Curtea Constituţională a obţinut libertate nelimitată în activitatea sa

Foto: protv.md

Victor Surugiu

Portalul Noi.md continuă să-şi familiarizeze cititorii cu noutăţile publicate în ultimele eduţii ale „Monitorului Oficial”.

Curtea Constituţională (CC) a cerut mai multă independenţă, iar parlamentarii i-au venit în întîmpinare. Singurul organ de jurisdicţie constituţională din Moldova se apropie de o libertate, prectic, nelimitată în activitatea sa.

CC fără limite şi contraponderi

Modificările la Legea privind Curtea Constituţională exclud participarea şefului statului la numirea judecătorilor acestei instituţii. Astfel, prevederile acestui document au fost aduse în conformitate cu procedura inclusă în Constituţie: doi judecători aînt numiţi de către Parlament, doi de către Guvern şi doi – de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea modificată precizează drepturile de convocare a plenului acestei instanţe este vorba despre şedinţele la care aînt examinate demersurile şi aînt adoptate hotărîri.

Din lege a fost exclusă prevedrea, ce permitea convocarea şedinţelor în plen, în condiţiile numirii a cel puţin patru judecători din partea tuturor autorităţilor competente.

Ambele modificări, în esenţă, au fost inţiate de CC, care anterior a declarat aceste norme neconstituţionale. Potrivit instanţei, aceste prevederi încălcau principiile independenţei CC şi a judecătorilor ei, care nu trebuia să ia în considerare indicaţiile şi sfaturile celor, datorită cărora ei au ajuns în această instanţă superioară.

„Membrii Curţii Constituţionale au obţinut posibilitatea de a se întruni, practic, în orice componenţă, chiar şi în lipsa judecătorilor, numiţi de unul dintre organele împuternicite, menţionează unul dintre experţii noştri. Astăzi, principala regulă pentru a convoca o şedinţă plenară este prezenţa a două treimi din membrii Curţii Constituţionale.

În mod ideal, judecătorii, într-adevăr, trebuie să aibă libertate nelimitată, să adopte deciziile imparţial, conform legii, în baza convingerilor personale şi a propriei interpretări a faptelor. Principalul rol al CC este asigurarea supremaţiei Constituţiei ca lege supremă într-un stat de drept.

Însă în societatea noastră, multe dintre aceste reguli rămîn declarative, unele hotărîri ale Curţii Constituţionale aînt departe de problemele de drept şi de Constituţie, poarteă un vădit caracter politic şi nu aînt susţinute de o parte considerabilă a populaţiei. Influenţa din exterior asupra activităţii CC nu este pusă de nimeni la îndoială, iar în legătură cu aceste fapt ar fi oportun de a utiliza principiul de reţinere şi contrapondere”.

Instituţiile de presă vor face publice numele proprietarilor lor

În ultimul număr al „Monitorului Oficial” au fost publicate modificările la Codul audiovizualului, ce vor intra în vigoare pe 1 noiembrie curent. Acesta ţin, în primul rînd, de controlul asupra audiovizualului şi de asigurarea transparenţei proprietarilor. În noiembrie, radiodifuzorii vor avea la dispoziţie 10 zile, pentru a publica pe site-urile lor informaţii despre beneficiarii efectivi şi cota de participare a lor în capitalul social, lista membrilor consiliului şi numele administratorului, datele privind fondatorii şi producătorii de programe.

O informaţie similară va primi şi va publica Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Orice modificare în acest bloc informaţional va fi făcută publică timp de 2 zile. În rapoartele anuale, radiodifuzorii privaţi vor indica informaţii mai detaliate privind proprietarii, vor descrie organigrama, capitalul companiei şi sursele de finanţare.

Modificările precizează că beneficiarul efectiv este o persoană fizică, care în baza legii sau a contractului obţine venituri în urma activităţii radiodifuzotului sau a distribuitorului de programe. Din această categorie fac parte şi unii membri ai organelor de conducere, dar şi cei, care direct sau indirect deţin controlul asupra radiodifuzorului sau a distribuitorului de programe.

Nerespectarea obligaţiei privind asigurarea transparenţei proprietăţii organizaţiilor audiovizuale este inclusă în lista contravenţiilor, pentru care ar putea aplicate diferite sancţiuni - de la avertizare p ublică pînă la retragerea licenţei de difuzare.

Remanieri şi numiri în instanţele din capitală

Pe parcursul ultimelor zile, şeful statului a semnat un şir de decrete privind numirea slujitorilor lui Themis în instanţele judecătoreşti din capitală. La Curtea de Apel Chişinău îşi va continua activitatea Svetlana Bamuş. Ea a fost transferată la noul loc de muncă de la judecătoria sectorului Buiucani, unde a activat timp de 10 ani.

La judecătoria sectorului Centru au fost numiţi Eleonora Badan-Melnic şi Natalia Mămăligă. Un loc de muncă în cadrul judecătoriei sectorului Buiucani l-a obţinut Nicolae Pasecinic. În sectorul Rîşcani, justiţia va fi înfăptuită de către Grigore Cazacu, Vitalie Ciumac şi Corneliu Guzun. Toţi judecătorii au fost numiţi în funcţii în judecătoriile de sector pe un termen de 5 ani.

Pe scurt

Modificările la hotărîrea Guvernului privind marcajul producţiei alcoolice precizează modul de returnare a mărcilor de acciz neutilizate sau deteriorate. De acum încolo, întreprinderile aînt obligate să returneze mărcile de acciz la decontarea mărfurilor cu termenul de valabiltate expirat –„prin descleierea lor”.

În curînd, în Moldova va fi deschis oficiul Băncii Europene pentru Investiţii – instituţie financiar-creditară de stat a UE, ce se ocupă de finanţcarea dezvoltării regiunilor europene înapoiate, sub forma creditelor pe termen lung. Guvernul a iniţiat negocieri cu conducerea băncii privind deschiderea reprezentanţei acesteia în Moldova şi oferirea unor privilegii şi imunităţi.

Cabinetul de miniştri a dispus crearea grupului de lucru, care se va ocupa cu modificarea autorizaţiilor, în legătură cu introducerea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. În acestea vor fi incluse în mod obligatoriu trimiteri la codul tarifar. Specialiştii vor analiza şi posibilitatea reducerii numărului autorizaţiilor privind codul mărfurilor.

Guvernul a aprobat noua componenţă a colegiului Ministerului Sănătăţii. În afara conducătorilor instituţiei, din acesta mai fac parte reprezentanţii Companiei Naţionale de Asigurări obligatorii în Medicină, ai Universităţii de stat de Medicină şi Farmaceutică, ai Academia de Ştiiţne, ai Ligii medicilor, ai sindicatelor „Sănătatea”, ai Centrului Naţional de Sănătatea Publică şi ai Uniunii instituţilor medico-sanitare private.