Imprimaţi
 |
| Foto: gov.ua |
În Moldova se aşteaptă o nouă reorganizare a sistemului judecătoresc, ce presupune reducerea de trei ori a numărului de judecătorii. Cel puţin aceasta prevede noul proiect de lege, scos de Ministerul Justiţiei pentru dezbateri publice. Experţii consideră că reforma nu este bine gîndită şi ar putea prejudicia cetăţenii Moldovei.
Fuziune, dar nu lichidare
Dacă parlamentul va aproba acest proiect de lege, atunci deja în 2016, în Moldova vor activa 15 judecătorii de primă instanţă (astăzi sunt peste 40). Autorii reformei menţionează că nu este vorba de lichidarea judecătoriilor, ci de fuziunea lor.
În opinia acestora, modificările vor face sistemul judecătoresc al ţării mult mai compact şi vor optimiza cheltuielile bugetare pentru întreţinerea lui. Totodată, în corpul judecătoresc vor fi mai puţin preşedinţi şi vicepreşedinţi de instanţe, fapt ce va permite economisirea mijloacelor pentru achitarea adaosurilor pentru activitatea administrativă.
Schimbări majore sunt aşteptate la instanţele din capitală, care activează în prezent în fiecare sector al Chişinăului. Ministerul de profil propune unificare acestora într-o singură judecătorie Chişinău. Pe lîngă judecătoriile sectoarelor Centru, Botanica, Rîşcani, Ciocana şi Buiucani, din aceasta vor mai face parte şi Judecătoria Militară şi Judecătoria Comercială de Circumscripţie.
Un şir de instanţe raionale (judecătoriile din Făleşti şi Sîngerei), la iniţiativa Ministerului Justiţiei, vor fuziona cu Judecătoria Bălţi. Judecătoria de la Tighina va include şi instanţa din Anenii Noi, iar cea din Edineţ – instanţele din Briceni, Donduşeni şi Ocniţa.
Reforma prevede unificarea într-o singură instanţă a judecătoriilor din Basarabeasca, Leova şi Cimişlia. La Cahul vor trece instanţele din Cantemir şi Taraclia, iar la Comrat – cele din Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti. Judecătoria de la Călăraşi va fuziona cu cea de la Străşeni, iar instanţa de la Ştefan-Vodă cu cea de la Căuşeni.
Totodată, este prevăzută fuzionarea următoarelor instanţe: Dubăsari şi Criuleni; Drochia şi Glodeni; Floreşti şi Soroca; Hînceşti şi Ialoveni; Nisporeni şi Ungheni; Orhei, Şoldăneşti, Rezina şi Teleneşti.
Nu vor fi disponibilizări de cadre
Proiectul de lege prevede o perioadă de tranziţie de trei ani – pînă la sfărşitul anului 2018. Se presupune că în acest interval de timp, noii judecători vor putea păstra o parte din încăperi din vechea reşedinţă. Acest fapt va permite finalizarea dosarelor şi crearea condiţilor pentru evitarea haosului la crearea instanţelor noi.
Însă locul de bază a instanţei va fi considerat oficiul, unde va fi amplasară judecătoria reorganizată. Aici se va afla şi conducerea, aparatul administrativ şi secretariatul.
Autorii reformei spun că reorganizarea judecătoriilor nu va conduce la disponibilizări. Judecătorii, asistenţii, secretarii şedinţelor de judecată şi alt personal îşi vor continua activitatea în cadrul instanţelor noi. Totodată, este posibilă o reducere de state din contul funcţiilor vacante.
Reprezentanţii Ministerului Justiţiei speră că proiectul de lege nu se va reţine mult timp la guvern sau parlament şi va fi adoptat în termene restrînse. Autorii explică acest optimism prin susţinerea din partea UE şi ai altor partener de dezvoltare, care insistă asupra reorganizării sistemului judecătoresc, drept una din condiţiile pentru continuarea finanţării reformelor.
”În unele instanţe judecătorii nu au cu ce se ocupa”
Surse din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au menţionat pentru NOI.md că mulţi membri ai acestei instituţii, cel mai probabil, vor susţine proiectul de lege. Potrivit acestora, ideea de reducere a numărului de instanţe judecătoreşti a fost discutată în repetate rînduri în Moldova, însă de fiecare dată era amînată.
„Într-o ţară atît de mică nu este nevoie de un număr atît de mare de judecătorii, spune interlocutorul nostru. Noi am propus de mai multe ori să renunţăm la instanţele mici, care nu sunt asigurate cu volum de lucru. În Moldova sunt judecătorii, în care lucrează cîte 2-3 judecători şi care nu au cu ce se ocupa, în timp ce în alte instanţe judecătorii nu reuşesc să examineze la timp dosarele din cauza suprasolicitării”.
Sursa din CSM invocă exemplu judecătoriei sectorului Buiucani din Chişinău, unde fiecărui judecător îi revin 1100 de dosare pe an. În timp ce un judecător din Donduşeni examinează anual cel mult 250-300 de cazuri. La judecătoria comercială de circumscripţie acest indicator este şi mai mic -130 de cazuri. Cea mai relaxantă agendă de lucru este la Judecătoria Militară, unde unui judecător îi revin cîte 20-30 de dosare pe an.
Totodată, majoritatea instanţelor din Moldova sunt mici: în 10 judecătorii lucrează pînă la 5 judecători, în 19 – cel mult 7 judecători. Reprezentanţii CSM consideră că acest dezechilibru afectează calitatea şi operativitatea justiţiei. În acelaşi timp, judecătoriile mici şi cu puţin volum de lucru costă bugetul mai mult, decît instanţele ce funcţionează activ.
”Escrocherie legislativă”
Pe de altă parte, mulţi experţi consideră că reorganizarea sistemului judecătoresc nu va conduce la sporirea eficienţei şi calităţii justiţiei, reducerii nivelului corupţiei, nu va înlătura alte probleme. În opinia adversarilor acestei idei, Ministerul Justiţiei nu a invocat suficiente argumente în favoarea reformei, nu a justificat oportunitatea şi prioritatea ei.
„Faptul cu ce se ocupă Ministerul Justiţiei se numeşte escrocherie legislativă, consideră unul dintre experţii noştri. Există probleme evidente la capitolul justificarea proiectului, majoritatea prevederilor corespund foarte vag cu Strategia de reformare a sectorului justiţiei şi cu Planul de acţiuni pentru realizarea ei. Deşi, desigur, sub noţiunea de optimizare a sistemului judecătoresc poate fi ajustat orice proiect de lege”.
Totodată, potrivit lui, o asemenea reorganizare de amploare se va întinde pe o perioadă îndelungată, va mima activitatea reformatoare şi va distrageatenţia populaţiei de la problemele mai actuale, cărora sistemul judecătoresc nu le poate face faţă.
Justiția, ce bate la buzunar
În opinia avocatului Vasile Gantea, fostul director al Direcției generale a judecătoriilor, notariatului și avocaturii din cadrul Ministerului Justiției, reforma ar putea îngrădi accesul oamenilor simpli la justiție. Multe categorii social vulnerabile de cetățeni, în special, locuitorii localităților rurale, asemenea justiție nu le va fi accesibilă.
„În 2003, sub conducerea mea a fost efectuată reforma judiciară și de drept, spune Gantea. În special, a fost reorganizat sistemul judiciar de patru stele în unul de trei stele, a fost lichidată Curtea de Apel a Republicii Moldova și tribunalele, în locul cărora au fost create Curțile de Apel. De asemenea, noi am lichidat instanțele ineficiente: judecătoria din Camenca a fost transferată în judecătoria Florești, iar judecătoria Căinari – în judecătoria Căușeni.
În actuala situație, în opinia mea, nu poate fi nici vorbă despre optimizarea jurisprudenței, deoarece autorii proiectului de lege s-au concentrat doar pe aspectele ce țin de instanțele judiciare, asupra judecătorilor, volumului de lucru dezechilibrat. Însă nimeni nu a studiat ce impact va avea preconizata reorganizare a sistemului judiciar asupra participanților și părților proceselor judiciare.
Mulți dintre ei trăiesc extrem de sărac, la limita sărăciei. Ei deseori nu au mijloace pentru a ajunge pînă la centrul raional, pînă la policlinică sau farmacie, iar lor li se propune să plece mai departe să ajungă la judecătorie. Le propun autorilor reformei să solicite mai întîi opinia celor pentru care activează instanțele judecătorești și doar ulerior să propună reorganizarea. Dacă părțile nu pot asista la examinarea cazurilor în cadrul ședințelor de judecată, la ce bun vor exista aceste judecătorii?”