Summitul speranțelor neîmplinite

Foto: regnum.ru

Xenia Florea

Vineri, 22 mai, la Riga s-a încheiat cel de-al patrulea Summit al Parteneriatului Estic, care din start a fost calificat drept un eșec.

Cele mai active țări-participante ale Parteneriatului Estic – Moldova, Ucraina și Georgia – nu au obținut ceea ce au așteptat. Chișinăul, care a planificat să depună în 2015 cerere de aderare la UE, nu a primit un semnal clar că ușile Uniunii Europene pentru Moldova sînt deschise. Kievul și Tbilisi nu au obținut termene concrete pentru implementarea regimului fără vize.

În cadrul Summitului s-au revoltat alți trei participanți ai Parteneriatului Estic – Armenia și Belarus au refuzat să semneze declarația finală a forului de la Riga, din cauza formulării „anexarea ilegală” a Crimeii de către Rusia. Iar Azerbaidjanul, al cărui președinte, Ilham Aliev, nu a participat la summitul de la Riga, a confirmat că nu are de gînd să semneze cu Bruxelles-ul acordul-cadru de asociere și a propus încheierea unui acord bilateral privind parteneriatul strategic.

Chișinăul, Kievul și Tbilisi, în principiu, au știut cu ce se va încheia pentru ei acest summit. Versiunea preliminară a documentului final a fost făcută publică încă în martie și nu promitea nimic bun partenerilor estici ai UE.

Astfel, în prima redacție a declarației, care conținea 23 de puncte, nu se spunea nimic despre perspectiva europeană a Moldovei, Ucrainei și Georgiei, ci doar despre susținerea alegerii europene a acestor țări. Totodată, în document nu erau indicate termene concrete de introducere a regimului fără vize pentru Ucraina și Georgia, fapt pe care contau Kievul și Tbilisi, ci doar se menționa că progresul în această direcție depinde de reformele implementate.

Kievul a încercat să facă presiuni asupra Bruxelles-ului. Cu o săptămînă înaintea summitului de la Riga, Ucraina a solicitat UE să ofere „precizări” privind posibilitatea introducerii regimului fără vize. Iar reprezentantul permanent al Ucrainei pe lîngă Uniunea Europeană, Constantin Eliseev, a încercat chiar să intimideze Uniunea Europeană.

„După șocurile care au avut loc în ultimul timp, noi trebuie, împreună cu partenerii europeni, să dăm un răspuns clar cum trebuie să fie Parteneriatul Estic, care sînt perspectivele lui, ce să așteptăm în viitor. În acest context, sperăm că summitul de la Riga ne va oferi aceste răspunsuri. Va fi o politică lașă, a jumătăților de măsură a țărilor condamnate sau o politică puternică de stabilizare, prosperare și dezvoltare a Uniunii Europene și a statelor-partenere”, a declarat el.

Și Chișinăul le-a dat de înțeles partenerilor europeni ce anume ar dori să vadă în declarația finală a summitului de la Riga. Pentru a putea explica electoratului că toate aceste reforme nu au fost în zadar și că Bruxelles-ul continua să susțină partidele de guvernămînt.

„Pentru noi acum e important să continuăm acest proces, Moldova urmează să implementeze reformele, să îndeplinească agenda europeană, prevederile Acordului de asociere cu UE”, a declarat la finele lunii martie ministrul de externe Natalia Gherman în cadrul conferinței de presă susținute împreună cu omologul său leton, Edgar Rinkeviks (Letonia, care se pregătea să desfășoare summitul Parteneriatului Estic, deținea atunci președinția UE). Iar peste cîteva săptămîni, într-un interviu pentru agenția AFP, Natalia Gherman a menționat că „astăzi pentru Moldova este mai importantă ca niciodată deschiderea perspectivei europene”.

Și Tbilisi a solicitat Uniunii Europene recunoașterea perspectivei europene a țării și liberalizarea regimului de vize: la începutul lunii mai, președintele Georgiei, împreună cu șeful cabinetului de miniștri și președintele Parlamentului, au expediat o scrisoare comună conducerii UE.

Însă toate eforturile conducerii celor trei țări au fost zadarnice.

Spre deosebire de anul 2014, cînd pe fundalul acutizării relațiilor cu Rusia, Uniunea Europeană împărțea activ „bonusuri” – a liberalizat regimul de vize pentru Republica Moldova și a accelerat demonstrativ semnarea acordurilor de asociere cu Moldova și Georgia (inițial, semnarea acestor documente era planificată pentru septembrie, apoi pentru august, însă în cele din urmă, procedura a fost planificată pentru iunie), în 2015, UE nu este atît de darnică și cere de la statele „subordonate” nu doar declarații, dar și acțiuni reformatoare concrete.

Ce-i drept, în calitate de avocați ai Ucrainei, Moldovei și Georgiei au încercat să iasă așa-zisa „a doua coloană a UE”- Polonia, Țările Baltice, România. Pentru liderii Parteneriatului Estic a pus cuvîntul și ex-președintele Georgiei Mihail Saakașvili, care a declarat că „aceste țări trebuie să vadă lumina la sfîrșitul tunelului, pentru că fără indicatori concreți este obositor”.

Dar Germania, despre care unul dintre diplomații europeni a spus că „toate cheile de la UE astăzi se află la Berlin”, i-a pus repede pe toți la punct.

La începutul summitului de la Riga, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că simplificarea regimului de vize pentru Ucraina și Georgia din partea UE, deocamdată, nu este posibilă – eforturile întreprinse de acestea nu sînt suficiente. Dar și Parteneriatul Estic, potrivit ei, nu este un instrument de extindere a UE.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat solidar: el a spus că nici Uniunea Europeană, nici țările Parteneriatului Estic nu sînt gata pentru o nouă extindere. Iar publicația belgiană "EUobserver”, care face referire la surse din cadrul organelor de conducere ale UE, a scris că poftele de extindere ale Uniunii Europene scad – atît din cauza problemelor interne, cît și, parțial, „din cauza pretențiilor rusești”.

În final, la summitul de la Riga, Bruxelles-ul s-a limitat la promisiunile față de partenerii estici: Ucrainei și Georgiei li s-a promis regimul fără vize, dar nu mai devreme de 2016 și doar dacă acestea vor îndeplini condițiile puse. Iar Moldova, în general, s-a pomenit la periferia principalelor subiecte ale summitului de la Riga. Se pare că din acest motiv, partidele de guvernămînt, care nu așteptau nici un fel de senzații de la cel de-al patrulea summit al Parteneriatului Estic, l-au trimis pe președintele Nicolae Timofti să reprezinte țara.


Criza Parteneriatului Estic

Acum, după summitul de la Riga, funcționarii europeni încearcă să demonstreze că totul merge conform planului.

Precum a declarat înaltul reprezentant al UE pentru relații externe și politica de securitate, Federica Mogherini, în politica Parteneriatului Estic părțile au ajuns la nivelul „relațiilor normale de lucru”. „Aceasta este o nouă eră a parteneriatului nostru, noul stadiu. Astăzi, noi am ieșit cu partenerii noștri la nivelul unor relații cotidiene de lucru normale”, a spus funcționara europeană.

Între timp, presa europeană și experții politici vorbesc și scriu despre un eșec, atît al summitului, cît și al întregului proiect al Parteneriatului Estic.

“EUobserver” a calificat decizia summitlui de la Riga drept cea mai slabă din ultimii 6 ani, adică, chiar mai slabă decît rezultatele primului Summit al Parteneriatului Estic, desfășurat la Praga în 2009. Publicația britanică „The Guardian” a scris că Uniunea Europeană a picat Programul Parteneriatul Estic, „în cadrul căruia a încercat să scoată șase republici postsovietice de pe orbita influenței Moscovei și să le ademenească în brațele Bruxelles-ului”.

Potrivit observatorilor de la “Financial Times”, Uniunea Europeană a pierdut pofta de extindere spre Est, ceea ce e în interesul Moscovei: alegătorii europeni nu prea susțin extinderea UE și introducerea regimului fără vize. Totodată, Uniunea Europeană să teme că după liberalizarea regimului de vize Europa va fi invadată de refugiați din Ucraina. Iar președintele Centrului de Analize și Prognoze de la Kiev, Rostistlav Ișcenko, a numit summitul de la Riga „summitul parteneriatului în dispariție”.

Programul „Parteneriatul Estic” a fost lansat în luna mai 2009. Conform versiunii oficiale – pentru apropierea și profundarea cooperării dintre Europa și șase foste republici sovietice (Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Moldova și Belarus). Neoficial – pentru a lega politic și economic cele șase state postsovietice de Uniunea Europeană, fără a le promite calitatea de membru al UE, pentru a le scoate din sfera de influență a Moscovei și de a crea în jurul Rusiei un cordon sanitar din state independente. În acest scop, din momentul lansării proiectului au fost cheltuiți peste 2 miliarde de euro.

În opinia lui Rostislav Ișcenko, „de facto, summitul de la Riga, planificat încă din vara anului 2013, trebuia să fixeze o nouă realitate geopolitică. Procesul înlăturării Rusiei din fostele republici unionale, care a început formal în 2013, la Vilnius, odată cu semnarea de către Ucraina a Acordului de asociere, trebuia să se încheie simbolic la Riga în 2015, cu fixarea înfrîngerii geopolitice a Moscovei și începutul colectării trofeelor”.

Însă „totul a mers anapoda”. În ajunul summitului de la Vilnius, Ucraina refuză să semneze Acordul de asociere, ajungînd la o înțelegere cu Rusia privind susținerea financiară și o reducere semnificativă a prețului la gaze. Țările occidentale au fost nevoite să organizeze lovitură de stat la Kiev. Însă în loc să rupă Ucraina de la Rusia, să obțină în folosință piața enormă ucraineană pentru producția europeană, Uniunea Europeană a obținut un nouă regiune de conflict și „o gaură neagră”, ce necesită o alimentare financiară regulată.

Bruxelles-ul nu a reușit să rupă de Rusia Belarusul și Armenia: astăzi, acestea se află în Uniunea Eurasiatică cu Federația Rusă. Totodată, Minskul a declarat în repetate rînduri că consideră Parteneriatul Estic drept un mecanism nu chiar potrivit de cooperare cu UE. Azerbaidjanul a refuzat categoric integrarea economică cu UE în condițiile impuse de Uniunea Europeană și cere un parteneriat strategic egal. Iar în Moldova, unde conducerea, acoperindu-se cu lozinci europene, fură miliarde, crește numărul euroscepticilor și situația ar putea ieși de sub control.

În general, precum susține docentul Facultății de Politică Mondială a Universității de Stat „M. Lomonosov” din Moscova Alexei Fenenko, opiniile experților sînt împărțite. Unii consideră că Parteneriatul Estic, în următorii ani, ar putea dispărea. Alții spun că Uniunea Europeană și Rusia încep consultările, „pe unde anume va trece noul zid dintre sferele lor de influență și Moscova și Bruxelles-ul stabilesc împreună ce și cui aparține”. Sau nu este exclus „un conflict militar de proporții în această regiune, pentru care, de fapt, a și fost creat programul Parteneriatul Estic”.