Imprimaţi
 |
| Foto: lawgroup.com |
De faptul cum se simte mediul de afaceri în activitatea cotidiană, ce relații are cu structurile de stat, cum statul reglementează relațiile cu mediul de afaceri depind multe lucruri care determină dezvoltarea economică a țării. La începutul anului 2002, la indicația președintelui, Guvernul trebuia, în termen de 3 luni, să se clarifice cu toate structurile de control și să facă ordine în relațiile acestor structuri cu întreprinzătorii. Au trecut deja 13 ani și e timpul să clarificăm situația.
Pe atunci nimeni din Guvern nu putea spune cîte organe de supraveghere și control există sau măcar cum se numesc. Au fost întreprinse multe eforturi pentru clarificarea cu toate ministerele și structurile subordonate, înzestrate cu funcții de control și supraveghere.
În baza problemelor identificate a fost elaborată și adoptată o lege privind revizuirea cadrului legal în scopul excluderii sau neadmiterii prevederilor ce nu corespund legislației și neorientate spre economia de piață, precum și de asigurare a stabilității și calității reglementării activității de întreprinzător, în scopul evitării barierelor din domeniul antreprenoriatului. Ulterior, această lege a fost numită „Ghilotină”.
Însă acesta a fost doar începutul. Soluționînd unele probleme, constatau altele și era inițiată adoptarea legilor și hotărîrilor ulterioare. Astfel, au fost adoptate încă 4 legi și 5 hotărîri de guvern. În 2006, a fost adoptată a doua lege – Ghilotina-2 – cu privire la principiile reglementării activității antreprenoriale. Iar în 2012 au aprobat documentul pe termen lung – Strategia națională de dezvoltare „Moldova-2020”.
Dacă anterior accentul se punea pe reducerea reglementării – înlăturarea prevederilor inutile și nejustificate și a cerințelor administrative excesive, acum trebuie elaborat un sistem de reglementare mai rezonabil. De parcă au fost clarificate toate problemele legislative pînă în 2020.
Aici apare o întrebare logică. Dar cum se simte astăzi mediul de afaceri după adoptarea atîtor legi? Pentru a răspunde la această întrebare deloc simplă, trebuie să comparăm cîțiva indicatori – cît de des organele de control supraveghează/verifică activitatea întreprinderilor și cît trebuie să achite întreprinderile organelor de control pentru toate documentele așa-zise permisive și nu numai.
Pe site-ul Ministerului Economiei, care a fost autorul acestor legi și hotărîri, nu există rapoarte pe această temă. La rubrica „Transparență în anul 2014” au fost publicate doar 4 proiecte și propuneri, ultimul document datînd cu 27 octombrie 2014. Anul acesta nu este niciun proiect. Ministerul Finanțelor a declarat oficial că nu deține informații privind finanțarea extrabugetară a organelor de supraveghere și control – agențiilor, inspectoratelor și diferitor servicii.
Cel mai probabil, Ministerul Finanțelor nu dorește să facă publică finanțarea acestor structuri de stat. Această parte a finanțelor rămîne în umbră și la aprobarea bugetelor anuale. Astfel, plățile achitate de reprezentanții mediului de afaceri pentru tot felul de documente permisive devine o sursă deschisă pentru consumul intern, neverificat de nimeni. Prin acest fapt se explică, în primul rînd, creșterea fulminantă din ultimii ani a numărului de agenții, inspectorate și servicii. Sînt deja 38 de agenții, 12 inspectorate și 25 de servicii. Numai partea bugetară de finanțare a acestor agenții pentru anul 2015 constituie 1,4 miliarde de lei.
Conform raportului Băncii Mondiale din 2014, în ultimii ani, în mediul de afaceri din Moldova s-au produs anumite schimbări spre bine, fapt ce i-au permis că ocupe în ratingul Doing Business locul 63 (din 185 de țări), urcînd 19 poziții. Însă, în pofida acestui fapt, partea de bază a raportului este legată de negativ. Chiar BM recunoaște că saltul în rating nu reflectă situația reală și percepția de către întreprinzători a stării mediului de afaceri, care în 2014 s-a înrăutățit semnificativ: potrivit sondajului, înrăutățirea a fost menționată de fiecare al doilea respondent – este cel mai mare indicator al „pesimiștilor” din 2005. Totodată, 43% din întreprinzătorii intervievați consideră că starea mediului de afaceri nu s-a schimbat, iar 11% – că situația s-a înrăutățit (în 2011, „optimiștii” constituiau 25%).
Principala piedică în dezvoltarea afacerilor în Moldova, conform sondajului, este instabilitatea politică. Pe locul doi – corupția pe scară largă (cu șapte ani în urmă aceasta a fost pe locul șase). Pe locul trei – concurența neloială. BM menționează că percepția de către mediul de afaceri a amplorii corupției este comparabilă cu „acapararea statului de către aceasta”.
Valoarea mitelor și a cadourilor pentru funcționari, potrivit BM, în ultimii opt ani a crescut brusc: în 2005 despre o majorare semnificativă (sau foarte semnificativă) a mitei au comunicat 12% dintre întreprinzători, iar în 2013 – deja 53%. Tot atîția antreprenori moldoveni au declarat că s-au majorat plățile pentru funcționarii locali (în 2005 erau 16%). Și mai mulți respondenți au declarat despre creșterea corupției printre deputați – 56% față de 13% în 2005. S-a majorat și „șpaga” pentru contractele publice – în 2008 acestea constituiau 8% din valoarea contractului, iar în 2013 – 11%.
Procedura de obținere a autorizațiilor, în pofida unor îmbunătățiri, după adoptarea restricțiilor prin lege, rămîne lungă și birocratizată, iar prețurile documentelor – înalte și cresc în fiecare an. Obținerea documentelor permisive (licențe, autorizații, permis pentru desfășurarea activității) necesită mai puțin timp, dar mai mulți bani – cu 36%. Totodată, ponderea plăților neoficiale pentru licență constituie 22% din valoarea totală a cheltuielilor, care s-au majorat cu 15%. Același lucru se referă și la certificatele de conformitate. Costul obținerii certificatului de conformitate pentru echipament s-a majorat cu 20%, iar timpul pentru obținere – cu 22%. Cheltuielile pentru obținerea altor documente permisive au crescut cu 151%.
În 2014, numărul total de controale s-a majorat cu 42%. Fiecare al patrulea întreprinzător a comunicat că timp de un an a fost vizitat de șase sau mai mulți controlori ai organelor de control. Numărul mediu de verificări a unei întreprinderi anul trecut a constituit 6,5 față de 3,6 în 2013. În special, verificările au fost efectuate activ de către pompieri, centrul de sănătate publică, poliția, inspectoratul ecologic, organele de supraveghere a respectării standardelor. Frecvența controalelor s-a majorat din partea tuturor instituțiilor de control.
În pofida regulilor stricte ce limitează frecvența controalelor planificate a întreprinderilor, toate structurile au inventat o categorie de verificări inopinate. De cele mai multe ori, aceste controale inopinate sînt mai multe decît cele planificate. Asta în timp ce se ține (trebuie să se țină) registrul de evidență a planului controalelor, atît din partea ministerelor, cît și din partea Cancelariei de Stat a Guvernului. Din 21 iulie 2015, va funcționa portalul special www.controale.gov.md, unde vor fi publicate orarele controalelor tuturor organelor de control.
În ultimul capitol al raportului BM se accentuează că, în pofida înregistrării unor succese în domeniul ameliorării climatului investițional și a mediului de afaceri, situația reală lasă de dorit, iar ritmurile reformelor și îmbunătățirilor sînt incomparabile cu aspirațiile Moldovei de integrare europeană. Mediul de afaceri se caracterizează printr-o incertitudine normativă, concurență limitată, discordanța dintre legislație și executarea ei, prin reglementare și gestionare excesivă din partea statului.