Referendumul de la Bălți: autoritățile caută componenta criminală

Foto: gandul.info

Xenia Florea

Dacă nu se va întîmpla nimic, atunci pe 1 noiembrie, la Bălți va avea loc referendumul consultativ privind extinderea autonomiei locale. Așa a decis consiliul municipal de la Bălți, cu voturile a 20 de consilieri.

„Extrem de periculos”, a pus diagnoza președintele parlamentului AndrianCandu. Iar vicepreședintele PLDM Valeriu Streleț a declarat că la Bălți, cu implicarea altor state, „cineva încearcă să inspire acțiuni separatiste sub falsul argument privind autonomia financiară”.

Procuratura generală și SIS, sub pretextul separatismului regional, li s-a ordonat să se ocupe de dosarul privind referendumul de la Bălți. Iar procuratura din capitala de nord, precum se spune, a primit indicații să găsească o „componentă criminală”.

Confruntarea de la Bălți

Singurul funcționar de rang înalt, care nu a văzut în referendumul de la Bălți vreo încălcare a legii este premierul Chiril Gaburici. Formal – el are dreptate – plebiscitul de la Bălți va avea un caracter consultativ. Adică, decizia lui nu va avea putere juridică.

Premierul însă este departe de șiretlicurile politicii autohtone. Pentru coaliția de guvernămînt, referendumul dela Bălți, într-adevăr, constituie un anumit pericol – prin posibilitatea desfășurării lui. Problema referendumului nu a fost pusă întîmplător de comuniștii locali în ajunul alegerilor locale generale.

La începutul lunii martie, fracțiunea PLDM, sperînd, probabil că bălțenii au minte scurtă, a propus să creeze un grup parlamentar de lucru pentru elaborarea unui proiect de lege privind statutul municipiului Bălți. Precum a declarat indignat Vladimir Filat, Bălți – al doilea oraș după mărime din țară, cea mai mare localitate din nordul Moldovei, „Iar guvernul pînă în prezent așa și nu a elaborat o lege specială privind statutul ei”.

Documentul este aproape gata – astăzi autorii acestuia așteaptă o încheiere a direcției juridice a parlamentului. Nu este exclus faptul că acesta va fi deja adoptat pînă la sfîrșitul sesiunii curente. Astfel, PLDM își poate adjudeca pe dreptate meritele în cazul privind sporirea competențelor și întărirea autonomiei capitalei de nord. Însă aici toată campania electorală a liberal-democraților este bulversată de comuniștii de la Bălți cu referendumul lor.

În același timp, aleșii locali de la PCRM propun să includă în buletinul de vot nu întrebarea generală ”Sunteți de acord cu extinderea autonomiei municipiului în componența Moldovei?”, dar întrebări concrete, destul de incomode, din punct de vedere al influenței administrative, pentru puterea centrală.

De exemplu: „Este nevoie de introducerea la Bălți a alegerilor directe a comisarului poliției”, „Este nevoie de introducerea la Bălți a alegerilor directe a judecătorilor?”, „Trebuie oare de anulat la Bălți prezumpția nevinovăției pentru funcționarii bănuiți de încălcări economice și financiare?”, „Este nevoie oare de elaborarea și implementarea mecanismului de rechemare din funcție, prin votarea directă a primarilor, comisarului poliției și a judecătorilor?”

Și chiar dacă acesta este doar un element al PR-ului electoral și, în cele din urmă, prin eforturile autorităților, referendumul din 1 noiembrie (spre exemplu, în baza deciziei judecății) nu va avea lor, în acest moment, toți așii în confruntarea de la Bălți se află în mîinile comuniștilor. Și dacă centrul va merge pe calea suprimării fizice, atunci aceste poziții de vor întări.

Nu este exclus că referendumul de la Bălți privind extinderea autonomiei locale este și un element de presiune asupra parlamentului, în contextul elaborării și adoptării proiectului de lege privind statutul municipiului Bălți.

„Este îngrijorător faptul că deputații refuză să discute distribuirea echitabilă a finanțelor între bugetul republican și cel local, ignorînd cerința noastră privind necesitatea transferării pentru economia municipiului a cel puțin jumătate din mijloacele obținute de stat de la bălțeni sub formă de impozite”, se arată în declarația comuniștilor de la Bălți privind inițiativa de extindere a autonomiei locale.

Încă în 2012, cînd această întrebare se ridica pentru prima dată, primarul orașului Vasili Panciuk invoca următoarele cifre: deși pe teritoriul municipiului se colectează anual circa 800 de milioane de lei din impozite, înapoi sunt transferate doar 20% din suma colectată. Autoritățile liberale în general au niște sentimente „deosebite” față de capitala de nord, reducînd anual suma transferată: dacă în medie pe republice nivelul reducerii transferurilor din bugetul de stat pentru susținerea teritoriilor în 2012 a constituit 8,3%, iar în 2011 – 1,8%, atunci pentru municipiul Bălți acești indicatori au constituit 37,4% și 35%, corespunzător.

Astăzi, în municipiu se colectează sub formă de impozite circa 1,5 miliarde de lei pe ani, în timp ce bugetul planificat pentru Bălți de către Ministerul Finanțelor constituie circa 300 de milioane de lei. Din această cauză, în buletinul pentru referendumul consultativ, printre altele, se propune introducerea întrebării: „Sunteți de acord ca în Bălți să rămînăceș puțin 40-50% din mijloacele transferate de bălțeni sub formă de impozite și taxe?”

Pentru puterea centrală, care e nevoită să subvenționeze raioanele problematice (acestea sunt majoritatea absolută), dar și să susțină anual prin investiții capitale localitățile cu primarii „săi”, asemenea pierderi sunt inacceptabile. Cu atît mai mult cu cît precedentul de la Bălți ar putea fi contagios și pentru alte orașe din țară. De aceea, organele de drept acum caută activ componenta „criminală” în cazul privind referendumul din Bălți, care în opinia spicherului Candu este ilegal.

Deja vu sau îndeplinirea promisiunilor se lasă așteptată

Orașul Bălți demult intenționa să desfășoare un referendum privind extinderea autonomiei sale – în 2012.

Atunci, 22 de consilieri comuniști planificau, cu ajutorul referendumului să extindă: competențele decizionale, ținînd cont de specificul local; obțină dreptul de a primi „compensații bănești a cheltuielilor suportat în legătură cu exercitarea competențelor sale delegate de stat”; scoaterea liceelor și instituțiilor medicale de sub dubla subordonare; să obțină controlul asupra situației și să ceară de la poliție, SIS și procuratură informații complete privind „comunitatea locală; să interzică adoptarea deciziilor privind stabilirea sau reducerea competențelor etc.

Aflînd despre decizia consilierilor bălțeni, premierul Vladimir Filat s-a aprins și, ca de obicei, a început să acționeze prin forță – la fel cum acționează în prezent AndrianCandu. SIS, procuratura și MAI au primit indicații să efectueze o anchetă privind „încălcarea legislației de către consiliul municipal Bălți”: organele de drept au început imediat colectarea datelor despre cei care au votat „pentru” aleșii locali.

Oficiul Cancelariei de stat din capitala de Nord a primit indicații să conteste în instanță decizia privind referendumul. Iar fracțiunea PLDM din consiliul municipal, formată din 5 persoane, a decis să desfășoare un referendum alternativ – privind acordarea votului de neîncredere față de consiliu și desfășurarea alegerilor anticipate.

Însă ulterior, conștientizîndfaptul că cu forța el le va asigura comuniștilor doar bonusuri suplimentare și îi va întoarce pe bălțeni împotriva sa, Vladimir Filat a schimbat tactica. Și în august 2012, membrii guvernului, urcînd în autobuze, au plecat la Bălți pentru a aproba pe loc, proiectul de lege privind extinderea statutului capitalei de nord, document încropit în grabă de către deputații PLMD Tudor Deliu și Anatol Dimitriu.

Problema consta în faptul că, potrivit Legii cu privire la organizarea administrativ-teritorială, satele (comunele) și orașele (municipiile) sunt atribuite primei categorii de unități administrativ-teritoriale, iar raioanele – nivelului doi. Legea privind administrația publică locală, de asemenea, atribuia structurile de conducerea ale satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor) la organele de administrație publică locală de nivelul întîi, adică cel mai jos nivel, iar organele de conducere ale raioanelor, ale municipiului Chișinău și UTA Găgăuz Yeri – la nivelul doi. Adică, Bălțiul, al doilea oraș ca mărime din Moldova, a ajuns în aceeași categorie cu satele și comunele, lipsindu-se de un șir de competențe administrative.

În cadrul ședinței sale în deplasare, Guvernul a înlăturat această greșeală și a egalat statutul orașului Bălți cu cel al Chișinăului. Iar pentru a calma definitiv spiritele, Vladimir Filat a promis și bonusuri. Și a semnat dispoziția privind elaborarea planului de acțiuni pentru soluționarea problemelor existente și ameliorarea situației social-economice din municipiul Bălți.

Documentul prevedea crearea unui grup de lucru, condus de secretarul general al guvernului Victor Bodiu. În termen de 30 de zile, grupul de lucru trebuia să pregătească și să prezinte proiectul hotărîrii Guvernului privind planul de acțiuni pentru soluționarea problemelor existente și pentru și ameliorarea situației social-economice din municipiul Bălți, cu delimitarea strictă a obligațiilor și termenelor de realizare a acestora. Iar în termen de trei luni – proiectul de lege privind statutul municipiului Bălți.

Însă din 26 de puncte ale acestei hotărîri au fost îndeplinite doar două – și acelea de către administrația de la Bălți. Și, iată, după trei ani – în ajunul alegerilor locale, Vladimir Filat își amintește brusc despre promisiunea sa de a elabora o lege specială pentru Bălți, ba mai și acuză guvernul pe care l-a condus de neîndeplinirea obligațiilor sale.