Imprimaţi
 |
| Foto: adevarul.ro |
La sfîrșitul acestei săptămîni Banca Națională (BNM) a introdus procedura de supraveghere specială în trei cele mai mari bănci din țară: Moldindconbank (MICB), Moldova Agroindbank (MAIB), Victoriabank (VB). Decizia de a introduce acest regim de supraveghere specială a fost luată pe fundalul unei situații complicate pe piața financiară și a scandalurilor din cauza furtului unei sume mari de bani din alte trei bănci: Banca de Economii (BEM), Banca Sociala (BS), Unibank (UB). De ce Banca Națională trebuia să mai toarne gaz pe foc? Oare acesta este rolul regulatorului ?
Banca Națională s-a abătut din drum
Potrivit articolului 4 al Legii cu privire la Banca Națională, principalele sarcini ale regulatorului, în afara asigurării și menținerii stabilității prețurilor, este „dezvoltarea și susținerea sistemului financiar, bazat pe principii de piață, și contribuția la politica economică generală a statului fără prejudicierea sarcinii sale principale”.
Însă se pare că în ultima jumătate de an, Banca Națională s-a abătut din cale. Inflația a ieșit din limitele stabilite de regulator - 5%±1,5 puncte procentuale (p.p.) Inflația anuală (din mai 2014 pînă în mai 2015 a atins deja 8,1%). Politica monetar-creditară a BNM nu contribuie cu nimic la politica economică a statului, cel puțin, la cea anunțată de autorități.
Problema constă în faptul că majorarea dobînzilor la principalele instrumente ale politicii monetar-creditare duce la creșterea dobînzilor la credite, iar în condițiile unei instabilități regionale, a embargoului rusesc, a unui declin economic prognozat, dimpotrivă, consumul și creditarea (ieftină) trebuie stimulate.
Criza a atins și sistemul financiar al țării, despre aceasta vorbesc și bancherii. Trebuie să menționăm că chiar și în anii 2008-2010, sistemul bancar al țării a ieșit cu demnitate din criză, fără pierderi.
Însă astăzi, în afara faptului că trei bănci, care erau afiliate lui Ilan Shor (BEM, BD, UB), se află de la sfîrșitul anului trecut în administrare specială, Banca Națională a introdus, joi, procedura de supraveghere specială în alte trei, cele mai mari bănci ale țării: MAIB, MICB, VB. De menționat că supravegherea specială se deosebește de administrarea specială, deși supravegherea este ultimul pas înaintea introducerii administrării speciale.
Spre deosebire de administrarea specială, în timpul supravegherii speciale băncile activează în regim normal: eliberează credite, atrag depozite, achită datoriile. În timp ce, sun administrarea specială se introduc deja restricții, spre exemplu, la suma datoriilor stinse față de deponenții mari. De asemenea, în timpul supravegherii speciale băncile nu mai au dreptul de a elibera credite.
O altă deosebire semnificativă a supravegherii speciale față de administrarea specială este faptul că supravegherea specială nu înlocuiește organele de conducere. Banca este condusă de aceleași persoane, doar că după introducerea procedurii de supraveghere specială acestea sunt verificate de o comisie specială formată din cinci persoane – angajați ai BNM. Supravegherea specială este introdusă pe trei luni și în această perioadă angajații BNM pot avea acces la toată informația bancară în regim real, precum și pot recomanda ce decizii trebuie luate.
După trei luni, Banca Națională poate lua una din următoarele decizii: sistarea sau prelungirea supravegherii speciale, sau introducerea administrării speciale.
Debandada bancară
Cum a fost posibil ca asemenea bănci ca MICB, MAIB, VB să ajungă sub supravegherea specială a Băncii Naționale? Am dori să credem că BNM, într-adevăr, a hotărît să facă ordine pe piață, unde scandalurile nu contenesc de cîțiva ani, mai ales din cauza structurii acționariatului. Partenerii de dezvoltare au declarat în repetate rînduri despre necesitatea sporirii transparenței structurii acționarilor băncilor și despre respectarea normelor de administrare corporativă. Ei chiar au sistat finanțarea băncilor cu cele mai netransparente structuri ale acționarilor, însă această măsură nu a dat roade. Noi deja am fost martori cum din BEM, BS, UB, conform diferitor estimări, au fost scoase $450 milioane - $1 miliard.
„Banca Națională a procedat corect, introducînd supravegherea specială la MICB, MAIB, VB", a declarat pentru NOI.MD un bancher. Potrivit lui, băncile trebuie să se ocupe cu creditarea sectorului real al economiei, dar nu cu problemele sale. „Iată și rezultatul faptul că ele se ocupă nu cu ceea pentru ce sînt menite”, a spus el. Potrivit lui, „agenții economici au nevoie de bani lungi și ieftini, iar băncile nu pot satisface cerințele lor, pentru că noi am ratat finanțarea de peste hotare din cauza netransparenței structurii acționarilor”.
Un al interlocutor al NOI.MD , membru al celei mai mari fracțiuni parlamentare ne-a comunicat că „se pare că Banca Națională a instituit în cele trei bănci supravegherea specială pentru a luat sub control anumite operațiuni”. „Potrivit rapoartelor, aceste bănci nu au probleme”, a spus deputatul. El nu a exclus, de asemenea, că „aceasta ar putea fi o luptă interdepartamentală sau personală”.
Totodată, mai mulți experți și specialiști au ajuns la concluzia că dacă Banca Națională ar fi soluționat problema imediat, atunci piața bancară nu ar fi ajuns în această situație de criză. Anume Banca Națională, avînd toate pîrghiile, nu a prevenit schimbarea netransparentă a acționarilor, a emis autorizații pentru deținerea unei cote semnificative companiilor, care au fost implicate în spălarea banilor etc.
Reglarea de conturi ar putea duce la default
Criza bancară, declarațiile liderilor Coaliției „Pentru o Moldovă Europeană” despre naționalizarea „Băncii de Economii”, precum și demisia premierului Chiril Gaburici au pus în pericol vizita misiunii Fondului Monetar Internațional pentru inițierea negocierilor pe marginea noului memorandum de cooperare. Este mare probabilitatea că specialiștii FMI nu vor mai veni în Moldova pe 17 iunie, cum a fost planificat. „Dacă nu vom avea un program cu FMI, țara va intra în default”, a declarat săptămîna aceasta premierul demisionar Chiril Gaburici.
În realitate, situaţia economică din țară lasă de dorit – Ministerul Economiei, precum și instituțiile financiare internaționale prognozează o recesiune în acest an: exportul și importul scad (în ianuarie-aprilie cu 16,7% și 21,4%, respectiv), transferurile bănește de peste hotare de asemenea se micșorează (în scădere cu 27%).
Totodată, potrivit Ministerului Finanțelor, problemele cu circulația banilor în buget, deocamdată, nu sunt. În perioada ianuarie-aprilie, acumulările la bugetul de stat au constituit 8,549 miliarde de lei, ceea ce este cu 3,9% mai mult decît a fost planificat pentru perioada respective, și cu 20,5% mai mult decît în perioada similar a anului trecut.
Iar, potrivit „scenariului negativ al crizei financiare” al analistului financiar al ziarului „Ekonomiceskoe obozrenie Logos-press”, Alexandr Takii, „în trimestru patru (dar poate și în al treilea) vom avea o inflație de două cifre (la nivelul de 15-20%) și o nouă devalorizare a leului”.
„Guvernul nu mai este. Noul cabinet nu se știe cînd va fi aprobat (e posibilă dizolvarea Parlamentului sau acesta va pleca în vacanță). Așa-zisul „Comitet național pentru stabilitate financiară”, fără participarea membrilor legitimi ai guvernului, nu este funcțional (el a fost nefuncțional încă din momentul creării lui în iunie 2010). Banca de Economii și Banca Socială nu sunt lichidate, dar rămîn pe un termen nelimitat ca niște găuri în finanțele publice. Angajamentele emise din numele guvernului (inițial Leancă apoi Gaburici) privind creditele BNM celor trei bănci aflate în administrare specială în valoare de 10 miliarde de lei (este doar suma confirmată + nu se știe cît, posibil încă 10 miliarde), atîrnă în aer „pînă la timpurile mai bune”. În consecință, inflația de două cifre și o nouă depreciere”, a scris Alexandr Takii pe pagina sa de Facebook.