Imprimaţi
 |
| Foto: jurist.org.ru |
Victor Surugiu
Pe parcursul ultimilor 20 de ani, în Moldova au fost înaintate mai multe propuneri de a institui o curte de juraţi. Principalele scopuri sînt sporirea încrederii faţă de justiţia naţională şi participarea societăţii la actul justiţiei. Aceleaşi argumente sînt invocate şi de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, care a lansat procesul de elaborare a proiectului de lege şi şi-a exprimat disponibilitatea de a-l promova în Guvern şi Parlament.
Între timp, printre jurişti şi experţi au apărut discuţii aprinse. Instituirea în Moldova a curţii cu juraţi este o garanţie a justiţiei echitabile, un tribut modei sau o parodie jalnică a democraţiei occidentale?
După modelul german
Curţile cu juraţi au apărut în Anglia, în Evul Mediu. Iniţial, juraţii erau martorii infracţiunii, apoi, în această calitate au început să fie invitate persoane neimplicate, din afară. Ei au început să emită decizii în baza mărturiilor în sala de judecată, dar nu în baza propriilor observaţii.
În prezent, curtea cu juraţi este mai răspîndită în SUA, unde în fiecare an au loc circa 120 de mii de procese cu participarea acesteia – aproape 90% din toate procesele din lume. În SUA orice dosar civil sau penal poate fi examinat de curtea cu juraţi, la solicitarea uneia dintre părţi.
În ţările europene curtea cu juraţi este utilizată în cazuri limitate. În Marea Britanie, spre exemplu, dosarele civile nu intră în competenţa acesteia. În Franţa şi Germania decizia este emisă în comun de către juraţi şi judecători. Acest model se propune de a fi implementat şi în Moldova.
Juraţii se limitează cu adoptarea verdictului de vinovat sau nevinovat, iar sentinţa este emisă de către un judecător profesionist, care stabileşte şi gradul de responsabilitate. În majoritatea ţărilor europene, inculpatul este absolvit de pedeapsă, dacă pentru condamnarea lui au votat mai puţin de două treimi din juraţi.
În Moldova se propune crearea curţii cu juraţi pentru examinarea unor dosare complicate şi răsunătoare, ce prezintă interes sporit pentru societate. Juraţii vor fi selectaţi în mod aleator şi, cel mai probabil, în baza unor liste. În cazul unor suspiciuni de părtinire, candidatura va fi respinsă, iar în cazul existenţei unor motive întemeiate persoana poate refuza din proprie iniţiativă.
În „varianta moldovenească” a curţii cu juraţi judecătorul, cu siguranţă, va juca un rol de bază în cadrul procesului, aşa cum se întîmplă în multe ţări europene. El conduce şedinţa, explică sensul declaraţiilor martorilor şi normele aplicate. În unele cazuri, el chiar pot să conteste decizia juraţilor şi să solicite reexaminarea dosarului.
”Cheltuielile nu vor fi semnificative”
Propunerea privind crearea curţii cu juraţi va parveni de la Curtea Supremă de Justiţie la Ministerul Justiţiei, care are dreptul la iniţiativă legislativă. După introducerea modificărilor şi completărilor din partea instituţiilor interesate, proiectul de lege va fi remis spre examinare Guvernului.
„Dacă în Moldova va începe să funcţioneze curtea cu juraţi, acest lucru va implica cheltuieli bugetare, o parte dintre care ar putea fi acoperite din contul partenerilor de dezvoltare, au relatat pentru NOI.md surse din cadrul Ministerului Justiţiei. Deocamdată, nu au fost făcute calcule preliminare, dar nu cred că aceste cheltuieli for fi considerabile. O mare parte din mijloace vor fi cheltuite pentru remunerarea cetăţenilor implicaţi în această activitate. Timpul petrecut de juraţi în sala de judecată trebuie achitat onorabil, iar în caz de necesitate – cazarea şi cheltuielile de transport. Nu va exista vreun sistem special de protecţie a juraţilor, de exemplu, similar cu cel de protecţie a martorilor. Vor fi suficiente măsurile de securitate ce nu implică cheltuieli suplimentare: interzicerea filmării juraţilor, publicarea numelor şi adreselor lor, respectarea secretului din camera de deliberare”.
Precum menţionează sursele din cadrul Ministerului Justiţiei, introducerea curţii cu juraţi nu este prevăzută expres în Strategia de reformare a justiţiei în perioada 2011-2016l. Însă această măsură ar putea fi susţinută şi de către legislatori, dar şi de partenerii externi, deoarece corespunde scopurilor de bază ale reformei, printre care se numără sporirea încrederii populaţiei faţă de justiţie, sporirea transparenţei şi eficienţei sistemului judiciar.
Justiţie bazată pe emoţii
„Teoretic, curtea cu juraţi este, practic, forma optimă de justiţie, comentează unul dintre experţii noştri. Persoana apare în faţa unor oameni obişnuiţi, care îl înconjoară în fiecare zi, pentru ei nu este o nouă zi de muncă, plină de rutină. Însă curtea cu juraţi este un instrument foarte fin şi, pentru ca să funcţioneze, el trebuie acordat corect, trebuie create condiţiile necesare. Activitatea curţii cu juraţi este legată de particularităţile legislaţiei şi de componentele crimei care pot fi examinate. În sistemul nostru judiciar există un şir de contravenţii pentru care procesele pot avea loc cu participarea juraţilor, pentru ca decizia să reflecte clar triumful dreptăţii”.
„Totodată, chiar şi în ţările cu democraţii consacrate acest instrument nu este întotdeauna justificat din punct de vedere practic, continuă expertul. Problema constă în faptul dacă Moldova este gata de a introduce acest instrument. Este extrem de dificil să eviţi pe scaunul juraţilor oameni incapabili să examineze obiectiv şi imparţial, indiferent de sistemul de selectare a candidaţilor. Aceştia pot fi aleşi cu ajutorul organelor administraţiei locale sau în cadrul alegerilor, ca şi consilierii. Printre juraţi pot fi persoane de diferite profesii, nu neapărat jurişti. Multe ţări s-au confruntat cu faptul că în calitate de juraţi deseori ajung femei casnice, pensionari şi şomeri, deoarece cetăţenii ocupaţi, pe cît e posibil, evită această „sarcină”. Adoptînd o decizie, deseori juraţii se bazează doar pe emoţiile lor, ce apar în timpul audierilor judiciare. Juraţii sînt lipsiţi de dreptul de a se pregăti esenţial de şedinţa de judecată, este interzisă orice pregătire a lor de participare la proces, nimeni nu le pune la dispoziţie materialele dosarului penal şi nici măcar copia rechizitoriului înainte de audieri. Pe de altă parte, există factorul de corupţie şi de nepotism – exercitarea influenţei asupra majorităţii juraţilor, suficientă pentru emiterea verdictului necesar, nu va fi mai dificilă decît cea exercitată asupra judecătorului. Elementele criminale ar putea recurge şi la intimidări. Pe de altă parte, există riscul manipulării din partea judecătorului, care deţine toată informaţia şi poate explica selectiv, în cadrul procesului, normele legislative. În final, nu este exclus faptul că, fiind introduse fără a ţine cont de realităţile noastre şi copiate orbeşte după analogiile occidentale, curţile cu juraţi vor începe să producă ilegalităţi şi fărădelegi. De la juraţi nimeni nu cere cunoaşterea legilor pentru verdictul lor, ei, de fapt, nu poartă răspundere şi nici nu îl motivează. Sînt cunoscute multe cazuri cînd peste hotare, curtea cu juraţi, care consta din femei casnice şi şomeri, îi achita complet pe inculpaţi, care îşi recunoscuseră vina pentru săvîrşirea violului sau a omorului intenţionat – spre stupoarea opiniei publice şi a rudelor victimelor”.