ANRE – regulatorul fără reguli

marți, 21 iulie 2015, 13:45
НАРЭ – регулятор без правил
Foto: omg.md

Dumitru Barbalat
 
Deja de jumătate de an, în Moldova este discutată problema privind solicitările furnizorilor de energie electrică şi gaze de majorare a tarifelor. În luna mai populaţia era asigurată că pînă la alegrile locale tarifele nu vor fi revizuite. ANRE şi Ministerul Economiei afirmau că nu există temeiuri speciale pentru majorarea tarifelor. „Moldovagaz” şi „Union Fenosa” continuau să insiste asupra cerinţelor de majorare a tarifelor, iar în cazul neîndeplinirii solicitărilor ameninţau cu deconectările.

În tot acest răstimp, Agenţia pentru Reglementare în Energetică (ANRE), reieşind din declaraţiile conducerii, continua să studieze cerinţele energeticienilor, care, în principiu, se bazau pe un argument – deprecierea leului. Ce concret cereau energeticienii, nu putem să ştim. Pe site-ul ANRE nu există informaţii privind solicitările furnizorilor de gaze şi energie electrică, precum şi nici proiectele de hotărîri în problemele menţionate. Ce se întîmplă acum la ANRE, este greu de înţeles. Şi iată de ce.

Potrivit ANRE, regulatorul în domeniul energeticii, aplică (este obligat să aplice) în procesu decizional principul consultărilor publice a proiectelor actelor normative. Această activitate trebuie desfăşurată în conformitate cu prevederile Legii cu privire la transparenţa procesului deciuional, Legii privind accesul la informaţie, cu recomandările ce ţin de procedurile de asigurare a transparenţei în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, ce se conţin în Hotărîrile de Guvern, precum şi cu Regulile cu privire la asigurarea transparenţei procesului decizional.

Agenţia dă asigurări că în debutul elaborării proiectului, cu 15 zile lucrătoare înainte de prima examinare a documentului, se obligă să comunice despre iniţierea elaborării hotărîrii, publicînd-o pe site-ul ANRE. Noi mai sîntem asiguraţi că comunicatele vor conţine argumentarea necesităţii aprobării deciziilor; termenul limită, locul şi modul în care cetăţenii şi alte părţi interesate pot avea acecs la proiect, prezenta sau expedia recomandări; datele de contact ale persoanelor responsabile de primirea şi examinarea recomandărilor.

Promisiunile sînt bune. Dar sînt respectate? Pe site-ul ANRE la capitolul „Proiecte supuse aprobării” – în varianta rusă a site-ului  este afişată următoarea informaţie: в настоящее время в НАРЭ нет документов для утверждения Административным Советом („în prezent ANRE nu are documente pentru aprobarea de Consiliul de Administraţie),  iar în versiunea în limba română –sînt afişate cererile energeticienilor şi „Moldovagaz” încă din martie curent, pentru care lipsese concluziile şi argumentele ANRE.

La rubrica „Consultări publice” – în versiunea rusă este afişat acelaşi comunicat: в настоящее время у НАРЭ нет документов, представленных для консультаций („în prezent,ANRE nu are documente prezentate spre consultare”), în versiunea în limba română sînt afişate solicitările energeticienilor şi ale „Moldovagaz” din anul trecut şi anunţul despre faptul că şedinţa privind examinarea propunerilor menţionate este fixată pentru 18.12.2014, iar la rubrica „Raport privind transparenţa” în ambele redacţii este publicat raportul pentru anul 2013.

Pe 17 iulie, în procesul de examinare la ANRE a solicitărilor furnizorilor de energie electrică de majorare a tarifelor, un şir de reprezentanţi ai societăţii civile au acuzat Agenţia de tăinuire a informaţiei din acest domeniu şi de lipsa posibilităţii de a avea acces la argumentele părţilor: energeticienilor şi ANRE. La rîndul său, conducerea Agenţiei a declarat că prevederile Legii cu privire la transparenţă se referă doar la documentele normative noi. Aceste declaraţii contravin promisiunilor de a respecta legea cu privire la transparenţă şi constituie nişte minciuni sfruntate.

Săptămîna trecută, la examinarea în Parlament a proiectului bugetului ANRE pentru 2015 a apărut discuţii aprinse în privinţa salariului directorilor ANRE. În ultimii ani, acestora li se permitea stabilirea unei remunerări egale cu cel mult cinci salarii medii pe Agenţie. Pentru anul acesta, se propune reducerea lefurilor pînă la 4 salarii medii, ceea ce ar trebui să constituie echivalentul a circa 60 de mii de lei. Unii deputaţi, în general, propuneau o reducere şi mai drastică a limitei, argumentînd prin faptul că preşedintele ţării are un salariu de 10 mii de lei. 

Aici trebuie să menţionăm că la examinarea în parlament a cazului directorului general al ANRE Parlicov, se vorbea despre salariul lui de 43 de mii de lei. Nu este clar cum 5 salarii medii constituiau atunci 43 de mii de lei, iar 4  salarii medii acum – deja 60 de mii de lei. Este foarte stranie şi neclară abordarea deputaţilor. Nu este clar deloc şi în ce mod poate fi redus salariul cu o leafă medie, adică cu 20%, iar suma finală – majorată cu 40%?

Acest lucru ar putea fi posibil doar la majorarea bruscă a bugetului ANRE. Dar nu într-atîta. În 2014, bugetul ANRE la capitolul cheltuieli a constituit 30,87 milioane de lei, inclusiv pentru salarii – 14,8 milioane de lei. Se ştie că Agenţia are 5 directori, inclusiv un director general, 5 departamente şi 20 de secţii. Cîţi angajaţi sînt în statul de personal nu se ştie, nu există asemenea informaţie. Însă dacă reieşim din regulile generale de estimare a numărului specialiştilor în subdiviziuni, atunci putem presupune că Agenţia are cel puţin 90 de angajaţi. Pentru 5 tipuri licenţiate de activitate este mai mult decît suficient.

Pentru comparaţie  - Camera de licenţiere, la 33 de tipuri licenţiate de activitate, sînt 33 de angajaţi, inclusiv un director, un adjunct şi un buget de doar 3,5 milioane de lei. Astfel, salariul mediu la ANRE trebuie să fie egal cu 12, 6 mii de lei. Patru salarii medii constituie 50 de mii de lei, dar nu 60 de mii. Potrivit unei informaţii veridice, şefii de secţii ale ANRE au un salariu de circa 6 mii de lei. Reiese că angajaţii de rînd ai acestor subdiviziuni primesc şi mai puţin. Ne rămîne doar să ghicim în ce mod salariul mediu pentru calcularea lefurilor directorilor constituie deja 15 mii de lei.