerul Agriculturii al SUA, în 1915, a pregătit primul raport privind prețurile și vînzările căpșunilor ecologice.

Agricultura organică și-a început dezvoltarea activă la mijlocul anilor 1980 în Europa de Vest și SUA, cînd a avut loc surplusul de producție a produselor ieftine, cultivate cu ajutorul unor doze mari de îngrășăminte minerale, a pesticidelor și regulatorilor creșterii plantelor. Guvernele acestor țări au început să încurajeze agricultura ecologică, inclusiv în scopul protecției mediului. Iar boomul organic a apărut la începutul anilor 1990.

În Moldova, conform datelor statistice din 2014, în producția ecologică erau incluse aproximativ 59 mii ha, inclusiv 29 mii ha – în conversiune. Cele 80 mii de tone de producție au fost exportate în Germania, Belgia, Italia, Cehia, Slovacia, Polonia, Danemarca.

Pînă pe 1 ianuarie 2015, în această producție au fost ocupați 65 de agenți economici (dintre aceștia, aproximativ 30 au lucrat în conversiune), iar în primele trei luni ale anului curent au fost înregistrate încă 23 de întreprinderi.

Anul trecut, țara noastră a fost vizitată de două ori de către inspectorii UE, pentru a verifica dezvoltarea agriculturii ecologice și rezultatele ei. În baza acestor rapoarte, Moldova obține posibilitatea de a fi recunoscută drept una dintre țările în proces de dezvoltare, care implementează și dezvoltă sistemul agriculturii ecologice.

Ce produse avem noi?

În țara noastră sînt cultivate prin metoda organică cerealele: grîul, grîul dur, alacul, care sînt exportate, în special, în Slovacia, Cehia și Polonia. Noi mai avem și circa 3 mii ha de livezi de nuci. Nucile sînt exportate în Germania. Livezile de fructe (vișini, cireși, caise, gutui) ocupă 360 ha. Cînd toamna, în centrul Chișinăului erau organizate iarmaroacele Biofest, acolo erau vîndute cîte 20 de tone de gutui organice (frumoase, gustoase și de 1,5 ori mai ieftine decît la piață). Un întreprinzător care cultivă gutui pe o suprafață de 24 ha a decis că prețul de 10 lei/kg este suficient pentru a-și acoperi cheltuielile și de a obține un profit de 25-30 %.

La Drochia, pe 7,5 ha deja rodește scorușul negru, iar zilele acestea vor mai fi plantate încă 5 ha în raionul Strășeni. De pe 115 ha, în raionul Rezina, este strînsă recolta de cătină. Același producător a adus materialul săditor din Rusia pentru a planta în această primăvara încă 50-60 ha cu cătină.

Trei întreprinderi locale cultivă plante aromatice și fiecare dintre ele exportă cel puțin 2 tone de uleiuri aromatice. Este organizată și producția plantelor medicinale. De regulă, acestea sînt colectate în sălbăticie, însă, deoarece Grădina Botanică din capitală are o colecție vastă de plante medicinale, acestea sînt crescute pe terenuri ecologice certificate. Plantele noastre medicinale se bucură de popularitate în Europa, în special, în România. O gospodărie din Ștefan-Vodă cultivă în cantități mici cartofi în seră. Întreaga cantitate este produsă pentru grădinițe și școli.

Din păcate, sînt scoase din agricultura ecologică 32 de hectare de coacăză neagră și de zmeură, deoarece proprietarul acestora a hotărît că el obține suficient profit din producția obișnuită a acestor pomușoare.
Însă miere ecologică noi nu avem. Precum ne-a explicat șeful Serviciului producţie ecologică şi produse de origine din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Iurie Senic, deocamdată apicultura ecologică nu este permisă, deoarece aceasta trebuie amplasată în zonele unde nu există viticultură și pomicultură intensive.

În țară pot fi găsite zone în care albinele în raza zborului lor (3 km) nu vor ajunge pe plantațiile de livezi și vii. După ce vor fi introduse modificările la hotărîrea Guvernului nr. 149, amenajarea prisăcilor ecologice va fi posibilă. Astfel, apicultura ecologică va fi admisă doar în zonele pe care statul le va lua sub supraveghere ca fiind ecologice.

Doar o singură fermă

În urmă cu nouă ani, Vasile Cireș a creat în satul Logofteni, raionul Fălești, SRL „Logofăt-prim” – prima fermă din Moldova de producție zootehnică ecologică (ea rămîne singura de acest fel).

Șeptelul de vite cornute mari include 204 capete, inclusiv 80 de vaci. De la fiecare vacă furajeră, anul trecut a fost obținut 4783 kg de lapte. De asemenea, gospodăria are o minifabrică de procesare a laptelui, cu capacitatea de 5 tone pe zi. Zilnic, se vînd aproape 2 t de producție. La Chișinău, aceasta poate fi găsită în patru puncte comerciale, unde dimineața se formează cozi.

În 2012, în Varșovia, la forumul producătorilor de produse organice din Europa Centrală și de Est „Organic Marketing Forum”, unde 24 de țări și-au prezentat producția, în cadrul unui concurs pentru el mai gustos produs, cașcavalul „Gauda” de la „Logofăt-prim” a obținut diploma de gradul I.

În anul acesta se așteaptă apariția a două ferme de oi și capre. O fermă deja a fost construită în raionul Orhei, iar la Nisporeni lucrările de construcție sînt aproape finalizate și proprietarul ei se pregătește să plece în Austria, pentru a aduce 95 de oi și 80 de capre.

Chiar și vinuri și băuturi tari

În Moldova deja au apărut și vinuri organice de la SA „Vinăria din Vale” și de la SRL „Crama domnească ” și băuturi alcoolice tari în baza distilatelor din fructe de la SRL „Monistar” (brandy din pere și de pere și prune „Nimorinka” sînt certificate în UE și SUA). Acestea au fost prezentate în februarie, în cadrul celei mai mari expoziții din Europa de produse ecologice BioFach ` 2015 (Germania).

Precum a comunicat directorul general al „Vinăriei din Vale”, Vladimir Davidescu, întreprinderea are circa 150 ha de vii de soiuri tehnice, care sînt testate al cincilea an. Primele vinuri de aproximativ 9 dal au fost fabricate din recolta anului 2014. Vinurile „Cabernet-sauvignon”, „Merlot” și „Muscat” sînt exportate în vrac în Belarus, unde sînt îmbuteliate la o fabrică locală cu marca comercială „Vinăria din Vale”. Acestea costă cu aproximativ 30% mai scump decît cele obișnuite, dar cerere există.

Consumatorii belaruși au fost pregătiți în prealabil. Pentru aceasta, în septembrie, în timpul colectării recoltei, din Belarus a fost adus un autobuz întreg cu jurnaliști, care au văzut și au gustat strugurii și mustul.

„Crama domnească” are doar 4 vii. Coproprietarul lor Constantin Stratan s-a inspirat din experiența unui vinificator vestit, care i-a povestit de ce face vinuri ecologice – nu pentru ca produsul să facă parte din această categorie, ci pentru că vinul este de o calitate mai bună.

Această gospodărie a început să implementeze metode ecologice de prelucrare a viilor încă în 2006, însă nu le-a certificat, deoarece pe timpuri acest serviciu era acordat doar de o singură companie și era scump. Cu cîțiva ani în urmă, piața serviciilor s-a extins, respectiv, și prețurile au devenit acceptabile. După trei ani de conversiune, recolta din 2013 a fost certificată ca produs ecologic pur, respectiv, și vinurile din ea fac parte din categoria „bio”. Ei abia intră pe piață.

Avem noi oare soia transgenică?

În prezent se vorbește foarte mult despre faptul că în Moldova este cultivată soia transgenică. Pentru a pune punctul pe i în această privință, anul trecut, Ministerul Agriculturii a creat un grup de lucru care s-a ocupat de colectarea probelor din 15 locuri, unde este cultivată soia, la începutul anului și în perioada de vegetație – în iunie-august. Aceste probe au fost trimise în Lituania pentru expertiză. De acolo a venit un răspuns negativ la toate probele. Prin urmare, în țara noastră nu există soia transgenică.

„Potrivit Legii privind semințele, în republică este interzis importul semințelor de soia, producătorii trebuie să folosească doar semințe de șase soiuri de soia de selecție moldovenească, explică Iurie Sennic. Această cerință există în scopul neadmiterii răspîndirii organismelor genetic modificate.”

În UE, din 1 ianuarie 2015, conform hotărîrii Parlamentului European, fiecare țară decide dacă permite sau interzice cultivarea produselor transgenice pe teritoriul lor. De cînd în țara noastră a intrat în vigoare Legea privind securitatea biologică (în 2003), Moldova nu-și modifică poziția privind creșterea plantelor transgenice – plantarea lor este interzisă.

Însă noi avem anumite îngrijorări în acest sens, deoarece în Ucraina, pe o suprafață de 140 ha, sînt cultivate soia și cartofi modificați genetic. În România, cu trei ani în urmă, era cultivată soia și porumb – organisme modificate genetic, însă consumatorii refuzau să cumpere această producție. Timp de trei ani, ministerul român al agriculturii a emis cîteva dispoziții care ulterior au fost unite într-o hotărîre de guvern ce interzice cultivarea produselor transgenice.

Subvenții – nu pentru toate ramurile

În Moldova, producția ecologică se dezvoltă foarte încet, deoarece, deși Guvernul a stabilit dezvoltarea agriculturii drept o direcție prioritară, în ultimii doi ani (2013-2014), subvențiile erau acordate doar pentru producția ecologică a culturilor multianuale și a uleiurilor eterice. Grație acestui fapt, acestea au posibilitatea să se dezvolte.

Astfel, subvențiile pentru plantarea unui hectar de livadă organică au constituit 18-20 de mii de lei/ha, plus 5 mii de lei – pentru întreținerea acestei producției timp de cel puțin cinci ani după prima roadă (compensația pentru reducerea recoltei). Iar pentru crearea plantațiilor de culturi eterice și plante medicinale – 15 mii de lei, plus 2 mii de lei/ha.

Întreprinderile consideră că trebuie susținută și dezvoltarea pe calea organică a altor ramuri ale agriculturii. Or, noi deja ne confruntăm cu deficitul de legume simple, nemaivorbind de cele ecologice. De asemenea, în Moldova nu se produc ouă de găină și carne de pui cu marca „bio”. Iar producția de lactate a unei singure întreprinderi nu satisface cererea existentă. Însă, deși există cerere, principalul stimulent pentru dezvoltare întotdeauna a fost și va fi ajutorul financiar din partea statului.

Cum să devii producător de producție ecologică?

Potrivit lui Iurie Senic, întreprinzătorul care vrea să se ocupe de producția ecologică trebuie să completeze o cerere la Serviciul producţie ecologică şi produse de origine din cadrul Ministerului Agriculturii, să semneze o declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea tuturor cerințelor și să completeze registrul terenurilor.

Apoi trebuie încheiat un acord cu unul dintre organele de inspecție și certificare și de obținut certificarea producției ecologice și implementarea perioadei de conversiune. Pentru culturile perene aceasta constituie doi ani, pentru cele multianuale – trei ani. La sfîrșitul celui de-al treilea an, poate fi obținut certificatul pentru culturile perene, iar pentru cele multianuale – în al patrulea an.

Producătorii noștri au un avantaj, deoarece ei pot utiliza soluțiile științifice elaborate la noi în țară. Institutul de genetică, fiziologice și protecție a plantelor, timp de 45 de ani de activitate a elaborat circa 40 de tehnologii de cultivare a diferitor plante și a înregistrat preparate biologice, care exclud în proporție de 90% aplicarea preparatelor chimice.

De asemenea, de noile tehnologii de cultivare a producție organice se ocupă Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Culturile de Cîmp „Selecţia” din Bălți (din 1944 a creat circa 300 de soiuri și hibrizi ai diferitor culturi, rezistente la boli și dăunători) și Institutul de Fitotehnice „Porumbeni” (a fost creat în 1973, direcțiile prioritare ale acestuia sînt selecția și semințele de porumb, perfecționarea tehnologiei de cultivare a acestei culturi).

Organul de inspecție și certificare este obligat să efectueze cel puțin o verificare planificată pe ani sau cîteva controale inopinate. În cazul în care inspectorul are unele dubii, el prelevă probe de sol, părți de plante și fructe în diferite faze ale dezvoltării și le aduce în laborator. Dacă probele depășesc cantitatea admisibilă de substanțe nocive (de exemplu nitrați sau nitriți), atunci întreprinderea rămîne fără certificat. Totodată, întreprinzătorul este privat de dreptul de a se considera producător de produse ecologice, activitatea și cheltuielile suportate timp de doi-trei ani vor fi în zadar.

În țările UE, începînd cu anul trecut, asemenea întreprinderi sînt amendate (de la 45 pînă la 65 de mii de euro). În afară de aplicarea amenzii, producătorul mai este exclus din sistemul organic pe cinci ani. În Moldova, deocamdată, nu sînt aplicate sancțiuni, pentru a nu împiedica dezvoltarea agriculturii ecologice.

Certificarea s-a ieftinit

În țara noastră, procesul de certificare a producției ecologice a fost început în 2004 de o companie străină. În prezent, în Moldova sînt acreditate șase întreprinderi de inspecție și certificare a producției agricole organice, patru dintre care sînt străine și două locale. Procedura de certificare e aceeași, iar prețurile sînt diferite, deoarece inspectorii și auditorii de certificare de la întreprinderile moldovenești sînt locali, iar serviciile lor sînt mai ieftine.

Totodată, tarifele pentru serviciile întreprinderilor moldovenești sînt aprobate prin hotărîre de guvern. Aproximativ o lună în urmă, a apărut încă o decizie a Guvernului privind reducerea costului acestor servicii cu 10-15%, pentru a stimula dezvoltarea agriculturii ecologice. Conform acestei liste de prețuri, certificarea unui hectar de pămînt inclus în producția ecologică costă 1400-1600 de lei (nu demult a fost 1500-1700 lei/ha). Tarifele companiilor străine sînt în euro.

Pînă în 2020 – 150 de mii de hectare

Producția ecologică poate juca un rol important în dezvoltarea socială și economică a localităților rurale, nemaivorbind despre ameliorarea calității mediului și protecției naturii. În afară de cererea de export, și în Moldova apar consumatori care vor să cumpere produse organice moldovenești.

Treptat și statul începe să stimuleze oferta producătorilor. Spre exemplu, recent a fost creat un grup de lucru din care fac parte specialiști de la Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, care se ocupă cu estimarea cantității necesare de produse pentru grădinițe și școli, pentru a înlocui, treptat, produsele obișnuite cu cele ecologice. Acest lucru se face și pentru reducerea importului de produse alimentare.

Se prevede că pînă în 2020, suprafața totală a terenurilor agricole ocupate cu producție ecologică în țara noastră va ajunge la 150 de mii de hectare.