Saakaşvili - cel mai mare luptător moldovean împotriva corupţiei şi delapidărilor banilor publici

Foto: mignews.com

Xenia Florea

Chişinăul este în aşteptarea unui desant anticorupţie de peste hotare. Săptămâna viitoare, în Moldova, într-o vizită de lucru va sosi şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kovesi, pentru schimb de experienţă. Apoi, Chişinăul va fi vizitat de un grup de experţi, conduşi de fostul preşedinte al Georgiei, consultatul preşedintelui Ucrainei „în domeniul reformelor”, Mihail Saakaşvili.

Saakaşvili vine la invitaţia premierului Chiril Gaburici. El speră că ex-preşedintele Georgiei, împreună cu echipa sa, va efectua o analiză a situaţiei actuale, care va sta la baza elaborării unor reforme concrete şi a măsurilor anticorupţie. Asta deoarece corupţia în Moldova „a pătruns în toate domeniil”, iar măsuri eficiente în acest domeniu, în opinia lui Chiril Gaburici, „nu au fost întreprinse pînă în prezent”.

Versiunea nr.1: Tentativa de reabilitate în faţa donatorirlor

În cadrul vizitei sale de săptămîna trecută la Kiev, premierul nu doar şi-a exprimat neîncrederea în specialişii din Moldova, dar, de facto, a declarat direct că, pînă în prezent, Chişinăul doar a mimat lupta împotriva corupţiei.

Chiril Gaburici nu este nici pe departe singurul adept al ideii „Iată va veni Saakaşvili şi va face ordine”. Know-how-ul privind invitarea fostului preşedinte al Georgiei în Moldova pentru lupta cu corupţia îi aparţine nu lui Gaburici, dar primarului capitalei, Dorin Chirtoacă.

Încă în anul 2012, la una dintre şedinţele Primăriei, primarului general i-a venit în cap „ideea genială”: „Cel de-al doilea mandat prezidenţial al lui Saakaşvili expiră, deci el nu va mai putea candida. Atunci, să vină în Moldova. Va sta la noi două mandate şi, sînt convins, situaţia din ţară se va schimba: corupţia va dispărea, investiţiile vor începe să vină, în general, va fi ordine”, a decladat Chirtoacă.

Atunci, această idee părea o utopie, în schimb acum (în sensul chemării, dar nu a funcţiilor), este un fapt împlinit. Dar de ce Chiril Gaburici, sau mai exact, partidele puterii, au nevoie acum de ex-preşedintele Georgiei pentru a lupta cu corupţia? Sînt mai multe versiuni.

Versiunea nr.1 – Chişinăul încearcă să se reabiliteze în faţa donatorilor.

Creditorii externi demult îşi exprimă nemulţumirea faţă de mersul reformelor în Republica Moldova şi de modul în care sînt valorificate mijloacele acordate. Pe 30 martie, în cadrul unei conferinţe de presă, şeful Delecaţiei Uniunii Europene în RM, Pirkka Tapiola, prezentînd raportul Comisiei Europene „Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate în 2014, a declarat că, în premieră, realizările ţării noastre în procesul integrării europene au fost supuse criticii.

Iar anterior, într-un interviu, acordat unui post de televiziune, Tapiola a sus că, deoarece în Moldova „nu există suficientă voinţă politică” pentru promovarea reformelor, Uniunea Europeană ar putea anula următoarea tranşă de bani, destinată reformei în justiţie.

„Iată de ce, spre exemplu, în urma analizei ultimului raport al Programului de susţinere a reformelor în domeniul justiţiei, Uniunea European a decis să transfere mai puţini bani. Noi am decis să reducem suma celei de-a doua tranşe pentru reforma justiţiei, din două motive. În primul rînd, din cauza lipsei voinţei politice pentru reforma procuraturii, în al doilea rînd, din cauza luptei inerte cu rocupţia. Astfel, a fost transmis un semnal de nemulţumire”; a declarat reprezentantul UE.
Analiştii politici din Moldova spun că, pe fundalul dezamăgirii şi reducerii interesului faţă de Moldova şi a necesităţii identificării mijloacelor de asistenţă pentru Ucraina, UE ar putea revizui programul „Parteneriatul Estic” şi Politia Europeană de Vecinătate, micşorînd fondurile destinate RM, redirecţionîndu-le în Ucraina.

Totodată, potrivit portalului agora.md, din cauza nivelului înalt al corupţiei, Republica Moldova ar putea rămîne în afara programului Compact 2, finanţat de către guvernul SUA, prin intermediuil corporaţiei „Provocările Mileniului”.

Implementarea programului Compact 1, în valoare totală de $262 de milioane se va încheia pe 1 septembrie 2015. În perioada implementării acestui program, au fost reabilitate sistemele de irigare în mai multe localităţi rurale din RM, precum şi circa 130 de kilometri de drumuri cu destinaţie naţională. Spre exemplu, traseul Sărăteni-Soroca. Soarta definitivă a programului Compact 2 pentru Moldova va fi cunoscută în decembrie, cînd RM va trece un nou concurs, în cadrul căruia va fi evaluat nivelul corupţiei.

De acţiunile Chişinăului sînt nemulţumiţi şi creditorii principali – FMI şi Banca Mondială. Spre exemplu, în recentul său raport „Climatul investiţional din Moldova”, Banca Mondială, în baza sondajului „Cost of Doing Business-2014” a ajuns la concluzia că principalele bariere în desfăşurarea afacerilor în Moldova sînt instabilitatea politică şi corupţia de proporţii.

Conform raportului BM, mărimea mitelor/cadourilor din partea mediului de afaceri oferite funcţionarilor publici a crescut semnificativ în ultimii opt ani. Dacă în 2005 despre o majorare semnificativă sau foarte mare a valorii mitelor au declarat 12% dintre întreprinzători, atunci în anul 2013 acest indicator constituia deja 53%. S-a majorat şi mărimile aşa-ziselor „procente” din contractele publice: dacă în 2008 procentul constituia 8% din valoarea contractului, atunci în 2013 – deja 11%.

Pe fundalul înflorii corupţiei, cu care Chişinăul luptă eroic, în vorbe, donatorii refuză să mai acorde ajutoare financiare cu acea uşurinţă, cu care s-au obişnuit autorităţile moldovene. Iar dacă alocă ceva, atunci înaintează condiţii dure. Aşa cum a făcut FMI în condiţiile sale preliminare pentru semnarea unui nou program de asistenţă financiară.

De aceea, pentru a-şi reabilita imaginea în faţa dionatorilor, autorităţile moldovene au nevoie de un salt de imagine. În primul rînd, pe frontul luptei împotriva corupţiei.

În acest caz, în ajutorul Chişinăului este invitat vechiul prieten Mihail Saakaşvili, în calitate de specialist regional în lupta împotriva corupţiei. Şi nu contează că în ţara lui, pe numele ex-preşeidntelui Georgiei au fost intentate un şir de dosare penale, inclusiv… pentru fapte de corupţie şi delapidare a mijloacelor publice în valoare de 8 837 461 lari (peste $5 milioane). Care, printre altele, au fost cheltuite în scopuri personale: procurarea în Marea Britanie a 7 sacouri şi a unui pardesiu în valaore de $30 mii, angajarea unui bucătar personal din Spania Serjio Calderon ($110 mii), închirirea în Austria a automobilelor Porsche, Mercedes şi Audi ($34 mii), închirierea unui avion ($293 mii ), a unui elicopter pentru călătoria în Peru ($20 de mii), a unui iaht ($15 mii ) etc. Pe de altă parte, ce sînt 5 milioane de dolari faţă de (cel puţin) miliardul furat în Moldova.

Versiunea nr.2: Distragerea atenţiei opiniei publice

Este remarcabil faptul că declaraţia privind atacul hotărît asupra corupţiei cu ajutorul lui Mihail Saakaşvili şi echipa lui de experţi, a fost făcută de către Chiril Gaburici practic la cîteva zile de la acţiunea de protest din 3 mai, din capitală, la care au participat mii de oameni şi care a fost cea mai de amploare acţiune din ultimii ani.

Manifestaţia, a adunat, conform diferitor surse, de la 20 pînă la 50 de mii de participanţi şi a fost organizată de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr – DA!” nu a putut să nu pună în gardă partidele de guvernămînt.

Aceasta nu se compară cu marşurile formaţiunilor de stînga şi a adepţilor acestora, cu care coaliţia de guvernământ s-a obişnuit deja, de cerinţelee şi lozincele cărora autorităţilor nici nu le păsă.

Majoritatea participanţilor la acţiuniea de protest din 3 mai sînt reprezentanţi ai electoratului de dreapta. Adică, oameni, care au salutat fervent (sau care chiar au participat la) evenimentele din 7 aprilie 2009 şi care recent au votat pentru aceleaşi PLDM şi Partidul Democrat. Iar acest fapt este prea de tot pentru coaliţia de guvernămînt. Cu atît mai mult, în ajunul alegerilor locale generale.

Reiese că alegătorii potenţiali al PLDM şi PDM s-au întors împotriva acestor formaţiuni politice. Electoratul pro-european s-a dezamăgit în partidlee, ce se declară pro-europene. Furtul unui miliard de euroe din bănci, tentativa de reducere la zero a „dosarului miliardului”, transpunerea mijloacelor furate pe umerii controbuabililor – toate aceste au devenit ultima picătură pentru electoratul de dreapta, care a răbdat prea multe „în numele parcursului european”.

Analiştii politici acum ghicesc – vom avea oare un alt 7 aprilie 2009, avându-i de data aceasta în rol principal nu pe comunişti, ci pe autorităţile „pro-europene”. Cu atît mai mult cu cît, precum afirmă liderul socialiştilot Igor Dodon, furtul mijloacelor continuă: potrivit lui, guvernul a pregătit o nouă hotărîre secretă privind alocarea pentru cele trei bănci din „grupul BEM” a 4,5-5 miliarde de lei din rezerva Băncii Naţionale.

În acest context, coaliţia de guvenămînt avea nevoie de a distrage urgent atenţia opiniei publice de la „dosarul miliardului” şi să reducă tensiunea în rîndul electoratului de dreapta.

De aceea, în calitate de ţap ispăşitor în dosarul penal privind delapidările din sistemul bancar, societăţii i-a fost prezentat omul de afaceri Ilan Shor, care din cauza stării de sănătate, a fost plasat în arest la domiciliu. A dost lansată informaţia că o parte din mijloacele furate din bănciile cu probleme a fost investită în Aeroprotul Internaţional Chişinău (concesiunea lui este o altă durere de cap pentru electoratul de dreapta). Iar Mihail Saakaşvili a fost invitat de către premierul Gaburici în Moldova pentru a da o lupta decisivă şi finală împotriva corupţiei, „ce a pătruns în toate sferele vitale ale statului”.

De ce anume Saakaşvili? Pentru mulţi alegători de dreapta din Moldova, fostul preşedinte georgian, precum şi ex-preşedintele României Traian Băsescu, este un model al unui european şi liberal adevărat, un aprig duşman al „ambiţiilor imperiale ale Moscovei”, Omul, care nu s-a temut să-şi scoată ţara din CSI (pas la care nu s-au decis autorităţile ueropene ale RM) şi cel care a declarat aderarea la NATO drept „visul georgian”. Iar declararea lui Saakaşvili „persona non grata” în Rusia de către preşedintele Medvedev în februarie 2010, în ochii electoratului de dreapta este echivalentă cu un ordin suprem pentru realizări înalte.

În viziunea acestei părţi a electoratului moldovenesc, Saakaşvili este un adevărat erou, care a învins corupţia în ţara sa, i-a pus la punct pe funcţionari şi a lansat reforme europene reale. Adică, a făcut ordine într-un stat fără speranţe, unde corupţia era considerată normă de viaţă, iar elita politică era străină nu doar faţă de patriotismul de ţară, dar de orice fel de patriotism, în general (aceste cuvinte îi aparţin lui Mihail Saakaşvili). Iar în RM sînt practic, aceleaşi condiţii de start.

Şi nu contează faptul că, potrivit experţilor geergieni, în realitate, corupţia nu a dispărut din ţara lor: aceasta, într-adevăt a fost lichidată la nivelul inferior şi mijlociu din ierarhia funcţionarilor. În schimba înflorit la nivelul eliterlor – subordonarea de către elitele politice a mediului de afaceri din Georgia.

Pentru mulţi alegători de rînd şi experţi din Moldova de dreapta Mihail Saakaşvili este un om-legendă- Preşedintele, care a realizat revoluţia „mentală” în Georgia, a reînnoit practic întreaga componenţă a MAI al ţării, a demis 75 de mii de angajaţi, a stabilie o răspundere draconică pentru corupţie – 10 ani de închisoare pentru o mită de $50, a difuzat materialele video pe marginea dosarelor de corupţie la televiziune, drept o lecţie pentru alţii, a redus drastic aparatul de stat etc. Adică a făcut tot ceea ce a promis, acum cîţiva ani, Chişinăul, dar care nu are de gînd să se ţină de cuvînt.

Versiunea nr.3: Împărţirea banilor

Mihail Saakaşvili deja mai mult de un an este consultantul preşedintelui Ucrainei Piotr Poroşenco pe un şir de probleme importante, inclusiv în problemele luptei împotriva corupţiei. În februarie curent, el a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului consultativ internaţional pentru reforme de pe lîngă preşedintele Ucrainei.

Într-un timp, au circulat zvonuri că fostul preşedinte al Georgiei ar putea ocupa fotoliul de vicepremier al Ucrainei. Apoi, lui Saakaşvili i s-a propus postul de şeg al Biroului Anticorupţie. Însă fostul preşedinte georgian a preferat serviciului public în Ucraina activitatea de consultant independent – acest post este remunerat bine, iar responsabilitate, aproape – zero.

Totuşi, în pofida statutului său de colaborator extern, Mihail Saakaşvili supraveghează domeniul anticorupţiei şi alte domenii din Ucraina. Potrivit presei ucrainene, el a controlat procesul de selectare a candidaţilor la postul de şef al Biroului Anticorupţie – în această funcţie, în final, a ajuns un jurist puţin cunoscut, în vîrstă de 35 de ani Artiom Sîtnik, iar adjunctul lui a devenit fostul viceprocuror al Georgiei Ghizo Ugulava – omul lui Saakaşvili.

Aşa că fostul preşedinte georgian astăzi, de fapt, este principaul luptător ucrainean cu corupţia, fapt calificat drept absurd de unii politicieni locali: precum scria pe reţelele de socializare liderul mişcării „Ucrainski Vîbor”, Viktor Medvedciuk, „este un teatru al absurdului în stil ucrainean: politicianul implicat în Georgia într-un scandal de corupţie, intenţionează să lupte cu hoţii de bani publici şi cu şperţarii din Ucraina”. Iar acum Mihail Saakaşvili ar putea deveni principalul luptător împotriva corupţiei şi delapidărilor banilor publici din Moldova.

Desigur, fostul preşedinte al Georgiei şi echipa lui nu vor lucra gratuit asupra „analizei situaţiei reale” şi a elaborării recomandărilor anticorupţie.

Donatorii externi alimentează regulat Chişinăul cu mijloace pentru lupta împotriva corupţiei şi reformele asociate. Doar anul trecut, Uniunea Europeană a alocat 60 de milioane de euro pentru reforma sistemului judecătoresc. Şi a planificat alocarea a 2,54 de milioane de euro pentru lupta împotriva corupţiei, precum şi pentru promovarea pluralismului şi libertăţii presei în RM.

De regulă, devizele de cheltuieli ale creditelor şi granturilor acordate conţin obligatoriu poziţia „Servicii de consultanţă” sau „Managementul proiectului”. Aceasta înseamnă că o parte din mijloacele alocate ţării vor fi cheltuite pentru remunerarea serviciilor consultanţilor străini (aceasta este una dintre conţiile obligatorii) şi locali. Astfel, este soluţionată problema angajării în cîmpul muncii a unei armate enorme a birocrarţilor europeni de nivel meidu şi inferior.

Nu este exclus faptul că anume din aceste mijloace „anticorupţie” vor fi achitate serviciile grupului de experţi ai lui Saakaşvili. Sau din banii publici – cazul companiei britanice Kroll, serviciile căreia au costat statul 350 de mii de euro.

În orice caz, apelarea la ajutorul grupului de experţi al lui Saakaşvili în lupta cu corupţia pare destul de absurdă. Deoarece, dacă ar fi dorit foarte mult, Chişinăul ar fi putut utiliza gratuit experienţa în domeniul anticorupţie a ex-preşedintelui Georgiei - pur şi simplu urmărind activitatea fostului şef al statului georgian. Totodată, deja acum este evident faptul că o bună parte din recomandările lui Saakaşvili va rămîne pe hîrtie, deoarece pentru lupta împotriva corupţiei şi eradicarea cumătrismului este nevoie de voinţă politică, care în Moldova nu a fost şi nici nu va fi.

În acelaşi timp, şi experţii locali, care cunosc foarte bine specificul moldovenesc, au propus autorităţilor, de nenumărate ori şi absolut gratuit, scheme de luptă împotriva corupţieie. Spre exemplu, ex-vicepremierul, Alexandru Muravschi, în toamna anului trecut a propus şapte paşi, care, în opinia lui, vor permite eradicarea reală a corupţiei.

El a propus crearea unui comitet popular de verificare a proprietăţii înalţilor funcţionari, judecători, procurori şi deputaţi, din care ar face parte reprezentanţii cei mai respectabili şi mai oneşti ai societăţii, care vor fi testaţi în prealabil. Obligarea tuturor reprezentanţilor corpului judecătoresc, ai procuraturii, ai organelor administraţiei publice, începînd de la miniştri adjunţi şi mai sus, precum şi deputaţilor să prezine declaraţii pe venit, informaţii privind deţinerea patrimoniului de ei sau de către rudele apropiate şi a informaţiei privind prevenienţa mijloacelor, din contul cărora a fost procurat acest patrimoniu. Privarea persoanelor, care vor refuza să fie verificaţi, de dreptul de a ocupa funcţii înalte de răspundere. Introducerea răspunderii ireversibile pentru noile acte de corupţie, aplicarea tuturor metodelor de urmărire penală şi de pedeapsă etc.

Însă în loc să utilizeze soluţiile deja elaborate, actualul premier Gaburici a decis să achite serviciile de consultanţă a fostului preedinte georgian şi ale echipei lui.