Se cere un nou kamikaze. Prezența compromatului se salută

Foto: noi.md

Xenia Florea

Liderul „Partidului Nostru” Renato Usatîi afirmă că fotoliul de premier, eliberat după demiterea lui Chiril Gaburici, i-ar putea reveni lui Iurie Leancă.

În culoarele parlamentului circulă zvonuri că deasupra președintelui PLDM Vladimir Filat, a cîta oară se adună norii și, chipurile, spre toamnă el ar putea ajunge sub anchetă. Deși însuși Filat, comunicînd activ cu partenerii europeni, încearcă să obțină imunitate politică, după reformatarea coaliției de guvernămînt, consideră politologul Bogdan Țîrdea, PLDM va fi distrusă planificat. O parte din membrii de partid vor trece la Leancă, o parte vor adera la Partidul Democrat, o parte „va umbla din capul ei”.

Primul vicepreședinte al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc demult și planificat slăbește pozițiile adversarului său politic, încercînd să-l scoată pe Filat din joc. Revenirea lui Iurie Leancă la Guvern (dacă într-adevăr va avea loc) va deveni un element frumos al acestei strategii politice.

Maurul și-a făcut treaba

Afîndu-se în fotoliul de premier ceva mai mult de 100 de zile, premierul Chiril Gaburici și-a dat demisia. El nici nu a mai așteptat termenul de 6 iulie – indicat în scrisoarea-ultimatum, în care Gaburici a cerut schimbarea conducerii Procuraturii Generale, a Băncii Naționale și a Comisiei Naționale pentru Piața Financiară.

Motiv formal pentru demisei a servit scandalul în jurul documentelor de studii ale premierului și chemarea lui la Procuratura Generală, la sfîrșitul săptămînii trecute. Însă, în realitate, susțin majoritatea analiștilor politici, Gaburici nu a dorit să-și joace pînă la sfîrșit rolul stabilit și să devină țap ispășitor în jocurile oligarhilor moldovenești. Jucînd la anticipare, Chiril Gaburici a reușit să iasă din joc, mai mult sau mai puțin frumos, și să-și păstreze imaginea.

Despre faptul că proiectul „Premier-tehnocrat” este un fenomen temporar, politologii vorbeau de la bun început. Însă ei îi proroceau guvernului Gaburici cel puțin jumătate de an.

Sunetul de avertizare pentru Chiril Gaburici a sunat la începutul lunii aprilie. Atunci, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi a declarat că a făcut rost de „un document interesant în limba engleză, transmis de una dintre ambasade la Chișinău pentru conducerea lor”. În document, afirma politicianul, era scris că „termenul de valabilitate” cu denumirea „premierul Chiril Gaburici” expiră.

„Reieșind din informația din acest document, în timpul apropiat PDM îi va reveni funcția de premier, iar PLDM – funcția de spicher. Respectiv, din partea PDM, premier va fi Andrian Candu, iar din partea PLDM spicher va fi Vladimir Filat sau Liliana Palihovici”, afirmă președintele „Partidului Nostru”.

Chiril Gaburici nu putea să nu vadă și să nu știe că el este mereu turnat. Precum scria politologul Zurab Todua, „premierul-tehnocrat” și-a depășit propriii foști săpîni, „dînd glas”.

Gaburici scrie mesajul – ultimatum, în care cere demisia conducerii Procuraturii general, a Băncii Naționale și a CNPF, iar în funcțiile vacante să fie numiți oameni responsabili și onești, selectați în cadrul concursurilor deschise. În caz contrar, Chiril Gaburici amenință cu demisia.

Apoi, în cadrul unui briefing, el declară că premierul în Republica Moldova, la etapa actuală, nu are pîrghii de conducere și libertate în acțiune pentru promovarea reformelor: „În condițiile sistemului creat în țară, managerul în funcția de premier nu are putere și libertate de acțiune. Noi nu putem mima reformele, deoarece, în caz contrar, devenim complici la cele întîmplate”.

„Cred că dl Gaburici s-a întrecut cu joaca: el le-a înaintat ultimatum oligarhilor, în cadrul audierilor parlamentare a declarat deschis că în țară a fost furat miliardul, a cerut schimbarea procurorului general. În rezultat, a doua zi s-a pomenit cu dosar penal. La noi toți cei care încearcă să se atingă de „vaca sacră” – procurorul general, cel puțin se alege cu dosare penale.

Eu nu exclud faptul că după înaintarea ultimatumului, dlui Gaburici i s-a dat de înțeles că ar fi mai bine să tacă, decît să vorbească. Așa cum face Ilan Shor, care, în schimbul tăcerii, a fost ajutat să devină primar de Orhei. De aceea, premierul, neașteptînd să expire termenul ultimatumului său, s-a grăbit să plece frumos”, consideră Bogdan Țîrdea.

Ivetta, Lizetta, Muzetta, Janetta, Georgetta …

Parlamentul încă nu a acceptat demisia lui Chiril Gaburici, iar presa și comunitatea de experți deja ghicesc activ cine va deveni viitorul premier.

Mai întîi, motiv de gîndire le-a dat liderul socialiștilor Igor Dodon, care a declarat că, potrivit informaților lui, PLDM PDM și PL au ajuns la o înțelegere secretă ca următorul premier să fie actualul edil Dorin Chirtoacă.

„Ghimpu și Chirtoacă înțeleg perfect că Chirtoacă va pierde primăria. Ghipu a intrat în panică și de aceea Plahotniuc a asmuțat procuratura generală împotriva lui Gaburici și l-a impus să demisioneze. Chirtoacă – următorul premier al oligarhilor. Ei deja s-au înțeles”, a anunțat liderul opoziției active în ajunul primului tur al alegerilor locale.

Prognoza lui Igor Dodon privind eșecul liberalilor la Chișinău nu s-a adeverit: Chirtoacă a cîștigat turul întîi. Deși a depășit-o la distanță mică pe Zinaida Greceanîi - candidata socialiștilor. Și deja acum, cu o probabilitate de 99,9% se poate de presupus că partidele puterii și CEC vor face tot posibilul ca Chirtoacă să cîștige în turul doi. Așa că e puțin probabil că Chirtoacă va fi lăsat să se joace de-a premierul – e suficient ce a făcut cu municipiul.

În afara primarului în exercițiu, în calitate de potențiali candidați la postul de premier sunt menționați și candidații „de serviciu” – președintele parlamentului Andrian Candu și ministrul de externe Natalia Gherman. Renato Usatîi afirmă că noul premier va fi din nou Iurie Leancă, iar candidatura lui Andrian Candu, potrivit lui, este examinată ca variantă de rezervă.

E destul de posibilă și varianta candidatului din afară, așa cum s-a întîmplat în februarie, cînd, în pofida tuturor declarațiilor „cu autoritate” și a trimiterilor la „surse demne de încredere”, candidatul la funcția de premier a devenit surprinzător managerul Chiril Gaburici.

Totuși, potrivit analistului politic Valeriu Ostalep, „numele viitorului premier nu are nicio importanță, deoarece el nu va hotărî nimic, așa cum a fost pînă în prezent. În actuala formulă de guvernare în Moldova, a declarat Valeriu Ostalep, „primele persoane în stat nu sunt cei care adoptă deciziile”.

Iar Bogdan Țîrdea consideră că principalul criteriu după care va fi ales următorul candidat la funcția de premier – deținerea materialului compromițător. „Candidatura cu compromat este deja un trend stabilit în politica moldovenească. Oamenii cu „scheletele în dulap” pot fi conduși, controlați și eliminat la timp. Cred că prezența materialelor compromițătoare va fi un factor determinant în procesul de selectare a candidatului la postul de premier și de data aceasta”, susține politologul.

PLDM+PDM+PL

Inițial, partidele de guvernămînt intenționau să reconfigureze puterea după alegeri. În urma actualelor alegeri va fi lansat un nou ciclu politic – pregătirea pentru alegerile prezidențiale 2016, iar în acest sens, pentru PLDM și PDM, pentru menținerea puterii este foarte important să aibă o coaliție cu o majoritate stabilă. Așa că demisia lui Chiril Gaburici doar a accelerat și a impulsionat procesul de negocieri.

Cea mai logică în condițiile actuale este varianta coaliției PLDM-PDM-PL. Deoarece există probleme cu ratingurile PLDM și PDM. Există și probleme cu comuniștii – atît din cauza slăbirii pozițiilor PCRM în rezultatul alegerilor locale, cît și din cauza cerințelor permanente ale comuniștilor la votarea unei sau altei legi”. Din acest motiv, liberal –democrații și democrații, potrivit lui Bogdan Țîrdea, „sunt nevoiți să se întoarcă la origini – la coaliția cu trei capete”.

De aceea, încă în ajunul primului tur al alegerilor locale au avut loc două evenimente, scopul principal al cărora a fost împingerea din urmă a liberalilor. În primul rînd, a avut loc întîlnirea dintre Vladimir Plahotniuc și Mihai Ghimpu, la care, printre altele a fost garantată victoria lui Dorin Chirtoacă în turul doi al alegerilor locale.

În al doilea rînd, la Primăria Chișinăului au fost efectuate percheziții. Comunitatea de experți consideră că aceasta a fost un fel de avertizare pentru Dorin Chirtoacă și Mihai Ghimpu: deocamdată, CNA și procuratura nu au găsit nimic compromițător, însă dacă va fi nevoie – vor găsi. În condițiile cînd în municipiu sunt înstrăinate ilegal terenuri de miliarde de lei, acest lucru poate fi făcut destul de ușor.

Deocamdată, Mihai Ghimpu, potrivit unuia dintre politologi, din obișnuință, „o face pe prostul”. Recent, liderul liberalilor, spre exemplu, a declarat că nu vede rostul negocierilor privind crearea noii majorități parlamentare în contextul numirii noului guvern.

„Noi trebuie să clarificăm, doresc sau nu Partidul Democrat și PLDM o alianță cu Partidul Liberal. În public, ei sunt împreună cu PL, iar în realitate – cu PCRM. Alianța înseamnă că partidele se întîlnesc și discută despre crearea guvernării. Dar nu așa ca un partid, care are cu un mandat mai mult, să devină cumătru. Dacă ei au început cu declarații publice, atunci pentru noi este important să auzim răspunsurile la întrebările, cu care noi am venit împreună cu partenerii europeni la aeroport. PL nu va fi de acord să facă alianță de dragul alianței”, a declarat Ghimpu.

„Cred că totul va depinde de prețul problemei. Ghimpu va insista să i se întoarcă ministerul transporturilor și să i se mai dea încă trei-patru ministere. Iar asupra procurorului „din Europa”, el, probabil, nu va mai insista. Or, Ghimpu înțelege că această temă e tabu. Cu atît mai mult cu cît procuratura va găsi întotdeauna un răspuns adecvat. Pe liberali are cine și cu ce impune: procuratura are dosare și pe numele lui Chirtoacă, și pe numele lui Grozavu, și pe numele altor activiști ai Partidului Liberal”, susține Bogdan Țîrdea.

Însă e puțin probabil că campania de „forțare” a lui Ghimpu va reuși în 2-3 săptămîni. Alegerile parlamentare anticipate (iar ele sunt iminente în cazul eșecului votării unui nou guvern) sunt extrem de nedorite și periculoase pentru PDM și PLDM. Așa că, cel mai prbabil, procesul de reformare a majorității parlamentare stabile se va întinde (așa cum a fost după alegerile din 30 noiembrie) pînă în toamnă. Cu atît mai mult cu cît, odată cu problema reconfigurării puterii, va fi pusă și problema redistribuirii fluxurilor financiare, dar și vor apărea noi întrebări. De exemplu, cui îi va reveni, conform algoritmului, postul de președinte.

De aceea, un nou guvern funcțional ar putea apărea nu mai devreme de toamnă, iar termenul lui de „valabilitate” va constitui, cel puțin jumătate de an. Pe 16 martie 2016 expiră mandatul președintelui Timofti, iar țara ar putea intra într-o nouă criză politică: presupusa coaliție PLDM (21 de mandate) - PDM (19 mandate) – PL (13 mandate) nu are suficiente voturi.