Imprimaţi
 |
| Foto: noi.md |
În toriul luptei electorale pentru fotoliul primarului general al Chișinăului, primarul degrevat a anunțat despre demararea celui mai mare proiect din capitală – modernizarea totală a fondului locativ, construit în perioada 1950-1980. Este într-adevăr un proiect o amploare, ce nu a mai fost pînă în prezent, deoarece este vorba despre finanțarea în valoare de 500 de milioane de euro din fondurile europene.
Planuri gigantice
Pe fundalul miliardului de dolari furat de la trei bănci, involuntar apare întrebarea – ce parte din această sumă va fi utilizată conform destinației? Viața ne arată că proiectele de mare amploare sînt lansate nu pentru a face ceva pentru oameni, dar pentru a fura ceva. Apropo, calitatea executării ultimului proiect al primăriei capitalei – reabilitatea str. Alecu Russo, pentru care au fost cheltuie 120 de milioane de lei, ne face să ne gîndim asupra cauzelor.
Potrivit lui Dorin Chirtoacă, în capitală s-a creat o situație neadecvată, cînd 99% din apartamente sînt privatizate, iar de întreținerea acestor blocuri locative se ocupă primăria. Tariful pentru deservirea tehnică în valoare de 1 leu/m.p. (cel mai mic tarif din Moldova și Europa) acopretă doar 30% din cheltuielile necesare. Însă oamenii nu doresc majorarea acestui tarif pînă la 3-5 lei.
„Pentru soluționarea problemei reabilitării fondului locativ noi am apelat la experiența orașelor din Cehi, Polonia, Țările Baltice, Bulgaria, Ungaria, Germania de Est, unde în ultimii 25 de ani a fost efectuată reparația capitală a clădirilor, ce include termoizolarea pereților, înlocuirea ferestrelor, instalarea în subsolurilor a punctelor termice individuale, reparația acoperișurilor și subsolurilor. Aceste lucrări au fost efectuate din fondurile europene, care sînt, în mare parte, gratuite.
Însă noi nu avem acces la ele. Dar am reușit să obținem o înțelegere, în primul rînd, cu Banca Europeană de Investiții (BEI) privind acordarea unui credit și am început colectarea datelor în municipiu (cîte clădiri, inclusiv școli, grădinițe etc., inclusiv suprafața acestora, consumul de energie termică), pentru a estima costul programului de reabilitare termică. După efectuarea lucrărilor, în locuințe va fi mai confortabil, vom plăti de două ori mai puțin pentru încălzire. Iarna va fi mai cald, iar vara – mai răcoare”, a promis Dorin Chirtoacă. Ce-i drept, pentru aceasta, locatarii vor trebui să se unească în asociații și să-și asume gestiunea blocurilor de locuit (apropo, conform legii, primăria trebuie să transmită casele după reparație capitală) și să achite cîte 5-10 mii de lei (10% din costul lucrărilor) pentru fiecare apartament.
Pe 15 iulie, la Chișinău, va sosi delegația reprezentanților BEI și ai partenerilor săi – BERD, pentru a începe evaluarea primei tranșe a proiectului (trebuie pregătită lista obiectelor), în valoare de 20 de milioane de euro din 500 de milioane de euro. Acești bani trebuie valorificați în 2016. Se prevede că întregul volum de lucrări va fi îndeplinit pe parcursul a 20 de ani.
Material periculos, utilizat în construcție
Primarul general a participat personal la acoperirea unui perete al casei de locuit de pe str. Gheorghe Madan, 46/1, încleind ajutat de un muncitor, trei bucăți de polistiren. Pe noi, deocamdată, ne interesează materialul utilizat. În prezent, în construcțiile locative sînt utilizate în calitate de material termoizolant plăci de polistiren expandat. Polistiren expandat este un izolant termic și fonic a apărut în perioada războiului rece, în scopuri de apărate. De aceea, cînd materialul și-a demonstrat valoarea comercială în sfera civilă, informația completă despre acesta a fost ascunsă. Iar pentru majorarea vînzărilor în construcții acesta a fost însoțit de mituri.
Academicianul Academiei de Științe Economice din Rusia, doctorul în științe chimice, directorul general adjunct pentru știință a SA „Ghiprolesprom” (ОАО «Гипролеспром») V. Malțev califică polistirenul drept un material periculos pentru construcții. În articolul academicianului Malțev, scrisă împreună cu cercetătorul V. Nicolaev sînt distruse trei mituri privind proprietăților miraculoase ale acestui material.
Mitul nr.1 – proprietăți termoizolante înalte
Deoarece masele plastice expandate au proprietatea de absorbție a apei, polistirenul expandat, fabricat prin metoda fără presare, are o capacitate de absorbție majorată de pînă la 350%. Sînt cunoscute cazuri, cînd asemenea plăci, la exploatarea suprafețelor termoizolante deteriorate, capătă o capacitate de absorbție de pînă la 900%. La o asemenea cantitate de apă absorbită nu poate fi vorba despre vreo valoare normativă a coeficientului de conductivitate termică a materialului termoizolant.
Timp de o oră, omul emană circa 100 g de umezeală. Într-o încăpere locativă la această cantitate se mai adaugă umiditatea ce apare la pregătirea bucatelor, la spălate etc. de aceea pentru crearea unui microclimat confortabil și sănătos, pereții exteriori trebuie să „respire”. Însă permeabilitatea vaporilor de apă a tuturor materialelor termoizolante expandate, utilizate în construcții, este cu un ordin mai mică decît a materialelor izolante din fibre minerale și de sticlă. Astfel, polistirenul are un coeficient de permeabilitate la vapori de 0,05 mg/ mhPa, în timp ce vata minerală – 0,4-0,6 mg/mhPa. Potrivit unor cercetări efectuate de Institutul de fizică în construcții de la Frankfurt și Universitatea tehnică de la Hanovra, utilizarea în calitate de termoizolant a plăcilor din polistiren expandat reduce difuzia vaporilor prin pereții exteriori în medie cu 55-57%.
Universitatea tehnico de la Helsinki a monitorizat parametrii microclimatului în casele din Sankt-Petersburg, izolate cu plăți din polistiren expandat, unde ferestrele vechi din lemn au fost înlocuite cu termopane, a fost restabilit sistemul de ventilare, a fost instalat sistemul de gestionare a temperaturii agentului termic. Însă chiar în prima iarnă, umiditatea relativă a aerului în 70% din apartamente a ajuns la 80%, la temperatura aerului de 18 C, iar asemenea condiții sînt foarte favorabile pentru dezvoltarea igrasiei
Mitul nr.2 – durabilitatea
Aceste proprietăți ale materialelor termoizolante, inclusiv polistirenul, au fost cercetate la Institutul Științific de Cercetare a Fizicii în construcții de la Moscova. Plăcile de polistiren expandat, utilizate la construcția unui centru comercial într-o subterană din Moscova, au servit doar doi ani. Pe suprafața lor au foste depistate fisuri și depresiuni semnificative. Grosimea unor plăci s-a redus în unele locuri cu 80-114 mm, iar densitatea polistirenului în cea mai îngustă porțiune s-a majorat de peste patru ori. Iar rezistența la transmiterea căldurii a stratului termoizolant în zonele distruse ale plăcilor s-a redus de peste opt ori. Cauza – nerespectarea tehnologiei lucrărilor și nerespectarea unor particularități ale materialului la proiectarea construcției.
Cercetările Universității de Stat din Novgorod au arătat că rezistența la transmiterea căldurii pereților exteriori, izolați cu plăci din polistiren expandat s-a redus în medie cu 49-59%
În laboratorul Academiei de Științe din Rusia au fost înregistrate cazuri cînd timp de 7-10 ani de exploatare a construcțiilor, capacitatea polistirenului de a menține căldura s-a redus de trei ori. În opinia savanților, acest lucru se întîmplă deoarece în afara procesului firesc de distrugere, acționează și alți factori, spre exemplu, reparația apartamentelor, compuși volatili de hidrați de carbon la vopsirea fațadei sau acoperirea cu hidroizolanți. Profesorul rus Batalin, care și-a dedicat 40 de ani studierii materialelor de construcție afirmă că folosirea oarbă a polimerilor și economia de moment are drept consecințe cheltuieli de miliarde. A fost demonstrat că peste 10-15 ani, polistirenul expandat se uzează inevitabil, se reduc proprietățile lui de termoizolant. Reiese că ulterior va fi nevoie de două ori mai multă căldură.
Mitul nr.3 – privind factorul ecologic
Față de materialele în bază de polistiren sînt multe pretenții din cauza emanărilor de substanțe nocive. La fel ca toți polimerii, el se descompune permanent sub acțiunea luminii, oxigenului, ozonului, apei, acțiunilor mecanice și ionice, mai ales sub acțiunea căldurii. Stirenul liber format în aceste condiții pătrunde în încăperi și oamenii se află un timp îndelungat sub influența acestei substanțe. Din cauza acestor microdoze de stiren este afectată inima, mai ales la femei. Stirenul are o influență puternică asupra ficatului, provocînd hepatită toxică.
Cercetările efectuate la Minsk au demonstrat că mostrele ale sistemelor de încălzire cu strat subțire de tencuială și izolare cu polistiren de producție locală emană o cantitate neadmisă de stiren (depășește CMA de 3,7 – 10,1 ori). Iar la o temperatură de 80 de grade (pînă la această temperatură se încălzesc vara pereții) a fost înregistrată o depășire de 169 de ori! Iar o mostră „goală” a aceluiași material, la aceleași 80 de grade a emanat stiren de 525 CMA.
Materialul plastic expandat se evaporă, în procesul căruia apar compuși gazoși în concentrații mici. Dacă acestea acționează timp îndelungat asupra organismului copiilor sau a persoanelor bolnave, atunci vor asigura neapărat afecțiuni inexplicabile de lungă durată. În țările occidentale, toți acești poluanți organici rezistenți sînt interziși de o Convenție specială de la Stockholm.
Avem experiență
În Moldova, în 2007, printr-un ordin al Ministerului Construcțiilor utilizarea plăcilor de polistiren expandat a fost interzisă la termoizolarea fațadelor mai sus de etajul trei. Unul dintre autorii ordinului și a modificărilor ulterioare în documentația normativă este șeful adjunct al direcției reglementare tehnico-economică din cadrul Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului Piotr Eremeev, a comunicat că drept motiv al acestui ordin au servit încălcările normelor în construcție, în special a Standardului „Fiabilitatea elementelor de construcții”. Totodată, pe atunci și calitatea plăcilor de polistiren expandat era joasă. Iar termoizolarea se referă la elementul de construcții, termenul de exploatare al căruia trebuie să fie egal cu termenul de exploatare a clădirii. În caz contrar, dacă plăcile la etajele superioare vor cădea, atunci cum vor fi restabilite? De aceea a apărut această restricție de trei etaje. Însă Curtea de Conturi a considerat ilegal ordinul nr.118 și acesta a fost anulat, fără a intra în esența problemei. Iar juriștii ministerului nu i-au putut apăra poziția.
În prezent sînt alte cerințe față de izolarea clădirilor, la respectarea cărora, termenul de exploatare a placajului va corespunde termenului de exploatare a clădirii în întregime. De asemenea, a apărut cerința ca aceste plăci să fie acoperite cu un strat de tencuială de cel puțin 1,5 cm, care protejează de umezeală. Altfel, acesta se macină repede. E altă treabă, ce respectarea acestor cerințe invocă cheltuieli suplimentare. Însă nerespectarea acestora creează cheltuieli și mai mari, în perspectivă.
„Încă pe timpurile sovietice a fost încheiat un contrat cu o firmă austriacă, care garanta un termen de exploatare a termoizolării de cel puțin 20 de ani, relatează Piotr Eremeev. Primele care cu multe etaje din Chișinău, izolate cu plăci de polistiren expandat (ce-i drept, conform altei tehnologii de tencuire împotriva umezelii) se află lângă biserica Mazarache. Eu am fost special acolo și le-am urmărit, însă peste 10-12 ani a început să cadă tencuiala, apoi și plăcile. Aceasta este experiența termoizolării în Chișinău.
În privința proiectului primăriei capitalei privind termoizolarea totală: dacă nu vor fi plăci de polistiren expandat de calitatea corespunzătoare și nu va fi respectată tehnologia de montare a lor, atunci jumătate de miliard de euro va fi aruncată în vînt”. E firesc că asemenea garanții nimeni nu poate oferi.
Care material e mai bun?
Dacă la noi o stradă nu poate fi reparată fără încălcări, pot fi oare respectate toate cerințele în fondul locativ din întregul oraș, școli, grădinițe și alte clădiri? Deoarece proiectul este prevăzut pe 20 de ani, atunci pînă la încheierea acestuia vor fi vizibile semne de distrugere pe clădirile „modernizate” printre primele. Poate ar trebui să ne pregătim de asemenea cheltuieli? Să fie desfășurate consultări cu specialiștii privind utilizarea materialelor și tehnologiilor? Și desigur, trebuie să luăm în considerație rezultatele cercetărilor științifice privind proprietățile plăcilor de polistiren expandat, obținute în mai mule țări pentru a face concluzii corecte. Pentru că greșelile în urma deciziilor pripite vor trebui înlăturate pe parcursul a zeci de ani, iar cît va costa asta, ne temem să ne gîndim.
„Din punctul de vedere al normelor sanitare și al fiabilității cele mai bune sînt plăcile din vată minerală și din fibre de bazalt, dar sînt și alte tipuri de termoizolare, dar acestea sînt mai scumpe decît plăcile de polistiren expandat. Ele nu se produc în Moldova. Însă în perioada sovietică, la Chișinău și Bender erau uzine, care produceau vată minerală, care nu arde. Iar polistirenul, dacă nu este acoperit cu un strat protector, se aprinde ușor”, spune Piotr Eremeev.
Coletul din minister a fost susținut și de șeful direcției calitatea producției pentru șantiere și drumuri a Inspectoratului de stat în construcții, Victor Punga: „Poziția noastră – vata minerală este mai bună, dar e un material scump. Plăcile de polistiren expandat sînt fabricate de circa zece producători locali, care își certifică producția, iar noi o verificăm. Exisă diferite mărci de plăci, iar marca și grosimea lor pentru un obiect concret sînt stabilite de proiectant”
Pentru un asemenea proiect în valoare de jumătate de miliard de euro nu ar fi rău de reluat producția vatei mineral. Apropo, aceasta ar putea fi fabricată de întreprinderile existente, ce produc plăci de polistiren expandat, or, business-ul reacționează la cerere. Iar cine dintre întreprinzători va putea trece pe lîngă asemenea comenzi mari?
În Rusia acest material este interzis
În Rusia este interzisă utilizarea polistirenului expandat pentru termoizolarea blocurilor locative, mai ales la obiectele cu risc sporit și de aflare în masă a oamenilor. Serviciul situațiilor excepționale din Rusia deja a închis cîteva obiecte pentru utilizarea acestui material, din cauza că el este inflamabil. Și Moldova ar trebui să-i urmeze exemplul, cu atît mai mult cu cît există alternativă pentru termoizolarea cu materiale periculoase. Și această problemă poate fi soluționată în țara noastră.